89 matches
-
să desprindem o alternativă DI plauzibilă la: ? Se lamentă zîmbind că s-ar cădea ca Dumnezeu să îl ajute, dar acestea erau ordinele doctorului. Relația dintre regentă și subordonată în DI poate fi explicitată, cel mai frecvent, prin prezența conjuncției subordonatore că (folosirea lui that pentru a introduce DI este opțională în limba engleză, însă que este obligatorie în construcții franceze comparabile). Dar alți conectori introductivi în afară de că prefațează formulările în DI: întrebarea polară (da/nu) a unui personaj va fi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
poziționată fie înainte, fie după DD: El spuse: „Sînt ordinele doctorului” ↔ „Sînt ordinele doctorului”, spuse el. Dar o asemenea reversibilitate în DI între propoziția proiectantă și cea proiectată este mult mai rară, și uneori imposibilă (ca, de exemplu, cu conjuncțiile subordonatoare că și dacă): El spuse că acestea sînt ordinele doctorului ↔ „Că acestea sînt ordinele doctorului”, spuse el. Gabriel se gîndi că venise vremea să pornească în călătorie spre vest. 5. Punctele 1 și 2 de mai sus menționează că, în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
trăsături anume care sînt puse în contrast, în Discursul Direct față de Discursul Indirect, prin absența sau prin prezența lor - aceasta, pentru a evita să vorbim despre „eliminare” (de exemplu, a mărcii de vorbire) sau de „inserare” (de exemplu, a conjuncției subordonatoare că), care ar fi putut să sprijine falsa presupunere că Discursul Indirect este o versiune transformată a Discursului Direct și că ultimul „trebuie să fie pe primul loc”, înainte ca primul să fi fost derivat din el. Cu toate că există o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Argumentul în absolutiv al unui verb tranzitiv poate trece în cazul modalis (instrumental, comitativ, acuzativ, secundar) prin antipasivizare. Ergativul poate deveni ablativ prin pasivizare. Terminațiile de persoanele 3 și 4 disting tranzitivitatea verbului la infinitiv. Topică liberă. Nu există conjuncții subordonatoare, pronume relative, nici fenomenul deplasării particulelor interogative. INUKTITUT Una dintre cele patru varietăți ale limbii INUIT, varietate vorbită în estul Arcticii. Cazul absolutiv este atribuit obligatoriu, dar fiind o limbă pro-drop, restricția nu este întotdeauna vizibilă. Verbele tranzitive se acordă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dialecte. Minimă ergativitate. KINALUG Limbă nord-est caucaziană. 1 500 de vorbitori. Morfologie de tip ergativ. Sintaxă de tip acuzativ. KIRANTI Grup de limbi (circa 24) din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul bodic, vorbite în Nepal. Folosirea mărcilor ergative ca elemente subordonatoare pare a fi rezultatul unui proces de gramaticalizare de tipul: ergativ/instrumental > 'pentru că' > 'deși'. Structurile ergative din aceste limbi sunt derivate prin reinterpretarea construcțiilor relative ca fiind construcții absolute. Asemănarea dintre articol și marca preergativă din propozițiile subordonate este pusă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cel ce nu muncește nu mănâncă” „Leneșul nu mănâncă.”, „Trebuie să ai curaj pentru asta.” „Trebuie curaj pentru asta.” etc. Conjuncția că (să) are aici caracter expletiv. Această natură a lui că este dovedită de diferitele ei întrebuințări, nespecifice conjuncțiilor subordonatoare: • Conjuncția poate fi eliminată fără consecințe asupra integrității sintactice și asupra planului semantic al enunțului: „Poate că e bolnav.” - „Poate e bolnav.”; această eliminare nu e posibilă în cazul unei relații de subordonare sau de interdependență autentică: „S-a întâmplat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că, ci, dacă, dară, de, deși, sau, și etc. • compuse: cum că, precum și, ca să, nu numai... ci și, ca... să etc. • locuțiuni conjuncționale: ca și cum, chiar dacă, din cauză că, pe măsură ce etc. Din punct de vedere funcțional, conjuncțiile prezintă două variante: a. coordonatoare b. subordonatoare și de complementaritate a. Conjuncțiile coordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații de coordonare (între termeni echivalenți sintactic, cu înțelesul „situați pe același plan” în interiorul sintagmei-bază și rezultat al relației sintactice): Ion și Ioana dansează la Teatrul de vară. Ioana
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, numai că • conjuncții coordonatoare opozitive: ci, și (+nu) Nu a venit Tudor, ci Ion./ A venit Ion, și nu Tudor. • conjuncții coordonatoare concluzive: așadar, deci, prin urmare, va să zică b. Conjuncțiile subordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații sintactice de dependență (între termeni sintactici care ocupă poziții diferite în interiorul sintagmei: un termen regent și un termen dependent: El n-a știut că Mihaela vine cu trenul. (termen regent) (termen dependent) Din acest
