116 matches
-
lor de mame, Învățând cum să Îngrijească sănătatea fizică și spirituală a unui copil. De aceea, participantele primeau câteva informații elementare despre bolile sociale (precum alcoolismul, tuberculoza, bolile venerice și prostituția), afecțiunile epidemice și igiena individuală 73. Un raport al Subsecției Femenine Biopolitice descrie programa uneia dintre școlile țărănești pentru femei astfel: Gospodărie - gătitul pentru fiecare zi a săptâminii; cusutul la masină, cusutul șorțurilor și hainelor pentru copii; ...vopsitul lânii; ș...ț broderia cu acul; ș...ț cor; limba română - scris
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era o parte integrală a viziunii eugeniste de reorganizare a societății românești, pentru că mișcarea eugenistă era În favoarea abordării mens sana in corpore sano, foarte În vogă În timpul perioadei interbelice peste tot În Europa 96. Deja În 1927, Astra crease o Subsecție pentru Educație Fizică și Morală, ca parte a Secției Biopolitice. Crearea subsecției a precedat cu cinci ani Înființarea unui grup mai cunoscut, Cercetașii, sub patronajul lui Carol al II-lea97. Grupul din cadrul Astrei, denumit Șoimii Carpaților, Își propunea să educe băieții
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru că mișcarea eugenistă era În favoarea abordării mens sana in corpore sano, foarte În vogă În timpul perioadei interbelice peste tot În Europa 96. Deja În 1927, Astra crease o Subsecție pentru Educație Fizică și Morală, ca parte a Secției Biopolitice. Crearea subsecției a precedat cu cinci ani Înființarea unui grup mai cunoscut, Cercetașii, sub patronajul lui Carol al II-lea97. Grupul din cadrul Astrei, denumit Șoimii Carpaților, Își propunea să educe băieții În spiritul moralității și curajului, dar și În probleme legate de igienă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
România interbelică, vezi Ornea, Anii treizeci; Micu, „Gândirea”, și Hitchins, Rumania, pp.298-319. 104. Vezi capitolul 3 pentru o discuție a noțiunii lui Crainic de etnocrație. 105. Ioan Agârbiceanu, Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic În statul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942 106. Vezi capitolul 3. Deși multe dintre lucrările importante pe această temă nu discută explicit atitudinea unei Biserici În particular, autorii lor au făcut adesea referire la Biserica Ortodoxă și la cea Greco-Catolică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Socială, vol. 2, nr. 1-3, aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84. 47. Vezi discuția despre Mary Stopes și Margaret Sanger, În Paul, Controlling Human Heredity, pp. 91-96. 48. Davidoff și Hall, Family Fortunes. 49. Valeria Căliman, Mama generatoare de vieață românească, Editura Subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. 50. Pentru o discuție a impactului acestor coduri civile asupra drepturilor femeilor În familie și societate, vezi Botez, „Problema”. 51. Linda K. Kerber, Women of the Republic: Intellect and Ideology in Revolutionary America
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medicală și biopolitică”, Transilvania, vol. 69, nr. 3-4, mai-august 1938, pp. 147-148. Agârbiceanu, Ioan, „Astra și Serviciul Social”, Transilvania, vol. 70, nr. 1, ianuarie-februarie 1939, pp. 15-19. Agârbiceanu, Ioan, Preotul și familia preoțească. Rostul lor etnic În satul românesc, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Andrei, Petre, Sociologie generală, Scrisul românesc, Craiova, 1936. Anghelescu, Ștefan, „Fascismul și familia”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2333, 19septembrie 1942, p. 1. Anghelescu, Ștefan, „Națiune și natalitate”, Porunca vremii, vol. 8, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
p. 3. Căliman, N., „Școala și sănătatea publică”, Transilvania, vol. 57, nr. 4, aprilie 1926, pp. 192-196. Căliman, N., „Școala țărănească pentru femei”, Transilvania, vol. 67, nr. 2-3, martie-aprilie 1936, pp. 511-524. Căliman, Valeria, Mama generatoare de vieață românească, Editura subsecției eugenice și biopolitice a Astrei, Sibiu, 1942. Clopoțel, Ion, „Biopolitică și democrație”, Societatea de Mâine, vol. 3, nr. 10, 7martie 1926, p. 171. Clopoțel, Ion, „Elanul vital”, Societatea de Mâine, vol. 18, nr. 4, octombrie-decembrie 1941, pp. 63-64. Clopoțel, Ion
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
succesiv din Abis și din Tăcere, din Intelect și Adevăr, din Verb și Viață, din Omul ideal și din Biserică. Lecțiile de catehism gnostic ar trebui să dureze un timp interminabil. Uneori adepții practică matematici amuzante. Astfel fibioniții - probabil o subsecție a barbelognosticilor, la fel ca și zaheenii, nicolaiții, barbeliții, stratioticii, beviticii, borboriții și coddienii, pe care unii îi consideră ca fiind diferite grade într-una și aceeași sectă... - acești fibioniți, așadar, practicau sexualitatea ca pe un fel de abac la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
