86 matches
-
și de alta a liniei mediane. Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă de solzi, sunt dispuse latero cranial față de fața ventrală a glandelor submaxilare și au o consistență accentuată. Glandele sublinguale sunt situate pe marginea interioară a mușchiului digastric, au dimensiuni reduse și formă globuloasă. Prezintă 2 lobi de unde pornesc canalele Rivinus. Glandele juxtapoide sunt extraorbitale, compacte, au o culoare galben-brună și se deschid
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
virusului. Această perioadă poate să nu se traducă prin niciun simptom. În 20 până la 50% din cazuri, ea se manifestă prin adenopatii (umflarea ganglionilor limfatici) generalizate și persistente. Acestea sunt, în general, simetrice și afectează mai frecvent regiunile cervicală, maxilară, submaxilară și occipitală. Acestea semnalează o atingere încă moderată a sistemului imunitar. Infecțiile minore cutanate sau mucoase, virale sau micotice, nu sunt specifice infecției cu HIV, dar iau la subiecții afectați o formă cronică sau recidivantă: candidoze bucale (mărgăritărel) sau anogenitale
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
hrana”, de unde autorii au dedus că “din capătul central al hipoglosului au crescut fibre în tecile nervoase din capătul periferic degenerat al nervului lingual și al coardei timpanului și au ajuns să se pună în contact cu celulele glandulare ale submaxilarei “. Astfel, impulsurile nervoase motoare ale hipoglosului se puteau propaga la efectorii glandulari, stimulând activitatea lor. Autorii au elaborat mai multe variante experimentale ingenioase, demonstrând în fața Societății de Biologie și a Secției de Fiziologie reunite la cel de-al XIII-lea
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
B. BOVINE ÎN VÂRSTĂ DE PESTE ȘASE SĂPTĂMÂNI Carcasele și organele comestibile ale bovinelor în vârstă de peste șase săptămâni trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem: (1) examinarea vizuală a capului și a gâtului; incizia și examinarea ganglionilor limfatici submaxilari, faringieni și parotidieni (Lnn. retropharyngiales, mandibulares și parotidei); inspectarea maseterilor externi, unde este necesar să fie practicate două incizii paralele cu mandibula, precum și a maseterilor interni (mușchii interni pterigoizi), care sunt incizați într-un singur plan. Limba, detașată în prealabil
32004R0854-ro () [Corola-website/Law/292998_a_294327]
-
III: SOLIPEDE DOMESTICE Carcasele și organele comestibile ale solipedelor trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem: (1) examinarea vizuală a capului și, după detașarea limbii, examinarea gâtului; palparea și, în cazul în care este necesar, incizia ganglionilor limfatici submaxilari, retrofaringieni și parotidieni (Lnn. retropharyngiales, mandibulares și parotidei). Limba, detașată în prealabil pentru a permite o examinare vizuală detaliată a cavității bucale și a zonei faringolaringiene, trebuie să facă obiectul unei examinări vizuale și al unei palpări. Este necesar ca
32004R0854-ro () [Corola-website/Law/292998_a_294327]
-
INSPECȚIA POST-MORTEM (1) Carcasele și organele comestibile ale porcilor altele decât cele care sunt prevăzute la punctul (2) trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem: (a) examinarea vizuală a capului și a gâtului; incizia și examinarea ganglionilor limfatici submaxilari (Lnn. mandibulares). examinarea vizuală a cavității bucale și a zonei faringolaringiene și a limbii; (b) examinarea vizuală a plămânilor, a traheei și a esofagului; palparea plămânilor; palparea și a ganglionilor bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales). Traheea și
32004R0854-ro () [Corola-website/Law/292998_a_294327]
-
preganglionare plecate de la nivelul nucleului mezencefalic Edinger-Westfall pe traiectul nervului cranian III se articulează sinaptic în ganglionul ciliar cu neuronul postganglionar asigurând inervația orbitei. La rândul lor, fibrele parasimpatice ale nervului VII (facial) formează nervul coarda timpanului care inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul nervului cranian X (vag), fibrele preganglionare lungi plecate de la nivelul nucleului bulbar dorsal al vagului se articulează cu neuronul scurt postsinaptic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină din apropierea nucleului vestibular Deiters, trimite filete parasimpatice secretorii la glandele submaxilară și sublinguală, care merg pe traiectul facialului, corzii timpanului și lingualului până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două teritorii glandulare. Pe de altă parte, nucleul lacrimo-muconazal, localizat posterior nucleului de origine a facialului, emite fibre parasimpatice cu rol neuro-reflex