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Conjuncțiile prezintă trei tipuri structurale: • simple: și, deși, că, dacă, să etc. • compuse: ca să, pentru că etc. • locuțiuni conjuncționale: cu toate că, de vreme ce, în timp ce, în caz că, dat fiind că, măcar că, de unde, pe când etc. Sub aspect funcțional, conjuncțiile se disting în două categorii principale: • coordonatoare • subordonatoare (și de complementaritate) Conjuncțiile coordonatoare realizează și exprimă relații de coordonare între componenți ai aceluiași constituent sintactic sau între constituenți sintactici (cu același grad de dezvoltare structurală sau de grade diferite). Între planul semantic-relațional al conjuncțiilor și planul semantic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
corespund, în mare, tipurilor de relații de coordonare: • copulative: și, nici, precum și, nu numai...ci (dar) și • disjunctive: sau, ori, fie, fie că • adversative: dar, iar, însă, numai că • opozitive: ci și (+nu) • concluzive: așadar, deci, prin urmare etc. Conjuncțiile subordonatoare marchează în primul rând dezvoltarea propozițională a unei funcții sintactice. Ele realizează și exprimă cu preponderență relații de dependență, dar intervin și în dezvoltarea relației de complementaritate între verbul copulativ și numele cu dezvoltare propozițională. În legătură cu situarea planului lor semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propozițională a unei funcții sintactice. Ele realizează și exprimă cu preponderență relații de dependență, dar intervin și în dezvoltarea relației de complementaritate între verbul copulativ și numele cu dezvoltare propozițională. În legătură cu situarea planului lor semantic între abstract și concret, conjuncțiile subordonatoare marchează doar dezvoltarea propozițională a unor funcții sintactice sau și identitatea funcțională a propozițiilor dependente. Din prima categorie fac parte conjuncțiile „universale”, care, cu un grad maxim de abstractizare, introduc în frază orice (sau aproape) tip funcțional de propoziție: că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a fost o lume de nedreptate, de ură.” (M. Eminescu, P.L.,48), „- Am venit, băiatule, într-aripat, încărcat de aripi imense și grele, întinse pe orizont. Ți le doresc, făr-a ți le povățui.” (T. Arghezi, IX, 129) sau prin conjuncția subordonatoare fără să: „Merse deci pe la toate dregătoriile și fu străgănit prin judecăți mai mulți ani, fără să-și dobândească dreptatea...” (P. Ispirescu, 161) COORDONAREA OPOZITIVĂTC "COORDONAREA OPOZITIV|" Raportul de coordonare realizat, în limba română contemporană, prin conjuncția ci este considerat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
incident este precedat de conjuncții, pauza anulează caracterul coordonator al conjuncției și: „Am auzit de la unii - și aș dori să aflu dacă aceia nu se înșeală - că păsăruica astfel numită este chiar acel vrăbete grăsun...” (Al.Odobescu, 160) sau caracterul subordonator al conjuncțiilor căci, că, fiindcă: „Ferice de părinții care l-au născut, că bun suflet de om este, n-am ce zice.” (I. Creangă, 14), „Nu credeam că e atât de ranchiunos. Fiindcă ăsta era sentimentul pe care ți-l
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
5, fascicul I, Presses universitaires de Lille, 1983. - Catherine KERBRAT-ORECCHIONI: L'Implicite, Paris, A. Colin, 1986. 5. Formele și incidența conectorilor Conectorii intră în clasa de expresii lingvistice care regrupează, în afară de anumite conjuncții coordonatoare (dar, deci, or, căci) anumite conjuncții subordonatoare (deoarece, cum), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în consecință, orice-ar fi, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt etc.). Este util să distingem în clasa generală a conectorilor trei tipuri de mărci de conexiune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din prepoziție prin conversiune); * raportul sintactic marcat: conjuncții cooordonatoare copulative (și, precum și, nici) vs. adversative (însă, dar, ci, iar etc.) vs. disjunctive (sau, ori, fie...fie, ori... ori etc.) vs. conclusive (deci, așadar, prin urmare, în concluzie etc.) vs. conjuncții subordonatoare (dacă, deși, să, că, căci, din cauză că, măcar că etc.). Morfologic, conjuncțiile nu se raportează la nici o categorie gramaticală, fiind invariabile. Funcțional, conjuncțiile îndeplinesc exclusiv rol de marcă pentru: * raportul de coordonare în propoziție și în frază: Mama și tata au venit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ușă. (complementul circumstanțial de loc pe ușă are ca termen regent interjecția țuști). Formal, raportul de subordonare este marcat prin: * joncțiune realizată, în propoziție, prin prepoziții (Cutia cu bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten îl poate ajuta.; * adverbe relative: Pleacă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spuse el, dacă stelele nu sunt oare luminate pentru ca într-o bună zi fiecare să și-o poată regăsi pe a sa." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care propozițiile subordonate să fie introduse, pe rând, prin: conjuncție subordonatoare, locuțiune conjuncțională subordonatoare, pronume relativ, adjectiv pronominal relativ, pronume nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adverb relativ, adverb nehotărât. Subiect propoziție subordonată subiectivă Indicați subiectele din textele de mai jos, încadrându-le în tipologiile existente în literatura de specialitate și precizând (acolo
