85 matches
-
(engleză: "Alliance of Twelve"), cu SD-6 fiind o celulă subordonatoare, este un grup de crimă organizată, care se ocupă cu schimbul de arme și informații, în serialul Alias. Organizația a fost întemeiată de Alain Christophe, cândva un ofițer CIA de contrainformații, dar și de alți foști agenți a diferitor agenții
Alianța celor Doisprezece () [Corola-website/Science/303721_a_305050]
-
ci de modalizator, de conector logic, sau cele care constituie singure propoziții neanalizabile. În franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Din punctul de vedere al formei se pot deosebi mai multe categorii de adverbe. Că în limba română, sunt adverbe franceze care sunt moștenite din
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
În schimb sunt foarte frecvente adverbele, mai ales de mod, derivate din adjective. În franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Pentru limba franceză este caracteristic faptul că în grupul substantival poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
vezi mai jos Exprimarea cu infinitivul a procesului subordonat). Un același verb poate subordonă două sau mai multe subordonate de același tip. Acestea sunt coordonate între ele prin juxtapunere sau prin conjuncție: "et" „și”, "mais" „dar”, "ou" „sau”. În privința conjuncțiilor subordonatoare care introduc subordonatele respective există mai multe cazuri. Uneori repetarea conjuncției sau a locuțiunii conjuncționale subordonatoare este obligatorie în forma lor originară. Aceasta este valabil pentru cele care introduc întrebările indirecte și aproape totdeauna pentru conjuncția simplă "que": Alteori conjuncția
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
mai multe subordonate de același tip. Acestea sunt coordonate între ele prin juxtapunere sau prin conjuncție: "et" „și”, "mais" „dar”, "ou" „sau”. În privința conjuncțiilor subordonatoare care introduc subordonatele respective există mai multe cazuri. Uneori repetarea conjuncției sau a locuțiunii conjuncționale subordonatoare este obligatorie în forma lor originară. Aceasta este valabil pentru cele care introduc întrebările indirecte și aproape totdeauna pentru conjuncția simplă "que": Alteori conjuncția sau locuțiunea poate fi repetată în forma sa originară, dar nu este obligatoriu. Limba vorbită preferă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
raporturilor dintre elementele componente, se pot stabili mai multe categorii de cuvinte compuse: Nu toate cuvintele compuse au termenii la fel de sudați. În cazul celor bine sudate, sufixele gramaticale și lexicale se adaugă numai la ultimul termen. Astfel sunt compozițiile organice subordonatoare ["jóindulat" „bunăvoință”, "jóindulatú „binevoitor(oare)”, "jóindulatúak „binevoitori(oare)”, "jóindulatúbb „mai binevoitor(oare)”]; compozițiile organice coordonatoare propriu-zise ("rabszolga" „sclav”, "rabszolgák" „sclavi”, "a rabszolgáknak" „sclavilor”), compozițiile neorganice substantive ("fogdmeg" „zbir”, "fogdmegek" „zbiri”); compozițiile intermediare substantive: "délután" „după-amiază”, "délutánok" „după-amiezi”. În cazul celor
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
fost neatent. 2 / - interjecție: Geamul tronc 1/ (din cauza că) s-a făcut curent. 2/ - adjectiv: Este gârbova 1/ (din cauza că) este bătrână .2/ - locuțiune adjectivala: Este din topor, 1/(din cauza că) nu-i educat. 2/ ELEMENTE DE RELATIE: a. conjuncții subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă, de, ca. Nu stie 1/ (fiindcă) n-a învățat. 2/ Lipsește 1/ (că) e bolnav.2/ b. locuțiuni conjuncționale subordonatoare: din cauza că, din pricina că, din moment ce, de vreme ce, o dată ce, de bine ca, pentru ca, câtă vreme etc. N-
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
Este din topor, 1/(din cauza că) nu-i educat. 2/ ELEMENTE DE RELATIE: a. conjuncții subordonatoare: deoarece, fiindcă, întrucât, căci, dacă, de, ca. Nu stie 1/ (fiindcă) n-a învățat. 2/ Lipsește 1/ (că) e bolnav.2/ b. locuțiuni conjuncționale subordonatoare: din cauza că, din pricina că, din moment ce, de vreme ce, o dată ce, de bine ca, pentru ca, câtă vreme etc. N-a venit la mine 1/ (din cauza că) a fost plecat în oraș.2/ (De vreme ce) nu înveți, 1/ nu știi.2/ c. adverbe relative cu valoarea
Propoziție circumstanțială de cauză () [Corola-website/Science/309929_a_311258]
-
Un dezacord, o răbufnire temperamentală sau un cuvânt folosit greșit transformă citatul într-un element de portret. Spune ceva despre nivelul intelectual al persoanei citate. Simplu de realizat, stilul indirect implică: prezența unui verb de declarație și a unei conjuncții subordonatoare: că, dacă etc. În procesul transpunerii din stilul direct în stilul indirect, propozițiile enunțiative devin completive, exclamativele și imperativele își pierd intonația caracteristică, iar dacă sunt construite cu modul imperativ, în subordonată apare conjunctivul [...], în timp ce pronumele personale și verbale la
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