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și lacrimo-muconazal, cât și nucleul vegetativ al trigemenului. Nucleul salivar superior, situat în substanța reticulată pontină din apropierea nucleului vestibular Deiters, trimite filete parasimpatice secretorii la glandele submaxilară și sublinguală, care merg pe traiectul facialului, corzii timpanului și lingualului până la ganglionii submaxilar și sublingual, din apropierea celor două teritorii glandulare. Pe de altă parte, nucleul lacrimo-muconazal, localizat posterior nucleului de origine a facialului, emite fibre parasimpatice cu rol neuro-reflex stimulator asupra secreției lacrimale. Calea aferentă pleacă de la cornee pe traiectul trigemenului până în centrul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plecate din nucleul salivar superior se alătură rând pe rând ramurii senzitive a facialului (nervul intermediar Wrisberg), nervului coarda timpanului și lingualului până la nivelul planșeului bucal. La acest nivel se desprind de nervul lingual pentru a se îndrepta spre ganglionii submaxilar și sublingual din imediata vecinătate a glandelor respective. Prin fibrele postganglionare, nucleul salivar superior stimulează secreția celor două teritorii glandulare. I.2.1.17. Nervul glosofaringian Conține de asemenea numeroase fibre parasimpatice pornite din nucleul bulbar salivar inferior. După ieșirea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
situate în lojile parotidiene lângă conductul auditiv extern, cu greutate de 25-30 g. Produsul de secreție fluid și transparent (saliva de diluție) este eliminat la exterior, prin canalul Stenon, în vestibulul gurii, în dreptul celui de al doilea molar superior; - glandele submaxilare, cu celule de tip mixt atât acinos cât și seros, sunt situate sub planșeul bucal, în vecinătatea unghiului intern al mandibulei. Fiecare glandă cântărește aproximativ 7 g și își elimină produsul de secreție prin canalul Wharton, lateral frâului limbii. Saliva
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu celule de tip mixt atât acinos cât și seros, sunt situate sub planșeul bucal, în vecinătatea unghiului intern al mandibulei. Fiecare glandă cântărește aproximativ 7 g și își elimină produsul de secreție prin canalul Wharton, lateral frâului limbii. Saliva submaxilară este mai vâscoasă și are rol în gustație; - glandele sublinguale, formate mai ales din acini micști, se găsesc deasupra planșeului bucal, în loja sublinguală, având o greutate de 3-5 g fiecare. Produsul de secreție se elimină prin canalele Rivinius (5-6
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rădăcinile anterioare și, pe calea ramurilor comunicante albe, ajung în lanțul ganglionar simpatic, unde fac sinapsa în ganglionul cervical superior. Fibrele postganglionare urmează traiectul ramurii comunicante cenușii și trec fie în nervii micști, fie pătrund în glandă odată cu arterele; • glandele submaxilară și sublinguală: a) fibrele parasimpatice, ce pornesc din nucleul salivar superior situat în protuberantă, urmează apoi calea nervului intermediar Wriesberg, trec fără întrerupere prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până la nervul coarda timpanului, care, în apropierea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
al facialului și coboară pe traiectul acestuia până la nervul coarda timpanului, care, în apropierea cavității bucale, se unește cu nervul lingual. Fibrele părăsesc nervul lingual în planșeul bucal și fac sinapsa în mai mulți ganglioni mici, situați în hilul glandei submaxilare, sau în ganglionul sublingual, în cazul celor care inervează glanda sublinguală; b) fibrele simpatice, ce ies din măduvă prin rădăcinile anterioare ale segmentelor D1-D6, urmează calea simpatică a ramurilor comunicante albe și ajung în lanțul ganglionar simpatic, făcând sinapsa în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de asemenea, reflexe esofago-salivare și gastro-salivare determinate de distensia esofagului și stomacului (sialoreea din aerofagie) și ale căror căi aferente sunt fie nervii pneumogastrici, fie sistemul simpatic. Calea eferentă excitosecretorie este reprezentată de fibrele parasimpatice