164 matches
-
frasin și anin ale râurilor cu curgere rapidă (44.32 - Stellario - Alnetum glutinosae); păduri de frasin și anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno - Fraxinetum, Ulmo - Fraxinetum); - galerii montane de anin alb (44.21 - Calamagrosti variae - Alnetum incanae Moor 1958); - galerii submontane de anin alb (44.22 - Equiseto hyemalis - Alnetum incanae Moor 1958); - păduri-galerii de salcie albă (44.13 Salicion albae). Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajiști umede sau cu alte habitate forestiere. # Particularități care se potrivesc în descrierea covorului vegetal
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Habitatele Natura 2000 6520 Fânețe montane 7. Asociații vegetale - AV R3801: Cerastio holosteoidis - Trisetum flavescenti Sanda et Popescu 2001. n.c. conf. Coldea et al. 2012, Poo-Trisetum flavescentis Knapp 1951 em. 0berd. 1983 - semnalată în câteva stațiuni din etajul colinat și submontan al României, pe soluri care periodic sunt îmbogățite cu substanțe organice. Când solul sărăcește, sindinamica cenozelor este către as. Festuca rubrae - Agrostetietum Horvat 1951 R3803: Festuco rubrae - Agrostetum capillaris Horvat 1951. R3804: Anthoxantho - Agrostetum capillare Silinger 1933. 8. Tipuri de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
de A.B.A. Someș-Tisa se întâlnesc următoarele clase de soluri: – clasa cernisoluri (CER) - soluri kastanoziom, cernoziom, faeoziom, rendzin (zonelor de câmpie); ... – clasa luvisoluri (LUV) - soluri cu evoluție poligenetică, dezvoltate în condiții de drenaj bun sau moderat (zonelor de depresiune intramontană și submontană, zonele de podiș și de câmpie); ... – clasa cambisoluri (CAM) - cuprinde solurile eutricambosol, districambosol și eutricambosol (frecvente în zonele montane, în depresiuni submontane și intramontane, lunci și arii de divagare); ... – clasa spodisoluri (SPO) - solul prepodzol și podzo (prezente la scară mare
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
LUV) - soluri cu evoluție poligenetică, dezvoltate în condiții de drenaj bun sau moderat (zonelor de depresiune intramontană și submontană, zonele de podiș și de câmpie); ... – clasa cambisoluri (CAM) - cuprinde solurile eutricambosol, districambosol și eutricambosol (frecvente în zonele montane, în depresiuni submontane și intramontane, lunci și arii de divagare); ... – clasa spodisoluri (SPO) - solul prepodzol și podzo (prezente la scară mare în Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Apuseni); ... – clasa umbrisoluri (UMB) - solul nigrosol și humosiosol (apare în Carpați la altitudini de 1.000
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
sinonim cu Festuceto rupicolae-Onobrychietum Ciocârlan 1969, Festucetum sulcatae-pseudovinae Csuros și colaboratorii, 1963. Asociația se instalează pe terenuri plane sau ușor înclinate, bine drenate, prin lunci sau coaste moderate - Sanda și colaboratorii, 2008. Pajiștile de Festuca rupicola sunt caracteristice zonelor colinare submontane din Moldova, Transilvania și Banat, urcând până la altitudinea de 700 m. Specia caracteristică -Festuca rupicola, atinge o acoperire de 50-60%, printre tufele acesteia instalându-se însoțitoarele: Thymus pannonicus, Botriochloa ischaemum, Filipendula vulgaris, Koeleria macrantha, Medicago falcata, Veronica prostrata, Achillea
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
auct. rom. non Knapp 1951), Trisetetum flavescentis (Schroter) Brockmann 1907, Festuco rubrae -Agrostetum capillaris Horvat 1951, Anthoxantho - Agrostetum capillare Silinger 1933 8. Tipuri de pădure (TP) - 9. Descrierea generală a tipului de habitat Habitatul 6520 cuprinde fânețe mezofile montane și submontane, bogate în specii, cu o mare amplitudine ecologică. Sunt cele mai răspândite tipuri de pajiști, fiind prezente în tot lanțul carpatic (la peste 600 m altitudine) și ocupă cele mai mari suprafețe. 10. Specii caracteristice Trisetum flavescens, Cerastium holosteoides, Festuca
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
denudație Bătrâna-Tambur, iar a doua serie cristalină, cea de la Leaota, se dezvoltă spre sudul masivului, pe care s-a format suprafața de tip pediment. Culmea lor principală a fost modelată în rocile puternic metamorfozate ale seriei de Cumpăna. Depresiunile submontane de la limita dintre munte și dealuri prezintă depozite friabile (gresii, argile, marne). Culmile Râului Brătia sunt formate din strate de nisipuri, marne și argile ce alternează cu strate de cărbune. Aria naturală protejată se află pe un substrat de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Habitatul cuprinde pădurile de luncă de Fraxinus excelsior și Alnus glutinosa ale cursurilor de apă din zona de câmpie și etajul colinar ale Europei temperate și boreale - 44.3: Alno- Padion -; păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane și submontane din Alpi și Apeninii de nord - 44.2: Alnion incanae -; galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis și Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar și zona de câmpie - 44.13: Salicion albae -. Toate
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