aplicat la masa numelor de persoane, dar pot fi regăsite, în forme specifice, în ansamblurile teritoriale ale numelor de locuri. Aceste ansambluri teritoriale de toponime sunt comparabile cu cîmpurile lexicosemantice ale vocabularului comun (mai ales în ceea ce privește gruparea pe categorii sociogeografice, subordonatoarea geografică tip hiperonimie-hiponimie, polarizarea în jurul unor toponime dominante). Sistematizarea numelor de persoane este mai simplă, dar mai riguroasă decît cea a numelor de locuri și decît organizarea lexicului comun în ansamblul său. Fiind mai apropiate de cuvintele comune care denumesc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care a făcut carieră În fenomenologia hermeneutică dobîndește În relectură conotații egalitare; și, atunci, am putea Îndrăzni o superbie interpretativă, denominînd un gînd mai vechi, după care „maiestatea”celor două personaje - fata de Împărat și Luceafărular fi concurentă și nu subordonatoare. Avem astfel două registre Încărcate cu aceeași potențialitate princiară. Extazierea „entzucken” urmează fazei vizuale „erblicken”. Privirea instaurează În nous-ul princiar un alt element fundamental, psihurgic, și anume ekstazul „ entzucken”. De la dervișii rotitori la Sfînta Tereza din Avila trecînd prin
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
lexical, dar implicând, de regulă, raporturi sintactice interne identice sau similare cu cele existente între constituenții sintagmelor stabile 96. De aceea, singura diferențiere care trebuie făcută între cele două categorii este că grupul sintactic stabil nu poate avea decât structură subordonatoare, pe când termenii compuselor se pot afla și în raport de coordonare (v. Dobridor, s.v. sintagmă, respectiv compunere); această constatare este valabilă și pentru compusele care conțin elemente tematice 97. Ceea ce trebuie remarcat de la bun început este că cele mai multe grupuri sintactice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
termenii compusului se subînțelege întotdeauna un raport de coordonare copulativă (v. FCLR I, p. 53), ceea ce înseamnă că, virtual, este eliminată și copula subînțeleasă; drept este însă că adesea compusele de acest fel nu pot fi clasate în coordonatoare sau subordonatoare, "deoarece sunt posibile mai multe interpretări" (FCLR I, p. 53; se dau ca exemple câine-lup, care poate fi interpretat drept "câine și lup" sau "cîine ca un lup", și valvârtej, drept "val cu vârtej" sau "val ca un vârtej"). Unele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
polonez "mezel din carne de porc și de vită, afumat la cald și apoi fiert" < [cârnat] polonez "idem"; rom. șvaițer "un sortiment de cașcaval" < germ. Schweizer[käse] "idem" (schweizer "elvețian, din Elveția", Käse "cașcaval, brânză"). Împrumuturile prin condensarea sintagmelor nominale subordonatoare pot constitui cazuri mai complexe, în care determinantul menținut, având valoare atributivă, este alcătuit dintr-un adjectiv (cu funcție potențială de nume predicativ, dar neînsoțit de copulă) și un substantiv la forma posesivă de pers. a 3-a care determină
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
însă, fără îndoială, rezultatul condensării unor cuvinte compuse sau a unor sintagme din care au fost eliminate elemente lexicale recognoscibile, încadrându-se în tipurile de condensare cunoscute, predominante fiind substantivele care provin din compuse / sintagme nominale coordonatoare sau, mai ales, subordonatoare (adjectiv + substantiv, substantiv + substantiv) ori din compuse tematice: blading "patinaj efectuat cu patine cu rotile modificate, numite rollerblades, care au rotile pe o singură linie mediană a patinelor" < [roller]blading "idem" (blade "lamă, tăiș", roller "rulou, sul" < roll "a se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la flexiune și la categoriile gramaticale (gen, număr, diateză, mod etc.) din limbile caracterizate prin acestea sunt mai frecvente în condensările de anumite tipuri și mai rare în altele. 1.3.2. Atunci când elementul reținut este regentul dintr-o sintagmă subordonatoare sau unul dintre termenii în raport de coordonare ai unui compus, el își păstrează întotdeauna caracteristicile gramaticale: sp. agua "apă gazoasă" < agua [gaseosa]; fr. bec < bec [de gaz]; sp. coche "automobil" < coche [automóvil]; rom. cuvânt "angajament, făgăduială" < cuvânt [de onoare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Cel ce nu muncește nu mănâncă” „Leneșul nu mănâncă.”, „Trebuie să ai curaj pentru asta.” „Trebuie curaj pentru asta.” etc. Conjuncția că (să) are aici caracter expletiv. Această natură a lui că este dovedită de diferitele ei întrebuințări, nespecifice conjuncțiilor subordonatoare: • Conjuncția poate fi eliminată fără consecințe asupra integrității sintactice și asupra planului semantic al enunțului: „Poate că e bolnav.” - „Poate e bolnav.”; această eliminare nu e posibilă în cazul unei relații de subordonare sau de interdependență autentică: „S-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că, ci, dacă, dară, de, deși, sau, și etc. • compuse: cum că, precum și, ca să, nu numai... ci și, ca... să etc. • locuțiuni conjuncționale: ca și cum, chiar dacă, din cauză că, pe măsură ce etc. Din punct de vedere funcțional, conjuncțiile prezintă două variante: a. coordonatoare b. subordonatoare și de complementaritate a. Conjuncțiile coordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații de coordonare (între termeni echivalenți sintactic, cu înțelesul „situați pe același plan” în interiorul sintagmei-bază și rezultat al relației sintactice): Ion și Ioana dansează la Teatrul de vară. Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, numai că • conjuncții coordonatoare opozitive: ci, și (+nu) Nu a venit Tudor, ci Ion./ A venit Ion, și nu Tudor. • conjuncții coordonatoare concluzive: așadar, deci, prin urmare, va să zică b. Conjuncțiile subordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații sintactice de dependență (între termeni sintactici care ocupă poziții diferite în interiorul sintagmei: un termen regent și un termen dependent: El n-a știut că Mihaela vine cu trenul. (termen regent) (termen dependent) Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Conjuncțiile prezintă trei tipuri structurale: • simple: și, deși, că, dacă, să etc. • compuse: ca să, pentru că etc. • locuțiuni conjuncționale: cu toate că, de vreme ce, în timp ce, în caz că, dat fiind că, măcar că, de unde, pe când etc. Sub aspect funcțional, conjuncțiile se disting în două categorii principale: • coordonatoare • subordonatoare (și de complementaritate) Conjuncțiile coordonatoare realizează și exprimă relații de coordonare între componenți ai aceluiași constituent sintactic sau între constituenți sintactici (cu același grad de dezvoltare structurală sau de grade diferite). Între planul semantic-relațional al conjuncțiilor și planul semantic al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
corespund, în mare, tipurilor de relații de coordonare: • copulative: și, nici, precum și, nu numai...ci (dar) și • disjunctive: sau, ori, fie, fie că • adversative: dar, iar, însă, numai că • opozitive: ci și (+nu) • concluzive: așadar, deci, prin urmare etc. Conjuncțiile subordonatoare marchează în primul rând dezvoltarea propozițională a unei funcții sintactice. Ele realizează și exprimă cu preponderență relații de dependență, dar intervin și în dezvoltarea relației de complementaritate între verbul copulativ și numele cu dezvoltare propozițională. În legătură cu situarea planului lor semantic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propozițională a unei funcții sintactice. Ele realizează și exprimă cu preponderență relații de dependență, dar intervin și în dezvoltarea relației de complementaritate între verbul copulativ și numele cu dezvoltare propozițională. În legătură cu situarea planului lor semantic între abstract și concret, conjuncțiile subordonatoare marchează doar dezvoltarea propozițională a unor funcții sintactice sau și identitatea funcțională a propozițiilor dependente. Din prima categorie fac parte conjuncțiile „universale”, care, cu un grad maxim de abstractizare, introduc în frază orice (sau aproape) tip funcțional de propoziție: că
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a fost o lume de nedreptate, de ură.” (M. Eminescu, P.L.,48), „- Am venit, băiatule, într-aripat, încărcat de aripi imense și grele, întinse pe orizont. Ți le doresc, făr-a ți le povățui.” (T. Arghezi, IX, 129) sau prin conjuncția subordonatoare fără să: „Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți ani, fără să-și dobândească dreptatea...” (P. Ispirescu, 161) COORDONAREA OPOZITIVĂTC "COORDONAREA OPOZITIV|" Raportul de coordonare realizat, în limba română contemporană, prin conjuncția ci este considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
incident este precedat de conjuncții, pauza anulează caracterul coordonator al conjuncției și: „Am auzit de la unii - și aș dori să aflu dacă aceia nu se înșeală - că păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun...” (Al.Odobescu, 160) sau caracterul subordonator al conjuncțiilor căci, că, fiindcă: „Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” (I. Creangă, 14), „Nu credeam că e atât de ranchiunos. Fiindcă ăsta era sentimentul pe care ți-l
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor construcții rezultă din economia făcută în exprimare prin nerespectarea unor elemente comune la coordonarea părților de propoziție și a propozițiilor; de obicei cuvinte ajutătoare (prepoziții, articole, adverbe din structura gradelor de comparație, negația și pronumele reflexiv la infinitiv, conjuncții subordonatoare, pronume și adverbe relative, etc.), dar și cuvinte auto semantice: un exemplu întâlnim în formularea următoare : "Greuceanu era mai viteaz și priceput ca fratele său” sau, la nivelul frazei „Fata de împărat a fost salvată de la o moarte groaznică și
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]