92 matches
-
valsul lor amețitor. Roi de perechi strălucitoare Fac curcubeu în jurul ei. Printre parfumuri și nectare Vibrează ca niște scântei. Fără un gest protocolar, Se aruncă în valsul lor Un analfabet țânțar Insipid,afon și incolor. Plutind ușor ca o umbrelă Subreta cu pas voalant Mai desena o tarantelă Apoi se-ndepărtă...Păcat! Referință Bibliografică: Balerina / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808, Anul V, 13 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate
BALERINA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378439_a_379768]
-
avem Regi și Regine, Împărați peste măsline. Avem Rege de manele, Regi ajunși din beizadele. Rege pop, Rege la șatră, Rege-i câinele ce latră. Avem Rege la șosele, De moravuri ușurele. Regi sunt și la țigarete Și regine ca subrete. Peste tot doar nobilime, Dacă ține bine, ține. Cum obții și doctoratul Faci pe-un tron deodată saltul. Dacă tot aveți coroane, Titluri cu zeci de blazoane, De ce mai vreți sinecură, Doar aveți numai o gură. Știu totuși că vă
TARA REGILOR de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379164_a_380493]
-
uimire: Ce scris pueril și ce gândire profundă!” Din când în când, își rupea caietele sau le ardea; pe unul l-a aruncat, într-o vară, în mare. Elevă în clasa a VI-a de liceu, Magda a interpretat rolul Subretei, din „Avarul” de Moliere: simplă apariție mută, trebuia să-și farmece publicul având la dispozitie doar o mătură și o cârpă de praf. A avut un succes extraordinar. Au asistat sute de elevi, fete și băieți; la sfârșit, toți actorii
DOAMNE, N-AM ISPRĂVIT! de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345844_a_347173]
-
reprezentant / Într-un tărâm ca de poveste, / Ambiguu, mirobolant, / E raiul rațelor celeste !» (p. 23); «Potenta faună umană / Și ruda ei cea animală / Caută încă o soprană / Pentru spectacolul de gală.» (p. 24); (și o strofă interogativ-parodic-eminesciană) « Dintre sute de subrete / La nimicuri pricepute, / Câte țin la siluete / Din motive neștiute ?» (p. 80); El își bea ceaiul matinal / Din flori de mucigai moral.» (p. 108); (5) distihurile epigramatic-polivalent-înrăzăritor-satirice: (formal / parodic-topârceniene:) «O emoție finală / Fu cazată-n Capitală» (p. 48); «Atestatul de
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
luptă a celebrității acoperită de sminteală O libertate fără forme ce dă vacarmului spoială O minge spartă între umbre endemic inimii defecte Ce să ascundă după slove o minte plină de-mpăcare Borcan cu miere noduroasă topită-n tocuri de subrete Viori cu forma de feline în voci cu pasuri pe-ndelete Ce să mai scrie-n poezie un matelot cu capu-n soare ... Citește mai mult Ce să mai scrie-n poezie cel care-n viața lui cuprinseDe la minciuni la
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
luptă a celebrității acoperită de sminteală O libertate fără forme ce dă vacarmului spoială O minge spartă între umbre endemic inimii defecte Ce să ascundă după slove o minte plină de-mpăcare Borcan cu miere noduroasă topită-n tocuri de subrete Viori cu forma de feline în voci cu pasuri pe-ndelete Ce să mai scrie-n poezie un matelot cu capu-n soare Referință Bibliografică: Ce să mai scrie-n poezie / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul
CE SĂ MAI SCRIE-N POEZIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375730_a_377059]
-
de un om care, de ce oare? ține morțiș să apară, din cînd în cînd, pă post, în uniformă de general? Un-doi, un-doi, un-doi... Finala Turneului Internațional de Tenis de la București i-a prilejuit unei reporterițe sportive tv, cu aer de subretă curățică, regalul unor declarații de gîdilitoare inteligență. De-abia oferise Muster mingea victorioasă publicului, că midineta tv a și trecut cu microfonul pe sub nasul activiștilor și miniștrilor pedeseriști, veniți, se-nțelege, de dragul sportului alb, nu de-al, puah! propagandei. Conectați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-ntrețină, mde, cu istorici. De cîte ori desantează la Iași, paregzamplu, are parte de cîte-o dizertație pe o temă dată. Dată de cine? Ehe, de starostele tritrandafiriu îmbarbișonat al unei foarte mici și cam fanate dar mereu disponibile echipe de subrete, care echipă, dincolo de aprofundarea unor momente-bornă din trecutul strămoșesc, la care transpiră pe termen lung (deodorant, nu?), își oferă ser(viciile) nurlii de cîte ori pică de la drum lung istoricul șef. Subretele, cu barbă, cu mustăți, glabre, ca-ntr-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și cam fanate dar mereu disponibile echipe de subrete, care