de luncă de Alnus incana ale râurilor montane și submontane din Alpi și Apeninii de nord - 44.2: Alnion incanae -; galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis și Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar și zona de câmpie - 44.13: Salicion albae -. Toate tipurile apar pe soluri grele – în general bogate în depozite aluviale -, inundate periodic de creșterea nivelului râului cel puțin o dată pe an, însă altfel bine drenate și aerate în perioada
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
remotae- Fraxinetum; păduri de frasin și anin ale râurilor cu curgere rapidă - 44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae; păduri de frasin și anin ale râurilor cu curgere lentă - 44.33 - Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum; galerii montane de anin alb - 44.21 - Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958; galerii submontane de anin alb - 44.22 - Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958; păduri-galerii de salcie albă - 44.13 Salicion albae. La nivel european habitatul este prezent în 6588 de situri din Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Italia, Spania, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Finlanda, Islanda, Grecia
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
1935; Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Sooet Csuros, 1974; Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timar, 1947; Bidentetum cernui (Kobenza, 1948) Slavnic, 1951. 8 Tipuri de pădure (TP) - 9 Descrierea generală a tipului de habitat Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cu vegetație pionieră anuală, nitrofilă, din alianțele Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p. Primăvara și la începutul verii, acest habitat se prezintă fără nici un fel de vegetație, ea dezvoltându-se mai târziu în timpul anului. În condiții nefavorabile, această
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
vegetație Afectarea habitatelor forestiere și de pajiști. Perturbarea speciilor de faună (migrație forțată spre locuri neafectate de incendii) Creșterea frecvenței incendiilor de vegetație Precipitații intense Procese de pluviodenudare pe versanți cu afectarea comunităților vegetale ale pajiștilor din zonele alpine și submontane. Afectarea unor habitate de sărături (ex. 1530* Mlaștini și stepe sărăturate panonice) prin desalinizarea superficială a solurilor Creșterea numărului de zile cu cantități de precipitații mai mari de 20 mm ... 4. Populație, sănătate publică și calitatea aerului Fenomene climatice de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
suprafață/ doar la nivel regional Reprezentativitatea habitatelor de grohotișuri și stâncării pe teritoriul României Habitatele de stâncării din România sunt localizate preponderent în bioregiunea alpină (lanțul carpatic), puțin în cea continentală (în chei cu râuri care intră până în etajul submontan și chiar colinar) și parțial în cea stepică (Munții Măcin, Canaraua Fetei din sudul Dobrogei) și reprezentate prin habitate de grohotișuri și de fisuri de stânci, inclusiv platouri, brâne și pereți stâncoși, unde se dezvoltă uneori numai licheni și briofite
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de stânci, inclusiv platouri, brâne și pereți stâncoși, unde se dezvoltă uneori numai licheni și briofite. Stâncăriile sunt larg răspândite mai ales în etajul subalpin și alpin al Carpaților, coborând pe văi pe alocuri până în etajul montan și chiar submontan. Deși stâncăriile ca atare sunt larg răspândite, fitocenozele caracteristice pentru stâncării cuprinse în habitatele de stâncării ale rețelei Natura 2000,nu sunt răspândite pe suprafețe foarte întinse și mai ales nu sunt răspândite sub formă de benzi continue, uniforme ca alte
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
gobio în Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina suprapus cu ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina, într-o primă etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referință pentru identificarea habitatelor caracteristice - sectoare lotice din zona montană și submontană. Aceste habitate sunt prezente în bazinele hidrografice Grădiște și Strei. În aceste două bazine hidrografice au fost realizate colectări cantitative prin metoda electrofishingului, specia nefiind întâlnită în timpul colectărilor în alte cursuri de apă. Coordonatele sectoarelor de râu în care
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
danfordi în Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina suprapus cu ROSCI0087 Grădiștea Muncelului Cioclovina, într- o primă etapă au fost realizate deplasări de-a lungul cursurilor de apă din zona de referință pentru identificarea habitatelor caracteristice - sectoare lotice din zona montană și submontană. Aceste habitate sunt prezente în bazinele hidrografice Grădiște și Strei. În aceste două bazine hidrografice au fost realizate colectări cantitative prin metoda electrofishingului, specia fiind întâlnită în timpul colectărilor numai în cursul de apă Strei. Coordonatele sectoarelor de râu în
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
