218 matches
-
aquatilis (Sauer, 1947) Gehu, 1961; Hottonietum palustris Tuxen, 1937; Callitrichetum palustris (Dihoru, 1975) Burescu, 1999. 8 Tipuri de pădure (TP) - 9 Descrierea generală a tipului de habitat Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație submersă sau natantă din Ranunculion fluitantis (sin. Callitricho-Batrachion) sau mușchi acvatici, cu nivel scăzut al apei în timpul verii. N.B. Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion sunt considerate sinonime. Ape lent curgătoare relativ adânci. Fragmente de habitat, mai puțin tipice, au fost observate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
și marginea ventrală a cozii sunt galbene sau galben- portocalii, iar dunga sidefie de pe coadă lipsește (Fuhn, 1960; Cogălniceanu et al., 2000). Habitat: este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
și sincronizarea mișcărilor în vederea transferului cu succes a spermatoforului realizându-se printr-o serie de semnale vizuale, olfactive și mecanice (Hedlund, 1990). Femelele depun câte un singur ou sau grupuri de câte 2-3, pe care le atașează de vegetația submersă, mai precis sunt învelite în frunzele plantelor (Miaud et al., 1993); în total sunt depuse între 60 și 200 de ouă, acestea având dimensiuni mari, de 2-4 mm și culoare albă, dar o parte nu se dezvoltă datorită unor mutații
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
5 Perioade critice Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc; primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor. 6 Cerințe de habitat Este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
jumătatea lunii iunie. Ponta este formată din 8-10 ouă și este incubată o perioadă de 25-27 de zile. Puii sunt nidifugi. 6 Cerințe de habitat În sezonul de cuibărit este întâlnită cu precădere în zona lacurilor de câmpie, cu vegetație submersă abundentă și care sunt mărginite de brâuri dense de vegetație palustră emergentă (stufăriș, papură și sălcii). Poate cuibări și în heleșteie piscicole sau în ape salmastre. În afara sezonului de cuibărit poate fi întâlnită pe o gamă mai mare de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
specifice speciei Efectivele mai mari ale acestei specii sunt întâlnite în perioada pasajului; totuși, în urma aplicării metodologiei de inventariere au fost observate 3-5 perechi cuibăritoare în sit. Specia are o preferință ridicată pentru lacurile de mică adâncime, cu vegetație submersă și palustră bogată. 3 Statutul de prezență [temporal] Reproducere 4 Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5 Statutul de prezență [management] Nativă 6 Abundență Comună 7 Perioada de colectare a datelor din teren Ianuarie 2019 - Mai 2020 8 Distribuția speciei
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Starea globală de conservare a speciei ”U1” - nefavorabilă - inadecvată D.4. Tendința stării globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.6. Informații suplimentare Pentru cuibărit preferă lacurile de câmpie, cu vegetație submersă abundentă și care sunt mărginite de brâuri dense de vegetație palustră emergentă (stufăriș, papură și sălcii). Poate cuibări și în heleșteie piscicole sau în ape salmastre. În afara sezonului de cuibărit poate fi întâlnită pe o gamă mai mare de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
-ul Agisoft PhotoScan Pro). Modelul digital al suprafeței (DEM) și ortomozaicul sunt generate folosind valorile pe z și pozițiile cunoscute ale Ground Control Points (GCP). DSM-ul și geo-orthophotoplan / orthomosaic sunt exportate în formate specific (.las și GeoTIFF). Cartarea stațiilor/ploturilor submerse se realizează cu ecosonda (singlebeam sau multibeam) pentru determinarea configurației batimetrimetrice și cu side-scan pentru natura fundului marin, utilizând GPS-uri pentru poziționare. Ambele echipamente presupun mai multe etape privind planificarea activității (sectorul vizat, stabilirea profilelor de măsurare), măsurătorile
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
baza observațiilor de teren și a datelor de încredere din literatura de specialitate. 1110 Bancuri de nisip permanent submerse la mică adâncime CLAS. PAL.: 11.125, 11.22, 11.31, 11.333 Bancurile de nisip sunt forme topografice înălțate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse și înconjurate permanent de ape mai adânci. Acestea sunt constituite mai ales din sedimente nisipoase, însă un banc nisipos poate fi constituit și din nisipuri cu granulație, inclusiv bolovăniș și pietriș, dar și din sedimente mai fine, precum mâlul. Bancurile
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
