249 matches
-
cu o daltă-n mînă ca un jungher de spintecat cerboaice isterice pe mozaicul naosului. Iar cînd am obosit destul ca să pot adormi, m-am culcat în propriile cearcăne ca în niște hamace de aur, balansînd răcoros peste împărățiile mele subpămîntene. O să ajung să-ți sun la ușă rar, de două ori pe an, ca țiganu’, de Înviere și în Ajunul Crăciunului, și chiar dacă o să-mi răspundă bărbatul tău, o să-l dau la o parte și o să-ți sărut mîna umedă
VECHIUL DRUM AL MĂTĂSII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1483711512.html [Corola-blog/BlogPost/368840_a_370169]
-
interiorul, făceam gropi mari în pământ și scoteam pietre și alte obiecte nedegradate în lupta contra timpului și a solului, scoteam rădăcini lungi și lemnoase, uneori în astfel de expediții dădeam din greșeală peste lăcașurile furnicilor și ale altor viețuitoare subpământene. Odată am dat peste culcușul unor pui de cârtiță. Stăteau, într-o crăpătură de pământ, niște animale minuscule. Cum se zbăteau ele așa, fără blană și fără ochi, păreau niște purceluși. Pielea lor era roșiatică. Mult timp am crezut să
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1489265694.html [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
fecule 1108.20 - - Inulina Amidonul și feculele se află în organele de rezervă ale unui număr mare de vegetale. Din punct de vedere chimic, aceste corpuri sunt hidrați de carbon. Mai simplu, se numește fecula produsul ce provine din organele subpământene ale plantelor (rădăcini și tuberculi ai cartofilor, maniocului, arorutului etc.) sau din măduva de sagotier, iar amidon propriu-zis cel care este extras din organele aeriene și mai ales din boabe (de exemplu de porumb, de grâu, de orez) sau din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166473_a_167802]
-
spirit semi-material, a unei umbre sau a unei dubluri (""ekimmu""), care ar supraviețui morții trupești și care, după îngropare, ar coborî sub pământ pentru a întovărăși trupul lipsit de viață. În mitul lui Iștar, zeița dragostei și a fertilității, lumea subpământeană, în care zeița coboară în căutarea iubitului dispărut și a izvorului de "apă vie", este descrisă în culori sumbre, triste. Aceasta este un abis, o "lume fără întoarcere", un lăcaș al întunecimii, populat de demoni. În religia Egiptului antic se
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
starea de iluminare filosofică sau nu reușesc să traiască în conformitate cu cerințele acesteia, ceea ce reprezintă de fapt majoritatea oamenilor, nu există posibilitate de salvare din nesfârșitul ciclu sumbru al morții și reîncarnărilor ("Roata vieții"), în care cerurile se alternează cu întunericul subpământean. La grecii antici dominau numeroase și diverse concepții escatologice. Doctrinele cosmologice ale stoicismului, de exemplu, concepeau existența lumii ca o repetiție ciclică a diverselor epoci, la sfârșitul căreia cosmosul va exploda, reducând materia la ""logos""-ul originar din care ordinea
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
pentru a radiografia lumea viitorului degas nu a fost căsătorit nu se cunoaște vreo legătură sentimentală de durată limba este lungă bifurcată și servește la miros această parte suplă a corpului ajută furnica să se îndoaie în timp ce trece prin tunelele subpământene șerpuitoare din al doilea nivel în sus devatas abundă pepereți individual sau în grupuri de până la patru de aici a putut porni evoluția vieții mai departe subliniem importanța desfășurării unui marketing responsabil social peste tot în lume pregătirea liturghiei începe
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
a tensiunilor existente în scoarță între apă și pământ, idee avansată de filosoful grec Thales din Milet, în secolul al VI-lea î.Hr. Mai târziu, în primul secol al erei noastre, Plinius cel Bătrân vorbea despre seisme ca fiind „furtuni subpământene”. Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafață, (situat
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
prezentate gravitând în jurul unui animal-totem: o reptilă de apă. În folclorul românesc, șarpele este un simbol erotic și funerar în același timp, aflându-se la baza mai multor legende și ritualuri străvechi. El are un simbolism bivalent atât ca mesager subpământean al celor răposați, cât și ca vestitor al nunții. Potrivit autorului, "„e greu de știut dacă Sergiu Andronic, acel tânăr frumos și fermecător, pe care oamenii din cartea mea îl întâlnesc într-o pădure este sau nu o „personificare” a
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