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stelele nu sunt oare luminate pentru ca într-o bună zi fiecare să și-o poată regăsi pe a sa." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care propozițiile subordonate să fie introduse, pe rând, prin: conjuncție subordonatoare, locuțiune conjuncțională subordonatoare, pronume relativ, adjectiv pronominal relativ, pronume nehotărât, adjectiv pronominal nehotărât, adverb relativ, adverb nehotărât. Subiect propoziție subordonată subiectivă Indicați subiectele din textele de mai jos, încadrându-le în tipologiile existente în literatura de specialitate și precizând (acolo unde este cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
când o porni la drum, văzu sicriul din creștetul muntelui și pe frumoasa Albă-ca-Zăpada" (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) Formulați enunțuri în care propoziția subordonată subiectivă să fie introdusă prin: (a) pronume nehotărât; (b) adverb relativ; (c) adjectiv pronominal relativ; (d) conjuncție subordonatoare. Construiți trei fraze în care propoziția subordonată subiectivă să aibă ca termen regent: (a) un verb personal, predicativ, la modul infinitiv; (c) un adverb predicativ; (d) un verb impersonal; (e) o expresie verbală impersonală. Predicat nume predicativ propoziție subordonată predicativă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la modul infinitiv; (b) verbul copulativ a însemna la modul indicativ, timpul perfect compus; (c) verbul copulativ a deveni. Formulați enunțuri în care propoziția subordonată predicativă să fie introdusă prin: (a) pronumele relativ ce; (b) adverbul relativ cum; (c) conjuncția subordonatoare dacă; d) un adjectiv pronominal relativ precedat de prepoziție. Atribut propoziție subordonată atributivă Transcrieți atributele din textele de mai jos, precizând felul lor și caracteristicile părților de vorbire în care se concretizează: (a) "Era odată un împărat puternic și mare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
avea bun nume-ntre pisici. Cum că domnul Raton îndată s-a gândit / Să o ia la picior, nu e de îndoit." (Grigore Alexandrescu, Șoarecele și pisica) Construiți enunțuri în care propoziția completivă indirectă să fie introdusă prin: (a) conjuncția subordonatoare că; (b) pronumele relativ compus cei ce precedat de prepoziție; (c) adverbul relativ unde; (d) pronumele relativ cine în cazul dativ; e) adjectivul pronominal relativ câte. Complemente circumstanțiale Transcrieți complementele circumstanțiale din textele de mai jos, precizând felul lor, termenul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
poarte altceva pe cap, maică-sa îi zise [...] [Scufița Roșie]" (Frații Grimm, Scufița Roșie) Construiți fraze în care propoziția subordonată circumstanțială cauzală să fie introdusă prin: (a) locuțiune conjuncțională; (b) adverb relativ; (c) pronume relativ în cazul genitiv; (d) conjuncție subordonatoare; (e) pronume relativ în cazul acuzativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale cauzale de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Propoziția subordonată circumstanțială concesivă Indicați elementele de relație reperabile, în textele de mai jos, între propozițiile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lexical, dar implicând, de regulă, raporturi sintactice interne identice sau similare cu cele existente între constituenții sintagmelor stabile 96. De aceea, singura diferențiere care trebuie făcută între cele două categorii este că grupul sintactic stabil nu poate avea decât structură subordonatoare, pe când termenii compuselor se pot afla și în raport de coordonare (v. Dobridor, s.v. sintagmă, respectiv compunere); această constatare este valabilă și pentru compusele care conțin elemente tematice 97. Ceea ce trebuie remarcat de la bun început este că cele mai multe grupuri sintactice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
termenii compusului se subînțelege întotdeauna un raport de coordonare copulativă (v. FCLR I, p. 53), ceea ce înseamnă că, virtual, este eliminată și copula subînțeleasă; drept este însă că adesea compusele de acest fel nu pot fi clasate în coordonatoare sau subordonatoare, "deoarece sunt posibile mai multe interpretări" (FCLR I, p. 53; se dau ca exemple câine-lup, care poate fi interpretat drept "câine și lup" sau "cîine ca un lup", și valvârtej, drept "val cu vârtej" sau "val ca un vârtej"). Unele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
polonez "mezel din carne de porc și de vită, afumat la cald și apoi fiert" < [cârnat] polonez "idem"; rom. șvaițer "un sortiment de cașcaval" < germ. Schweizer[käse] "idem" (schweizer "elvețian, din Elveția", Käse "cașcaval, brânză"). Împrumuturile prin condensarea sintagmelor nominale subordonatoare pot constitui cazuri mai complexe, în care determinantul menținut, având valoare atributivă, este alcătuit dintr-un adjectiv (cu funcție potențială de nume predicativ, dar neînsoțit de copulă) și un substantiv la forma posesivă de pers. a 3-a care determină
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]