4m, acolo unde stabilitatea sedimentară duce la o ușoară înmâlire a nisipului. 1110-2. Nisipuri medii sub formă de dune submarine; acest subtip este alcătuit din nisipuri mobile de granulație medie care, sub acțiunea curenților puternici și a valurilor formează bancuri submerse (dune hidraulice), paralele cu țărmul. Prin acumularea în timp a nisipului, acestea pot deveni emerse, constituind insule mișcătoare sau bare de nisip permanente (ex. insula Sahalin din fața gurii Sf. Gheorghe sau bara de nisip submersă din dreptul băii Musura
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
spp., Pegusa lascaris. 1110-5. Nisipuri grosiere și pietrișuri mărunte bătute de valuri se întâlnesc în golfurile mici de pe țărmurile stâncoase expuse la acțiunea valurilor, la adâncimi ce nu depășesc câteva zeci de centimetri. Se prezintă sub forma unor plaje submerse foarte înguste, formate din nisip grosier și pietriș provenit din degradarea rocii, remaniate continuu de valuri. 1110-6. Găleți infralitorali se întâlnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stâncoase naturale expuse, la adâncimi mici, ce nu depășesc 2,5 m, în zonele
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
provenit din degradarea rocii, remaniate continuu de valuri. 1110-6. Găleți infralitorali se întâlnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stâncoase naturale expuse, la adâncimi mici, ce nu depășesc 2,5 m, în zonele cu hidrodinamism foarte ridicat. Habitatul constă în plaje submerse acoperite cu pietre rotunde și aplatizate (găleți), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Limita inferioară a acestui tip de habitat corespunde zonei în care forța valurilor devine insuficientă pentru rularea galeților. Interstițiile mari prezente în acest habitat sunt populate
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
dificultăți în definirea exactă a limitelor, în special în cazul sistemelor dinamice. Întinderea sub- tipului de habitat sau a biocenozei tipice Suprafața unei sub- caracteristici Întinderea biotopurilor caracteristice Anumite sub-caracteristici pot fi habitate din Anexa I (recifi, bancuri de nisip submerse, întinderi de nisip etc.), deci având propriul program de monitorizare. Adesea și recifii biogenici sunt incluși aici. Proprietăți fizice Compoziția habitatului Caracterul sedimentelor și structura lor Densitatea apei - salinitate și temperatură Salinitatea și temperatura anuale medii Aceste date trebuie calculate
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
habitate de peșteră, și anume: habitatul 8310 și habitatul 8330. Primul este definit ca fiind reprezentat de peșterile închise publicului, deci peșteri care nu au calitatea de peșteri turistice amenajate, iar cel de-al doilea tip de habitat include peșterile submerse de la Marea Neagă. ... II. Metodologia de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de peșteri Monitorizarea habitatului 8310 trebuie să țină cont de faptul că peșterile reprezintă o componentă a unui biosistem complex, în care resursele abiotice și biotice
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
habitatul 8330 se va avea în vedere poziția acestuia în raport cu uscatul și la existența unor specii de nevertebrate și alge, și nu dimensiunea cavității. În concluzie, pentru a formaliza o delimitare strict metodologică de alte tipuri de habitate submerse (golurile din recif), consider o peșteră submersă acea cavitate care să permită accesul omului și care să depășească lungimea acestuia. ... III. Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de peșteri 1. Descrierea metodologiei de monitorizare a habitatului 8310
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
poziția acestuia în raport cu uscatul și la existența unor specii de nevertebrate și alge, și nu dimensiunea cavității. În concluzie, pentru a formaliza o delimitare strict metodologică de alte tipuri de habitate submerse (golurile din recif), consider o peșteră submersă acea cavitate care să permită accesul omului și care să depășească lungimea acestuia. ... III. Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de peșteri 1. Descrierea metodologiei de monitorizare a habitatului 8310 1.1. Definiții Habitatul 8310 (peșteră închisă publicului
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de monitorizare a habitatului 8330 2.1. Definiții Habitatul 8330 cuprinde peșteri marine complet sau parțial submerse este reprezentat de peșteri situate sub nivelul mării sau deschise spre mare, cel puțin în perioadele de maree înaltă, incluzând și peșterile marine parțial submerse. Fundul și pereții laterali ai acestor peșteri pot adăposti comunități de nevertebrate marine și de alge. Dintre speciile de alge roșii ce se pot regăsi în acest habitat se remarcă Hildebrandtia prototypus și Phyllophora nervosa (Moldovan et al., 2008). Este