mai curând ca un bildungsroman decât ca o căutare tradițională. Conceptul jungian al individualizării se reflectă și prin tema maturizării și a capacităților crescânde, autorul punând față în față creșterea personală a lui Bilbo cu lipsa dezvoltării piticilor. Analogia „lumii subpământene” și a eroului revenind din ea cu un dar (cum ar fi inelul, sau săbiile elfice) de care va beneficia societatea lui, se potrivește arhetipului mitic al inițierii și maturizării, așa cum este descris de Joseph Campbell. Jane Chance compară dezvoltarea
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
cea mai mare moștenire a sa. Acțiunea are aceeași structură de bază, evoluând în același mod: povestea începe la Fundătura, Gandalf îl trimite pe protagonist într-o misiune spre est, Elrond îi acordă găzduire și sfat, aventurierii scapă de creaturi subpământene periculoase, se alătură unui grup de elfi, călătoresc printr-un ținut dezolant, luptă într-o bătălie de proporții mari, un descendent al regilor este repus pe tronul strămoșesc și grupul revine acasă, unde găsește lucrurile într-o stare mai proastă
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
un lemn curbat. După Pindar, zeul Helios-Apollo i-a dăruit lira fiului său Orfeu, un cântăreț desăvârșit, care a devenit cu timpul arhetipul artistului. Atât era de talentat la cântul cu lira, că până și Pluto, zeul roman al împărăției subpământene, a plâns cu lacrimi de fier la auzul cântului său. Reprezentări ale lirei s-au păstrat în picturi vechi din Egiptul antic, Mesopotamia și Palestina, folosite în ținutul în care locuiau israeliții în diferite perioade. Pe pictura murală de la Beni
Liră (instrument) () [Corola-website/Science/313221_a_314550]
-
lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), jderul de copac ("Martes martes"), vidra de rău ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele subpământean ("Pitymys subterraneus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii") și liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"); Păsări protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
zeul Anubis, de la care se spune că au învățat procedeul și preoții egipteni. Animale precum pisica sau babuinul erau de asemenea mumificate, deoarece erau sacre, fiind protejate de zeii Bastet și respectiv Thot. În mitologia greacă Hades era zeul împărăției subpământene, fiul lui Cronos și al Rheei. Hades sălășluia în împărăția umbrelor, pe care o cârmuia alături de soția sa, Persefona. El nu îngăduia nimănui, odată ajuns acolo, să mai vadă lumina zilei. Numele lui Hades era evitat de antici, care se
Viața de apoi () [Corola-website/Science/321242_a_322571]
-
fereau să-l pronunțe, socotindu-l aducător de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluton ("Zeul cel bogat"), aluzie la bogățiile nemăsurate care se ascundeau în măruntaiele pământului. Hades este și un nume sinonim cu împărăția subpământeană pe care o stăpânește zeul cu acest nume. După diferite surse mitologice, această împărăție cuprinde Tartarul, Câmpia Asfodelelor, și tărâmul paradisiac destinat eroilor și celor favorizați de zei, precum și sufletelor oamenilor virtuoși - Elysium sau Câmpiile Elizee. Unele religii cunosc reîncarnarea
Viața de apoi () [Corola-website/Science/321242_a_322571]
-
e.n., el descoperă că lumea locuiește într-o mare grădină. Îi întâlnește pe eloii pacifiști și analfabeți, care vorbesc o engleză stricată și nu sunt interesați de tehnologiile trecutului. Vechii lor frați, morlocii, deși au cunoștințe tehnologice, au devenit lucrători subpământeni canibali. El trage concluzia că diviziunea omenirii a dus la mutații produse de războiul atomic - sirene anti-aeriene periodice îi fac pe Weena și mulți Eloi să se refugieze instinctiv în adăposturile subterane conduse de morloci. Călătorul temporal îi salvează, alegând
Mașina timpului (roman de H.G. Wells) () [Corola-website/Science/321155_a_322484]
-
îi fac pe Weena și mulți Eloi să se refugieze instinctiv în adăposturile subterane conduse de morloci. Călătorul temporal îi salvează, alegând un lider dintre ei. După ce evadează și aruncă lemne uscate în găurile de la suprafață pentru a alimenta focurile subpământene, ei se retrag către râu, deoarece exploziile cauzează surpări de teren. După ce își recuperează mașina, călătorul rămâne captiv împreună cu câțiva morloci, cu care e nevoit să se lupte pentru a scăpa. Bătut, reușește să revină la cina programată vinerea următoare
Mașina timpului (roman de H.G. Wells) () [Corola-website/Science/321155_a_322484]
-
avioane (mai ales experimentale), elicoptere, baloane etc. Există și farse. Cu toate acestea, pentru circa 5-10% din observații, aceste explicații sunt excluse. Din acest motiv se face adesea asocierea între OZN și presupuse nave spațiale aparținând unei tehnologii extraterestre, civilizații subpământene sau chiar demoni. Această ipoteză este respinsă dacă avem în vedere tipul de "extratereștri" comun din filmele și romanele SF, care ar fi călătorit cu navele lor materiale, prin Cosmos, până la noi. Mulți specialiști asociază însă OZN-urile cu civilizații
