92 matches
-
primei ei băuturi alcoolice, dacă nu voi putea fi martorul...“ Spuse cu glas tare: — Cere-i lui Pearl să mai aducă un pahar. Hattie se repezi afară din cameră. În hol se ciocni de Pearl care își continua rolul de subretă ascultând la ușă, ba chiar aplecându-se ca să furișeze o privire pe gaura cheii. Mai vrea un pahar, spuse Hattie cu răsuflarea tăiată. Pearl zbură la bucătărie și se întoarse cu un pahar. Cele două fete nu schimbară între ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în mintea lui: avea senzația că el fusese conceput acolo, în interiorul Papucului, în acea primă noapte a întâlnirii dintre Fiona și Alan. Pe urmă înaintă și bătu la ușă. Îi deschise Pearl. Pentru Tom, nu mai recursese la costumația de subretă. Purta pantaloni și un pulovăr vechi. și în această seară, rolul ei îi cerea să arate șleampătă, lipsită de cochetărie și de o vârstă incertă. Vizita lui Tom, purtătorul strălucitei idei a lui John Robert, i se părea de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o grădiniță de copii. Ce risipă. — Trebuie să plecăm imediat, Îi răspunse - când trecu pe lângă ea, Îl izbi mirosul parfumului ei costisitor. Femeie inhibată și curvă ca toate celelalte. Fioravanti făcea bine că Îi punea coarne cu un soi de subretă de televiziune - n-ar fi știut cum altfel să-i spună - dotată ca o păpușă gonflabilă, care Îi oferea niște partide de sex fantastice Într-o garsonieră de pe bulevardul Camilluccia. Avea chef să i-o spună. Acum. În fața acestor doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să nu devenim propriul nostru obiect de adorație și face ca imaginația să-și păstreze toate drepturile asupra progeniturilor sale obraznice."36 Scopul ironiei, spune Jankélévitch, la sfârșitul cărții sale este să restaureze "un spirit inocent și o inimă inspirată". Subretele lui Molière exemplifică din plin aceste observații. Întors acasă după o scurtă călătorie, Orgon vrea să știe dacă s-a întâmplat ceva în lipsa sa. Dorine începe să-i relateze problemele de sănătate pe care le-a avut Elmire, soția lui
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ca Mary, camerista, să nu reprezinte doar un atac împotriva teatrului care, prin natura lui e, cum se spune în piesă, „un polițist”, pentru că „orice piesă e o anchetă detectivistă” ce își descoperă în deznodământ concluziile, enigmele fiind întotdeauna „polițiste”. Subreta e un raisonneur în comediile clasice, iar aici personajul e cu atât mai important cu cât, prezentându-se ca „Sherlock Holmes”, se presupune că e menit să dezlege secretul care îi înconjoară pe soții Martin, eroii principali ai antidramei, ceea ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
bucureștii de altădată 80. Afișul este reprodus după: TRC., an. IX, nr. 895, 28 februarie/12 martie 1871, p. 3. Am păstrat grafia epocii. teatrul bossel Duminică la 7 martiu 1871 Reprezentațiune extraordinară dată de d-șoara albina di rhona prima subretă și dănțuitoare a teatrului St. Jame din Londra Cu concursul d-lui comino Se va reprezenta camila Farçe en 1 acte melée de danses persoanele Otto, photographe dl. G. Magheru Lorens, son domestique 81 dl. Kyrițescu Lupesco, directeur de theatre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din poezia Serafita publicată de Heliade în 1872 în volumul Serafita și Odă românilor, poezie care începea astfel: „Ești dulce ca viața, și viața fără tine / Nu are nici valoare, nici rație d-a fi“. Albina di Rhona „fostă primă subretă a unui teatru englez“ venise în turneu în România de mai multe ori, începând din 1862 („Elle joue, mime, chante et danse tout à la fois“ - scria Ordinea, nr. 57/1866). Intrând în conflict cu Comitetul teatral, în toamna anului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dacă-s foarte sincer, numai posibilitatea anonimatului în care poate sucomba mă face să sufăr. Știi și tu că de multe ori vrem să facem dintr-o femeie o împărătească, uitînd că acea femeie nu poate fi decît o simpatică subretă. Dar nu știu de ce ți-am tot scris în acești ani despre femei ca despre prăpăstii ce atîrnă de ceruri! La urma urmei, cîte boli ne putem permite?! Ascult Concertul în re minor al lui Mozart, cu S. Richter la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
întreagă, executanți și auditori, toată lumea avea ochii în lacrimi, și cred că nimeni, cu emoția în gît, nu a putut dejuna ca de obicei la ieșirea de la acest concert de neuitat*. Viena continua să-și justifice reputația de pepinieră de subrete vioaie pentru operete de renume: Oscar Strauss cu Waltzer traum și Lehar cu Văduva veselă abia scrisă, erau cei care, la sosirea mea, dețineau marele succes, iar orchestrele de prin restaurante și din cîrciumi reproduceau ariile sub castanii din Venedig
