670 matches
-
funcțiile de comandă, respectiv de execuție ale polițiștilor, pe grade profesionale, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în anexa nr. VI capitolul I din legea-cadru în raport cu eșalonul la care se desfășoară activitatea, nu echivalează cu subrogarea executivului în rolul legislativului. Hotărârea Guvernului la care face trimitere textul de lege criticat reprezintă un act normativ pentru organizarea executării prevederilor cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul oferind reperele esențiale în raport cu care se realizează această executare. ... 23
DECIZIA nr. 337 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258759]
-
și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 21 februarie 2018, s-a reținut că Fondului de garantare a asiguraților „nu-i revine vreo obligație decurgând din subrogarea în calitatea de asigurător, el fiind [...] doar un garant în ceea ce privește plata de indemnizații/despăgubiri rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii, în cadrul unei proceduri administrative strict reglementate, ce se constituie în singura modalitate de recuperare a
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă, inclusiv asigurătorul îndreptățit în baza legii să recupereze de la asigurătorul în insolvență sume plătite acestei persoane prin subrogare, regres sau acțiune directă ... ... c) contribuție - suma nerambursabilă datorată Fondului de către asigurătorii prevăzuți la art. 3, conform prevederilor prezentei legi; ... d) despăgubire/indemnizație - suma pe care Fondul o plătește fiecărei persoane dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (1), în
LEGE nr. 112 din 8 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270030]
-
celelalte obligații prezente și viitoare, directe, necondiționate, nesubordonate și negarantate ale Garantului în cauză. ... 2.4. Subrogarea drepturilor Garantului Recunoscând că acest acord de garantare nu garantează rambursarea Acordurilor de împrumut, Garantul recunoaște că nu este îndreptățit la niciun drept de subrogare. ... ... 3. Obligații de informare 3.1. Comisia informează Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene cu privire la semnarea Acordului de garantare. ... 3.2. Comisia notifică imediat Garanții de îndată ce ia cunoștință de orice eveniment care se poate aștepta în mod rezonabil
ACORD DE GARANTARE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267150]
-
2023), obligația de a stabili norma de drept aplicabilă litigiului îi incumbă exclusiv instanței de trimitere, care nu se poate deroba apelând la procedura hotărârii prealabile, întrucât rațiunea reglementării acesteia este asigurarea unor dezlegări în drept de principiu, iar nu subrogarea în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. Ca atare, instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri de preîntâmpinare a apariției practicii neunitare, cu însăși determinarea normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră și trebuie să
DECIZIA nr. 83 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293101]
-
48. Reținând în condițiile expuse neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge ca inadmisibilă sesizarea
DECIZIA nr. 80 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293521]
-
raport cu art. 1 alin. (4), art. 61 și art. 115 din Constituție, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului separației și echilibrului puterilor în stat, iar reglementarea în cauză, pe calea ordonanței de urgență, nu echivalează cu subrogarea Guvernului în competența de legiferare a Parlamentului. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că delegarea legislativă este o instituție specifică dreptului constituțional și presupune transferul de atribuții de la Parlament către executiv în anumite condiții prevăzute de legea de
DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295087]
-
76. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării. ... 77. În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, sesizarea
DECIZIA nr. 95 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294607]
-
decizie. ... 69. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizărilor, în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va respinge, ca inadmisibile, sesizările. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii
DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294761]
-
obligatoriu al unor decizii ale Curții Constituționale, prin care instanța constituțională a stabilit că salarizarea magistraților în raport cu gradul instanțelor sau parchetelor pe lângă care magistrații, fie ei procurori, judecători sau magistrați-asistenți, funcționează, răspunde exigențelor constituționale și conduce la subrogarea de către instanțele judecătorești în competența legiuitorului, prin crearea pe cale jurisprudențială a unui nou sistem de salarizare. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 861 din 16 iunie 2009 și nr. 561 din 14 aprilie
DECIZIA nr. 396 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293767]
-
și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării conexate. ... 77. În concluzie, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate, în cazul ambelor sesizări
DECIZIA nr. 7 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294821]
-
84. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizărilor și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibile, a sesizărilor conexate, formulate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind
DECIZIA nr. 42 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297799]
-
39. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ. ... 40. Pentru aceste
DECIZIA nr. 156 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299712]
-
fapt din speță este o operațiune ce excedează atribuțiilor completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, acest mecanism de unificare neputând fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări de drept în principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme nefiind acela de soluționare directă a cauzei. ... 68. În consecință, în absența unei chestiuni de drept, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, de a cărei lămurire să
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 30. Concomitent cu lipsa identificării de către instanța de trimitere a unui text legal care să fie supus interpretării, se observă și absența oricărei reflecții a instanței cu privire la eventuale variante de
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
49. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă - Conflicte de muncă și asigurări sociale. ... 50
DECIZIA nr. 134 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298953]
-
discuție. ... 80. Reținând, în condițiile prezentate, neconformitatea sesizării, în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă. ... 81. În concluzie, ca urmare a constatării neîndeplinirii condiției de admisibilitate referitoare la existența unei
DECIZIA nr. 123 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299200]
-
de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată. ... 44. Nu este posibil ca instanța supremă, învestită pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare, să anticipeze modalitatea în care se va aprecia cu privire la stabilirea situației de fapt în raport
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
sesizare. ... 58. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă. ... 59. Pentru aceste considerente, în temeiul art.
DECIZIA nr. 164 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299411]
-
de partea reclamantă, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Mecanismul hotărârii preliminare nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată (a se vedea deciziile Înalte Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 64 din 27 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099
DECIZIA nr. 162 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299335]
-
87. În contextul celor expuse anterior, reținând neconformitatea sesizărilor și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibile a sesizărilor. ... 88. În concluzie, nefiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate în privința celor două sesizări
DECIZIA nr. 33 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296468]
-
prealabile, instanței supreme. Această operațiune îi incumbă și nu se poate deroba apelând la mecanismul hotărârii preliminare, întrucât acesta nu poate fi deturnat de la rațiunea reglementării lui, aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată (Decizia nr. 64 din 27 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099 din 18
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295327]
-
85. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, rolul instanței supreme neputând deveni astfel unul de soluționare directă a cauzei, se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte
DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296471]
-
vor: (a) desemna Societatea de Proiect și Finanțatorii Principali în calitate de co-asigurați împreună cu orice altă parte care menține asigurarea, cu aplicarea în mod corespunzător a Art. 24.1.5 (Asigurări); ... (b) conține o clauză de renunțare la drepturile asigurătorilor de subrogare împotriva Partenerului Public, angajaților și împuterniciților acestuia; ... (c) prevedea transmiterea către Partenerul Public a unei notificări scrise cu [30] de zile înainte în cazul anulării, ne-reînnoirii sau modificării acestora; și ... (d) cu privire la Polițele privind Pagube Materiale, vor
ANEXĂ din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294935]
-
diferite. ... ... ... 80. Reținând, pentru argumentele expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia rațiunea mecanismului hotărârii prealabile este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată, se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă
DECIZIA nr. 96 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293670]