Obiect zburător neidentificat () [Corola-website/Science/302230_a_303559]
-
monoteismul geto-dacilor care ar fi facilitat convertirea acestora la creștinism, idee ce se află în opoziție cu opinia conform căreia religia geților ar fi fost una politeistă, precum erau religiile celorlalte popoare indo-europene. Alți istorici îl consideră doar patronul lumii subpămîntene, al împărăției morților, având, astfel, caracter htonic, dar a fost identificat și cu Gebeleizis, zeu geto-dac al furtunii, trăsnetelor și al fulgerelor. Mitul lui Zamolxis este redat diferit în numeroasele relatări antice, dar posibil ca varianta lui Herodot să fie
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
epitetul a devenit numele propriu zis al zeului, iar Hadad a devenit epitet. În Canaan a existat multă vreme cultul Soarelui întruchipat de zeița Shapash sau de zeul Shamash. Vara secetoasă era explicată de absența lui Baal aflat în lumea subpământeană, iar ploile și furtunile din toamnă care reînviau țara erau atribuit întoarcerii lui Baal. Din cauza acestui rol al zeului în agricultură, cultul lui Baal, zeul ploilor, a înlocuit în cele din urmă în Canaan pe cel al distantului El ca
Baal () [Corola-website/Science/304142_a_305471]
-
fiul lui Cronos și mândrei Rheea. De același rang cu aceștia era și Hades, zeul infernului, fiul lui Cronos și al Rheei. Când s-a făcut împărțirea Universului, lui Zeus îi revenise cerul, lui Poseidon - marea, iar lui Hades - lumea subpământeană. Hades stătea în împărăția umbrelor, pe care o cârmuia alături de soția sa, Persefona. Acești zei sunt numai invitați în Olimp. Zeii care nu au trăit în Olimp și au trăit înainte de Zeus se numesc primordiali. În mitologie aceste creaturi mari
Lista personajelor mitologice elene () [Corola-website/Science/304617_a_305946]
-
munții Rodnei. Rezervații naturale sunt și lacurile Tăul lui Dumitru și Tăul Morărenilor din Gutâi. Bogația zăcămintelor de metale neferoase, mai ales în munții de origine vulcanică, a favorizat o activitate minieră intensă, care a scos la lumină și frumusețile subpămîntene ale florilor de mină, agregate minerale formate prin depunere și cristalizare în cavitățile largi ale rocilor, numite geode. Săpăturile arheologice atestă locuirea în Depresiunea Maramureșului încă din timpuri preistorice. Urme sigure din paleoliticul superior și neolitic au fost găsite în
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
Țara Românească importa din Ardeal importante cantități din aceste produse. De cele mai multe ori erau încheiate înțelegeri ori tratate comerciale potrivit cărora se obțineau scutiri de vamă. Se obișnuia ca rezervele de cereale și legume boabe să fie depozitate în grânare subpământene, construite astfel încât apa de ploaie să nu pătrundă la ele. Morile, în majoritate de apă, erau răspândite în toată țara și reprezentau un privilegiu care aparținea mănăstirilor, boierilor sau domnului. Acesta din urmă trebuia să acorde permisiunea sa pentru a
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
când s-a născut, Neptun a fost înghițit de către tatăl său și apoi dat afară. Mai târziu a luptat alături de olimpieni împotriva titanilor. Când, în urma victoriei, s-a făcut împărțirea Universului, lui Jupiter i-a revenit Cerul, lui Orcus lumea subpământeană, iar lui Neptun Împărăția apelor. El sălășluia în fundul mării împreună cu soția sa, "Amphitrite", alături de care, uneori, urmat de un întreg cortegiu marin și purtat de un car tras de cai înaripați, spinteca valurile. Neptun stârnea furtunile sau făcea ca apele
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
înapoi pe Persephone. Dar reîntoarcerea fiicei la mama ei nu mai este posibilă. "Ascalaphus" a văzut-o pe Persephone cum s-a înfruptat în Infern dintr-o rodie. În felul acesta ea s-a legat, o dată pentru totdeauna, de lumea subpământeană. Mânioasă, Ceres îl transformă pe Ascalaphus - singurul martor al sacrilegiului comis - în bufniță. Persephone însă trebuie să rămână alături de Pluto. La insistențele lui Ceres se ajunge totuși la un compromis: șase luni din an Persephone va sta alături de soțul ei
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
îl transformă pe Ascalaphus - singurul martor al sacrilegiului comis - în bufniță. Persephone însă trebuie să rămână alături de Pluto. La insistențele lui Ceres se ajunge totuși la un compromis: șase luni din an Persephone va sta alături de soțul ei în regatul subpământean și șase luni le va petrece pe pământ, lângă mama ei. Reîntoarcerea pe pământ era însoțită de venirea primăverii, de renașterea naturii și de plinătatea verii. Absența ei era marcată de ariditate, de anotimpul trist al iernii în care Ceres
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]