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de habitat nu se face referire la dimensiunea cavității, ci doar la poziția acestuia în raport cu uscatul și la existența unor specii de nevertebrate și alge. Totuși, pentru a formaliza o delimitare strict metodologică de alte tipuri de habitate submerse (de exemplu golurile din recifi), trebuie să considerăm o peșteră submersă acea cavitate care să permită accesul omului și care să depășească lungimea acestuia. ... 2.2. Identificarea habitatului 8330 În bioregiunea marină Marea Neagră, habitatul 8330 se identifică cu arealele alcătuite
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
la poziția acestuia în raport cu uscatul și la existența unor specii de nevertebrate și alge. Totuși, pentru a formaliza o delimitare strict metodologică de alte tipuri de habitate submerse (de exemplu golurile din recifi), trebuie să considerăm o peșteră submersă acea cavitate care să permită accesul omului și care să depășească lungimea acestuia. ... 2.2. Identificarea habitatului 8330 În bioregiunea marină Marea Neagră, habitatul 8330 se identifică cu arealele alcătuite din roci calcaroase sarmatice. Localizarea cea mai frecventă a acestora este
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
care să depășească lungimea acestuia. ... 2.2. Identificarea habitatului 8330 În bioregiunea marină Marea Neagră, habitatul 8330 se identifică cu arealele alcătuite din roci calcaroase sarmatice. Localizarea cea mai frecventă a acestora este la baza rupturilor de pantă din versanții dolinelor submerse sau ai văilor submerse. Dimensiunea acestora variază de la dimensiuni de minim 3 m până la decimetri, având în general forma unui tunel, rareori cu ramificații ale galeriilor. În unele cazuri, peșterile submerse pot avea mai multe intrări. O caracteristică
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
acestuia. ... 2.2. Identificarea habitatului 8330 În bioregiunea marină Marea Neagră, habitatul 8330 se identifică cu arealele alcătuite din roci calcaroase sarmatice. Localizarea cea mai frecventă a acestora este la baza rupturilor de pantă din versanții dolinelor submerse sau ai văilor submerse. Dimensiunea acestora variază de la dimensiuni de minim 3 m până la decimetri, având în general forma unui tunel, rareori cu ramificații ale galeriilor. În unele cazuri, peșterile submerse pot avea mai multe intrări. O caracteristică importantă a acestui habitat
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
baza rupturilor de pantă din versanții dolinelor submerse sau ai văilor submerse. Dimensiunea acestora variază de la dimensiuni de minim 3 m până la decimetri, având în general forma unui tunel, rareori cu ramificații ale galeriilor. În unele cazuri, peșterile submerse pot avea mai multe intrări. O caracteristică importantă a acestui habitat o reprezintă prezența faunei de nevertebrate cu comunități de midii (Mytilus eduli) sau alge care tolerează umbra în zona intrării. ... 2.3. Metodologie de monitorizare a habitatului 8330 Principala caracteristică
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Metodologie de monitorizare a habitatului 8330 Principala caracteristică a habitatului 8330 este că se găsește sub nivel mării de aceea accesul pentru monitorizarea acestuia se poate realiza doar cu ajutorul scafandrilor. Accesul la zonele în care au fost identificate peșteri submerse se face cu ajutorul bărcilor cu motor sau direct de la mal. Scufundările se vor efectua în echipe de 2 sau 3 scafandri echipați cu busola, batimetru, ruleta și sistem de scriere sub apă, inclusiv cu aparatura foto-video. De asemenea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
ale adâncimii apei în interiorul peșterilor și se va urmări prezența clopotelor de aer, dar și gradul de iluminare, identificându-se zona de intrare, zona cu semi-întuneric sau zona întunecată. Tabelul 3 - Starea mediului natural a habitatului 8330 Dezvoltarea golului submers lungime lățime înălțime Număr intrări lungime lățime înălțime Tendința de colmatare/blocare Acte de vandalism Istorice Recente Deșeuri Presiuni Amenințări Tabelul 4 -Compoziția biotică a habitatului 8330 Diversitatea speciilor marine/litorale Specii marine Specii litorale Starea de conservare a speciilor marine Starea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Târnava Mare 117 ROSCI0187 Pajiștile lui Suciu ROSAC0187 Pajiștile lui Suciu 118 ROSCI0188 Parâng ROSAC0188 Parâng 119 ROSCI0190 Penteleu ROSAC0190 Penteleu 120 ROSCI0194 Piatra Craiului ROSAC0194 Piatra Craiului 121 ROSCI0196 Pietrosul Broștenilor-Cheile Zugrenilor ROSAC0196 Pietrosul Broștenilor-Cheile Zugrenilor 122 ROSCI0197 Plaja submersă Eforie Nord-Eforie Sud ROSAC0197 Plaja submersă Eforie Nord-Eforie Sud 123 ROSCI0198 Platoul Mehedinți ROSAC0198 Platoul Mehedinți 124 ROSCI0199 Platoul Meledic ROSAC0199 Platoul Meledic 125 ROSCI0200 Platoul Vașcău ROSAC0200 Platoul Vașcău 126 ROSCI0202 Silvostepa Olteniei ROSAC0202 Silvostepa Olteniei 127 ROSCI0203 Poiana
HOTĂRÂRE nr. 47 din 25 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278541]