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
om însetat ar fi o sticlă cu oțet. Ca și când înfometatul se poate salva scărpinân du-se în nas. Și totuși, asta pare să fie rețeta preferată a mediilor noastre: vești proaste de toate calibrele, știri nule, care nu interesează decât subretele, bârfe deocheate și minimalizarea (sau direct ignorarea) veștilor bune. Nu facem emisiuni despre performanțele consistente ale Institutului Cultural Român, dar dedicăm o tacla în doi peri unui textuleț al lui Patapievici, extras de pe nu știu ce blog obscur. Nu prea comentăm festivitatea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Dumnezeu, eu priveam, prin lacrimile mele amare de amor, pe acel chip drag inimei mele, pe Poesis. Cine era ea? Ce era? Cu ce se ocupa? Actriță de mâna a doua, de la un teatru de mâna a doua, ea juca subrete, deși pasul și atitudinea arătau pe tragediana. Teatrul era într-un suburbiu al orașului, zidit de scânduri în mijlocul unor grupe de arbori cari formau, în complex cu alții mai depărtați, un fel de grădină sau, mai bine zis, pădurice. Pe-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de la poartă era lumea primită de un portariu în uniformă și cu un buzdugan de doi stînjeni de lung, cocoana noastră, care se intitulase "princesa Cantacuzčne, née comtesse de Miroslava", avea o domesticitate mai numeroasă decît îi trebuia: lachei, valeți, subrete, cameriste, spălătorese, cusătorese mișunau în toate părțile. Saloanele otelului, mobilate cu cel mai mare lux, serele se iluminau cu sute de lumini, căci îndată ce însera, ele erau locul de întîlnire a unei societăți strălucite. Ceea ce atrăgea mai cu seamă atîta
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
-i reproșa neamțului că nu vorbește despre gust și simț critic, că neglijează sublimul pînă la a-l reduce la forma contorsionată a frumosului, că face din geniu exponentul suprem al omenirii, sau că degradează estetica pînă la rolul de subretă a teoriei cunoașterii. Mai mult, estetica devine o soteriologie în care locul sacerdotului e luat de artist și mîntuirea e pusă pe picior de egalitate cu catharsisul de care ai parte în cursul degustării artelor. Potrivit acestei logici, ca să te
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
care mânuiește intriga din plictiseală, indiferent la sentimentele oamenilor și la nefericirile pe care le poate provoca. Iar aliata sa, Despina, a împrumutat vocea acrișoară, agilă a Cristinei Eremia, lejeritatea ei picantă, se înscrie în cea mai bună tradiție a subretei clasice. René Jacobs, profund cunoscător al epocii, definea Cosí fan tutte ca pe "una dintre cele mai simfonice opere mozartiene"; într-adevăr sunt momente în care amploarea scriiturii orchestrale aruncă parcă flash-uri chiar și către orchestra secolului al XIX
Gustul dulce-amar al infidelității by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10889_a_12214]
-
muzicale. Mobilă, grațioasă, vivace fără ostentație, ea își stăpânește rolul cu siguranță. Linia sensibilă a momentelor lirice (aria rozelor, duetul scrisorii) a dezvăluit și cealaltă față a personajului, dar mai mult în cânt decât în jocul care accentuează doar latura "subretă". Și dacă rolul Suzanei ar fi putut fi îmbogățit de o imaginație regizorală mai nuanțată, Contele mi s-a părut complet greșit în linia unui caraghios care se ridiculizează în bufonerii inutile (vezi unele filme vechi despre "bestiile burghezo-moșierești"). Beaumarchais
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]
-
ale bătrânelor doamne, mai că și-ar fi dat și el drumul, ceea ce-l făcea să se simtă părăsit, lepădat, fusese dispariția fetei din basmele lui Grimm. Abia se așezaseră pe fotoliile de pluș din salonul întunecat, când apăruse o subretă într-o rochie neagră de atlaz cu un mic șorț în față și o bonetă albă, anunțând-o pe Frau Sibyle că Herr Doktor o solicită în cabinet. Iar fata, scuzându-se, spunând că merge să-i dea o mână
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
creeze dintr-o originalitate de doi bani, care trăiește oricum cîteva minute, cît ziarul, un pseudolimbaj pentru inițiați. Acești cititori firoscoși sînt, firește, tot mai puțini, pe măsură ce poreclele se obscurizează infantil. E ca în "păsăreasca" pe care o practicau cîndva subretele, geloase că stăpînii vorbeau franțuzește fără ca ele să priceapă. O lume de frustrați înconjoară un fenomen frumos în sine ca fotbalul, mînjindu-l cu mici dejecții, precum porumbeii maculează statuile.