ale corzii timpanului pentru glandele submaxilară și sublinguală și ale auriculo-temporalului în cazul parotidei. Filetele adrenergice provin din coloana intermedio-laterală a măduvei dorsale superioare prin rădăcinile anterioare ale D1-D6. Acestea se articulează sinaptic în ganglionul cervical superior pentru ca apoi să se distribuie parenchimului glandular pe calea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activă ca atare, ci prin intermediul angiotensinei II (fig. 123). . Complexitatea sistemului renină-angiotensină a crescut mult din momentul în care s-au evidențiat adevărate sisteme renin-like și în alte organe. Astfel de substanțe renin-like, denumite izorenine, au fost semnalate în glanda submaxilară, uter și placentă, lichidul amniotic, limfă, peretele arterelor și miocardului, țesutul nervos și mai ales în glandele hipofiză și epifiză. Există o secreție de fond a reninei în scopul întreținerii procesului de autogreglare a funcțiilor glomerulo-tubulare. De altfel, există numeroase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este bine reprezentat la nivelul țesutului renal, asigurând suficiente cantități de angiotensină II circulantă în organism, acest sistem se află răspândit și în alte țesuturi și organe ca: vase, cord, glandă suprarenală, creier și glande anexe (hipofiză și epifiză), glandă submaxilară, uter, placentă, lichid amniotic etc. Acestea conțin toți factorii necesari sintezei locale de angiotensină (Ang) II activă. Îndeplinind toate criteriile de reprezentare (biologice, chimice și radioimunologice) ale unui sistem hormonal local, sistemul intrinsec renină-angiotensină a fost recunoscut ca o entitate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dovezi privind corelația dintre bombezină și gastrină. II.8.3.9. Urogastrona Este un polipeptid format din 53 de aminoacizi și a fost izolat din urina umană. Structura sa este asemănătoare cu factorul de creștere epidermic (EGF) izolat din glandele submaxilare ale șoarecelui mascul. Și la om a fost identificat un astfel de factor de creștere epidermic și care este parțial similar urogastronei, dar fără a fi identic. Molecule mari de substanțe urogastron-like au fost găsite în plasma umană, salivă, suc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gastrice acide. Această funcție a fost găsită la unele mamifere în timpul stimulării cu histamină, pentagastrină sau insulină și la subiecții umani cu gastrinoame. Celulele eliberatoare de urogastronă au fost identificate și la om în glandele Brünner duodenale și în glandele submaxilare. Ingestia de alimente nu modifică rata eliberării de urogastronă, de asemenea, hormonul nu pare a avea efecte asupra secrețiilor pancreatice, biliare și salivare. Urogastrona umană prezintă unele acțiuni similare cu cele ale EGF; astfel, polipeptidul previne apariția ulcerului duodenal sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spinocelulare. Tumorile bazocelulare sunt mai frecvente la nivelul pleoapelor inferioare, iar cele spinocelulare la nivelul pleoapelor superioare. Diagnosticul se bazează pe aspectul clinic și pe biopsia tumorală. Carcinoamele cu celule scuamoase pot disemina pe cale limfatică spre ganglionii limfatici preauriculari și submaxilari. Carcinoamele bazocelulare cresc foarte lent, sunt invazive local și nu metastazează în ganglionii limfatici regionali [54]. Carcinoamele spinocelulare se dezvoltă lent și sunt nedureroase, ceea ce explică prezența lor timp de mai multe luni până când să fie remarcate. Debutează, de regulă
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
superficială, subcutanată, și una profundă (posttarsală). 3. Sistemul limfatic e format din două rețele, subcutanată și subconjunctivală. Cele două căi mari, ce asigură drenajul, sunt reprezentate de o cale internă, care urmează traiectul vaselor faciale și se duce la ganglionii submaxilari, și o cale externă, care merge la ganglionii parotidieni. 4. Inervația Inervația motorie este asigurată de ramuri din perechea nervului III pentru ridicatorul pleoapei superioare. Orbicularul este inervat de ramuri superioare, care apartin nervului facial. Inervația senzitivă a pleoapei este
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de creștere epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare. Acestea urmează traiectul nervului auriculo temporal (ram al trigemenului) până la glanda parotidă. Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]