ISTIS cel puțin a unui hibrid care să dețină caracterele urmărite prin acest proiect de cercetare; ... – Extensia rezultatelor obținute în ameliorarea porumbului în zonele de favorabilitate ale acestuia, prin creșterea capacității de adaptabilitate la condiții de stres termohidric din zonele submontane, de deal și de podiș din toate regiunile țării. ... Modul de aplicare al rezultatelor: – Punerea la dispoziția amelioratorilor și fermierilor de informații privind germoplasma la porumb prin reviste de specialitate; ... – Culturi comparative de concurs în vederea testării în rețeaua ISTIS
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
ISTIS cel puțin a unui hibrid care să dețină caracterele urmărite prin acest proiect de cercetare; -Extensia rezultatelor obținute în ameliorarea porumbului în zonele de favorabilitate ale acestuia, prin creșterea capacității de adaptabilitate la condiții de stres termohidric din zonele submontane, de deal și de podiș din toate regiunile țării. Problema rezistenței sau toleranței la secetă a porumbului, continuă să rămână un deziderat actual al cercetării agricole din țara noastră, cu atât mai mult cu cât frecvența anilor secetoși și daunele
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
pentru păstrarea proviziilor și totodată ca ascunzătoare în vremuri de invazii, într-un trecut ce se pierdea în negurile vremii. Locuri de acest fel constituiau un secret al câtorva familii din zonă, bine păzit. Legendele locale pomeneau de de galerii submontane, bine consolidate din veacurile trecute, de către localnici, unde ascundeau cantități însemnate de provizii și totodată și locuri pe unde se retrăgeau în caz de primejdii, reușind să își înfrângă inamicii prin lipsirea de apă și hrană sau atacuri surpriză, obligându
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
mai veche și mai răspândită dintre ocupațiile de bază ale populației sedentare de la Dunăre și Carpați a fost agricultura și creșterea animalelor. Timp de milenii-încă din neolitic-strămoșii românilor au arat și semănat pământul din câmpii, văi, depresiuni, podișuri și zonele submontane. Din repartiția așezărilor, datate în secolele VII-X, rezultă că majoritatea lor se aflau în zonele unde se practica agricultura. În așezări, dar și în cimitire, au fost descoperite unelte agricole-acestea au fost aflate și în depozite și ateliere de fierărie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stepă din sudul Moldovei, dintre Siret și Nistru, nu s-au descoperit vestigii slave din secolele VI-VII, deoarece aceste regiuni nu erau prielnice felului de viață, bazat pe agricultură, creșterea vitelor și meșteșuguri. Slavii au ocolit zonele montane și submontane întrucât preferau regiunile mai joase de podișuri și câmpii împădurite, chiar mlăștinoase. Numărul slavilor din sud-estul Transilvaniei era destul de mic, după cum indică puținele vestigii ce le aparțin, datorită prezenței gepizilor în Transilvania intracarpatică. Puține urme slave din secolele VI-VII
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
consumată cu plăcere de către vacile în lactație. Se recomandă administrarea în cantități limitate, la maximum 4 kg/zi pentru fiecare 100 kg masă corporală. Guliile furajere. Reprezintă un nutreț suculent de iarnă, apreciat în special în zonele de deal și submontane, unde sfecla furajeră nu dă rezultate bune. Se administrează vacilor în cantități de 2-4 kg/zi la 100 kg masă corporală. Nutrețurile concentrate. Nu sunt caracteristice pentru hrănirea vacilor în lactație, însă sunt absolut necesare pentru a se putea susține
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
orfanii, handicapații, liber-profesioniștii etc. - au fost situați cu totul în afara sistemului de distribuție a prosperității. Tranziția spontană a comunismului a corectat parțial această regulă a sistemului. Un exemplu în această privință îl reprezintă țăranii necooperativizați, proprietari de pământ din zona submontană. Excluși de la normalitate, excepționalitatea socială a acestora consta în participarea lor la o piață nereglementată care a funcționat cu succes în comunism și care putea asigura un nivel de venituri și un grad de bunăstare materială superioare, în unele cazuri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unitățile agriculturii socialiste (CAP și IAS); și o producție agricolă de tip tradițional, care se dezvolta în gospodăriile individuale țărănești, indiferent dacă era vorba de gospodăriile unor membri ai CAP-urilor sau în puținele gospodării agricole individuale, supraviețuitoare în zonele submontane și montane, în care exploatarea de tip industrial nu a pătruns. În timp, producția de tip industrial și care putea fi controlată politic și administrativ a devenit dominantă, dar nu a putut niciodată împiedica producția tradițională să dețină o pondere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un afluent de pe dreapta și anume Zlătia de astăzi (gura sa vecină, dar opusă celei a Jiului), care este un pârâu cu mult mai puțin însemnat decât Jiul. Dar dat fiind caracterul aurifer al aluviunilor Jiului în regiunea montană și submontană, nu este oare posibil ca Herodot să fi redat această caracteristică a sa în acest hidronim Auras, căruia nu i s-a găsit încă un corespondent? Prima atestare geografică care să se refere și la Jiu o datorăm lui Ptolemeu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]