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
cu aceeași constantă afecțiune. ,Balsam de Canada" este o esență oleo-rășinoasă, extrasă dintr-o specie de conifere canadiene, folosită în perioada interbelică în Facultățile de Medicină, pentru conservarea preparatelor microscopice. Romanul începe abrupt, printr-o așteptare tensionată, sfâșiată de țipătul subretei, într-un timp prezent din care naratorul se întoarce, printr-o lungă analepsă, spre trecutul apropiat: o zi de primăvară; înflorise liliacul, iar prin fereastra deschisă se revărsa în stradă ,valsul" de Chopin. Involuntar, Geo Poenaru, profesor suplinitor de literatură
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
mi-au dat să duc la casele protipendadei modele recent terminate, puse în saci mari din pânză închisă la culoare: activitatea mea favorită, cel mai mare amuzament la început de carieră. Am cunoscut portarii și șoferii celor mai strălucite reședințe, subretele, menajerele și majordomii celor mai înstărite familii. Le-am privit, aproape fără să fiu zărită, pe cele mai rafinate doamne, pe fiicele și soții lor. Ca martor mut, am intrat în case burgheze, în mici palate aristocratice și în apartamente
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
cu necesitate. Acolo unde Dan Duțescu, în anii terorii comuniste, sub presiune, a tradus yeoman prin „chiabur” și king prin „vodă”, evident că vom pune „răzeș” și „rege”; iar acolo unde Mihnea Gheorghiu a făcut din Maria o cameristă, o subretă a contesei Olivia (jucată în România vreme de șase decenii cu șorț și bonetă, invenție comunistă a „fetei din popor”!), vom arăta că, de fapt, este vorba de un personaj de rang nobiliar, domnișoara de onoare a contesei, care, măritându
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
cântăreți. Dorina Cheșei (Rosalinda) preocupată de rezolvarea partiturii foarte solicitante a avut momente vocale frumoase (Csadrașul de exemplu) dar a lăsat pe alocuri goluri în fluența jocului actoricesc, iar Mihaela Stanciu (Adela) aproape că a uitat că este o picantă subretă de operetă (totuși!) nu numai o soprană care aliniază fraze îngrijit arcuite. Alexandru Agarici (chemat de la Teatrul de Operetă) - o apariție degajată. À propos de oaspeți: conform unei idei avansate de Karajan se pare, s-a încetățenit în unele montări
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
fericită, să fie,/ Numai pentru o clipă,/ Dar ce spun io, pentru doar o clipită,/ Numai și numai pentru o clipită,/ Mama mea.// Și apoi să predea ștafeta mai departe. O cabină micuță/ Și cochetă,/ O cameră de artistă, cu subretă și trusă de machiaj,/ În care mama mea învie, oricine ar intra.// Sunt fericit, da, fericit, pentru că oricât voi trăi,/ Voi fi atât de iubit. Și le mulțumesc celorlalte mame c-au înțeles/ Să fie în sfârșit mama mea./ Tot
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
se explică și raitele zilnice ale lui Georgică în lumea lacului Herăstrău plină de oameni simpli, modești, unde căpătase faima unui șahist redutabil... Cu atât mai puțin mi-ar fi venit să recurg acum în mod deschis la apelațiunea dată subretei italiene, când Jurgea, părăsind Herăstrăul, joacă în prezent interminabile partide de șah în Câmpiile Elizee... Prin urmare, intrând în Muzeul d'Orsay, o las la parter pe Colombina, din cauza entorsei, în sala imensă scăldată de lumină, străjuită de orologiul străvechi
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
care avea o garsonieră pe Rue du Bac (acolo și-au avut locuința un alt mare seducător, romancierul Romain Gary, precum și Jacques Chirac, care ... - dar să nu mai insistăm), pe unde au trecut nenumărate femei, de la celebrități la actrițe, balerine, subrete, curtezane etc. și unde a dezvirginat-o pe Valentine Haussmann, fiica renumitului baron - om de încredere al lui Napoleon al III-lea - care a configurat Parisul modern; din această legătură ar fi rezultat un copil). Marlene Dietrich, care a trăit
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
de Russie bordo. Biblioteca, întinsă pe toți pereții, avea uși de sticlă, pentru protejarea cărților de praf. Aveam o curte lungă, unde erau garajele de mașini. În casă, bunica maternă era cea care conducea totul. Supra veghea angajații, bucătăresele, valetul, subretele, guvernan tele, nimeni nu scăpa de sub controlul ei. Cum era când aveați musafiri? — Noi, copiii, nu luam parte prea des la mesele lor. Aveam un etaj al nostru unde stătea și guvernanta. La masă, frișcă, ciocolată și bezea! Nebunie, natural
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]