echipă, dincolo de aprofundarea unor momente-bornă din trecutul strămoșesc, la care transpiră pe termen lung (deodorant, nu?), își oferă ser(viciile) nurlii de cîte ori pică de la drum lung istoricul șef. Subretele, cu barbă, cu mustăți, glabre, ca-ntr-un mîlos-bahluian Fellini, humectate foarte de prezența bărbatului stînd rect în jilț domnesc (numai în sală de voievozi, prezidentul ăsta, al treilea, cum altfel), chivuțele istoriei, deci, se dau de ceasul morții să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cântăreți. Dorina Cheșei (Rosalinda) preocupată de rezolvarea partiturii foarte solicitante a avut momente vocale frumoase (Csadrașul de exemplu) dar a lăsat pe alocuri goluri în fluența jocului actoricesc, iar Mihaela Stanciu (Adela) aproape că a uitat că este o picantă subretă de operetă (totuși!) nu numai o soprană care aliniază fraze îngrijit arcuite. Alexandru Agarici (chemat de la Teatrul de Operetă) - o apariție degajată. À propos de oaspeți: conform unei idei avansate de Karajan se pare, s-a încetățenit în unele montări
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
ca Mary, camerista, să nu reprezinte doar un atac împotriva teatrului care, prin natura lui e, cum se spune în piesă, „un polițist”, pentru că „orice piesă e o anchetă detectivistă” ce își descoperă în deznodământ concluziile, enigmele fiind întotdeauna „polițiste”. Subreta e un raisonneur în comediile clasice, iar aici personajul e cu atât mai important cu cât, prezentându-se ca „Sherlock Holmes”, se presupune că e menit să dezlege secretul care îi înconjoară pe soții Martin, eroii principali ai antidramei, ceea ce
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
primăria. I-am suportat și i-am Întreținut destui ani de zile. Ceea ce vreau e o femeie. — Poftim? Bătrînul mă privi cu nerăbdare. — Anii tineri nu-ți disculpă opacitatea minții, flăcăule. Îți spun că vreau o femeie. O muiere, o subretă sau o iapă tînără de rasă bună. TÎnără, adică sub cincizeci și cinci de ani, și sănătoasă, fără răni și fără fracturi. — Nu sînt sigur dacă Înțeleg... — Mă Înțelegi de minune. Înainte să plec pe lumea cealaltă, vreau să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dumitale, lucrurile astea par sfîrșitul lumii, Însă toate au o limită. În seara asta, mergem amîndoi să ne destrăbălăm Într-un local de pe strada Platería care, după cît se pare, face furori. Mi s-a spus că există acolo niște subrete din nord, abia sosite de la Ciudad Real, care-ți scot și mătreața de pe tine. Fac cinste. — Dar Bernarda ce-o să spună? — Fetele sînt pentru dumneata. Eu am de gînd să aștept În salon, citind o revistă și mulțumindu-mă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de Russie bordo. Biblioteca, întinsă pe toți pereții, avea uși de sticlă, pentru protejarea cărților de praf. Aveam o curte lungă, unde erau garajele de mașini. În casă, bunica maternă era cea care conducea totul. Supra veghea angajații, bucătăresele, valetul, subretele, guvernan tele, nimeni nu scăpa de sub controlul ei. Cum era când aveați musafiri? — Noi, copiii, nu luam parte prea des la mesele lor. Aveam un etaj al nostru unde stătea și guvernanta. La masă, frișcă, ciocolată și bezea! Nebunie, natural
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
înainte, până când o putere interioară prinse să sufle peste acele zidiri, risipindu-le. Apoi, zveltă, urcă înapoia lui Nory treptele primului vestibul. La ușa a doua, apăru un fecior corect, care, solemn, le introduse în al doilea vestibul, unde o subretă cu șorț plisat ca hârtia le invită într-o cameră imensă, luminată sarbăd prin ferestrele foarte înguste și înalte și cu mobilierul de culoare închisă. 109 Scaunele, tablourile, consolele, totul era în proporții mari ca și odaia. Predomina nucul ars
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de Russie bordo. Biblioteca, întinsă pe toți pereții, avea uși de sticlă, pentru protejarea cărților de praf. Aveam o curte lungă, unde erau garajele de mașini. În casă, bunica maternă era cea care conducea totul. Supra veghea angajații, bucătăresele, valetul, subretele, guvernan tele, nimeni nu scăpa de sub controlul ei. Cum era când aveați musafiri? — Noi, copiii, nu luam parte prea des la mesele lor. Aveam un etaj al nostru unde stătea și guvernanta. La masă, frișcă, ciocolată și bezea! Nebunie, natural
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
distra și cei care asistau. Oricum, jocul avea ceva insinuant, meandric, care te emoționa ca și gajurile; într-una dintre zilele lungi de la sfârșitul clasei a opta oracolul îl făcea Petruța ,o fata negricioasă și foarte vioaie, un fel de subretă care, fără să aibă un prieten, le mijlocea celorlalte întîlnirile. După ce răspunseseră mai mulți , între care și eu (mă gândisem chiar la Petruța și îmi ieșise "îi placi, dar nu te iubește"), oracolul ajunse la Lili. Zâmbea cu gura ei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
închis și cu un guler înalt, care o făcea să arate mai matură și, după o îndelungată consultare, își legase la gât o eșarfă de mătase, într-un fel care lor li se păruse foarte sofisticat. Pearl se aranjase gen „subretă de operetă“, cu o rochie albastră și un șorț elegant, vărgat. Când Pearl deschise ușa, Hattie rămase în picioare în camera de zi, unde aprinseseră focul la soba cu gaz. Nu alergase la ușă să-și întâmpine bunicul. Aștepta, netezindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
primei ei băuturi alcoolice, dacă nu voi putea fi martorul...“ Spuse cu glas tare: — Cere-i lui Pearl să mai aducă un pahar. Hattie se repezi afară din cameră. În hol se ciocni de Pearl care își continua rolul de subretă ascultând la ușă, ba chiar aplecându-se ca să furișeze o privire pe gaura cheii. Mai vrea un pahar, spuse Hattie cu răsuflarea tăiată. Pearl zbură la bucătărie și se întoarse cu un pahar. Cele două fete nu schimbară între ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în mintea lui: avea senzația că el fusese conceput acolo, în interiorul Papucului, în acea primă noapte a întâlnirii dintre Fiona și Alan. Pe urmă înaintă și bătu la ușă. Îi deschise Pearl. Pentru Tom, nu mai recursese la costumația de subretă. Purta pantaloni și un pulovăr vechi. și în această seară, rolul ei îi cerea să arate șleampătă, lipsită de cochetărie și de o vârstă incertă. Vizita lui Tom, purtătorul strălucitei idei a lui John Robert, i se părea de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o grădiniță de copii. Ce risipă. — Trebuie să plecăm imediat, Îi răspunse - când trecu pe lângă ea, Îl izbi mirosul parfumului ei costisitor. Femeie inhibată și curvă ca toate celelalte. Fioravanti făcea bine că Îi punea coarne cu un soi de subretă de televiziune - n-ar fi știut cum altfel să-i spună - dotată ca o păpușă gonflabilă, care Îi oferea niște partide de sex fantastice Într-o garsonieră de pe bulevardul Camilluccia. Avea chef să i-o spună. Acum. În fața acestor doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
seară. - Ceea ce era de demonstrat... În 1903, a fost desemnat un nou Papă. Cel Secund. 232 DANIEL BĂNULESCU Cel Adevărat. Adevăratul deținător al prerogativelor pontificale. Aceasta este o taină. Spre deosebire de cel mediatizat, care nu depășește, în tainica ierarhie, rolul unei subrete papale. Mulți ani, Adevăratul Papă, cel Secund, a preferat să se reculeagă într-o binecuvântată defensivă, precum și în grădinărit. De abia după anii Marelui Război, mâhnit de fervoarea cu care se măcelăriseră catolicii între ei, Adevărata Sa Sanctictate a conces
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Dumnezeu, eu priveam, prin lacrimile mele amare de amor, pe acel chip drag inimei mele, pe Poesis. Cine era ea? Ce era? Cu ce se ocupa? Actriță de mâna a doua, de la un teatru de mâna a doua, ea juca subrete, deși pasul și atitudinea arătau pe tragediana. Teatrul era într-un suburbiu al orașului, zidit de scânduri în mijlocul unor grupe de arbori cari formau, în complex cu alții mai depărtați, un fel de grădină sau, mai bine zis, pădurice. Pe-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
plin de decor, o mică moșie cu conac și cu siguranță avea alte mici venituri, rente, jetoane de prezență în consilii de administrație, toate în perfectă obscuritate. Personalul de serviciu al lui Gaittany se compunea în permanență din bucătăreasă și subretă și doi rândași, soții respectivelor, cu locuința într-o dependință asupra unui grajd de câteva decenii fără trăsură și cai. Pe rândași Gaittany îi folosea mai mult drept curieri pentru numeroasele sale misive și-i plasa și pe ei ca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o bătrînăplină de temperament, dar e un scandal! - Într-adevăr, interveni și Mamy cu un aer decis și jignit, e o mare impertinență. Am să iau informații. Pomponescu, nedumerit, întrebă din ochi despre ce e vorba, așezîndu-se la locul său. Subreta (casa avea o astfel de subalternă în afară de bucătăreasă) îi întinse de pe tava o ceașcă de cafea cu lapte. - Aici este un articol, zise madam Pomponescu-mamă, care spune că unul Ioanide e cel mai mare arhitect român. Pomponescu se roși la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]