femeile din orașe și sate. Secțiunea Asistenței Juridice se va ocupa cu asistența juridică a femeilor din orașele și satele din județ, făcând apel pentru aceasta la concursul tuturor juriștilor din acel județ. Secția Sănătății Publice și a Higienii cu subsecția Mama și Copilul. Importanța acestei secțiuni va fi pusă în evidență în special prin ajutorul sanitar. Se va acorda o atențiune specială sprijinirii maternităților rurale, leagănelor, căminelor de zi etc. Secțiunile Federației și-au și început activitatea contribuind activ la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Biroul nu are nici un alt om disponibil. C’est la vie, cum zic eu întotdeauna. Danny se strâmbă, amintindu-și de minciunile turnate lui Niles. — Cine-i al patrulea? — Unul din oamenii voștri. John Shortell, un sergent de brigadă de la subsecția San Dimas. Ascultă, Upshaw, îmi pare rău de chestia cu Niles. Știu că îi urăște pe cei de la comitat și crede că LAPD nici n-ar trebui să se mai ocupe de caz, dar Dudley mi-a spus să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
-i putea surprinde pe peliculă. Odată treaba mai delicată încheiată, Buzz îl ascultă pe Mickey urlând și își verifică între timp însemnările, scoase din dosarele marelui juriu și cele ale psihiatrului și din discuțiile cu partenerul lui Jack Shortell de la subsecția San Dimas. Shortell urma să se întoarcă a doua zi din Montana. Putea să se întâlnească cu el, ca să-i ceară o prezentare generală a cazului anchetat de Upshaw. Partenerul lui Jack i-a spus ce auzise de la acesta: Danny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a unui om foarte binedispus, ba chiar pus pe glume. Uitase pesemne că, în calitate de locțiitor al directorului, avea datoria de a veghea că ședința să se desfășoare într-o atmosferă demnă și civilizată. - Domnule Kent, i se adresă Meader, șeful subsecției de botanică, nu înțeleg cum poți tolera o remarcă atât de insolentă. - Foarte bine, ridicați-vă în apărarea drepturilor voastre! exclamă Grosvenor. Universul e în pericol de moarte, dar voi trebuie să vă păstrați sentimentul demnității. McCann, care tăcuse până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Marelui Stat Major bulgar și Serviciul de informații al poliției bulgare. Serviciul de Informații al Marelui Stat Major bulgar era Biroul 1/V-informații, cu două secții: Secția A-Informații și Secția B-Contrainformații. Secția A-Informații era structurată pe cinci subsecții cu atribuții strict informative. Fiecare subsecție viza România, Iugoslavia, Grecia, Turcia, iar a cincea opera în alte spații, ce prezentau interes politic, militar și economic pentru guvernul de la Sofia. Personalul din subsecția României avea următoarea componență: un locotenent-colonel ca șef
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de informații al poliției bulgare. Serviciul de Informații al Marelui Stat Major bulgar era Biroul 1/V-informații, cu două secții: Secția A-Informații și Secția B-Contrainformații. Secția A-Informații era structurată pe cinci subsecții cu atribuții strict informative. Fiecare subsecție viza România, Iugoslavia, Grecia, Turcia, iar a cincea opera în alte spații, ce prezentau interes politic, militar și economic pentru guvernul de la Sofia. Personalul din subsecția României avea următoarea componență: un locotenent-colonel ca șef, un adjunct în grad de maior
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
B-Contrainformații. Secția A-Informații era structurată pe cinci subsecții cu atribuții strict informative. Fiecare subsecție viza România, Iugoslavia, Grecia, Turcia, iar a cincea opera în alte spații, ce prezentau interes politic, militar și economic pentru guvernul de la Sofia. Personalul din subsecția României avea următoarea componență: un locotenent-colonel ca șef, un adjunct în grad de maior, un translator de limbă română cu gradul de căpitan, un specialist în misiuni deosebite cu grad de căpitan și un subofițer dactilograf. La rândul ei, această
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
României avea următoarea componență: un locotenent-colonel ca șef, un adjunct în grad de maior, un translator de limbă română cu gradul de căpitan, un specialist în misiuni deosebite cu grad de căpitan și un subofițer dactilograf. La rândul ei, această subsecție avea în subordine patru birouri teritoriale de informații care erau integrate în cele patru divizii de infanterie dispuse de la vest la est în proximitatea graniței cu România: Vrața, Plevna, Rusciuk și Șumla (azi, Șumen). La aceste birouri ajungeau informațiile culese
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de a provoca și de a destabiliza situația în această provincie românească. Mai existau în armata bulgară și alte structuri de informații, de pildă cele din Marină și din Aviație. Marina avea o secție de informații la Varna și o subsecție la Rusciuk, iar în Aviație funcționa o secție la Karlovo. IV. 3. c. Structuri informative din Ministerul de Interne De România, și mai ales de Dobrogea, se ocupa și Serviciul de Informații al poliției bulgare. Încă din anul 1925 a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Ministerul de Război. Acest centru avea în componența sa cinci secții. Doar secția a IV-a se ocupa de culegerea de informații din România, fiind focalizată pe Dobrogea Veche, dar mai cu seamă pe Cadrilater. La rândul ei avea două subsecții. Una cu profil contrainformativ sau de contraspionaj, ce trebuia să identifice agenții români infiltrați pe teritoriul Bulgariei, iar cealaltă, cu profil informativ, ce trebuia să strângă informații politico-militare, cu un centru la Bazargic și șapte subcentre la București, Constanța, Tulcea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care cităm, se făcea vorbire despre „secțiunea Educație și Cultură”. La „colectivul de muncă”, pe lângă mai vechea cunoștință Rubin Schulimsohn (ce rămăsese pe scaunul de șef ce-l ocupase încă din noiembrie 1944), apar și nume noi, precum: Vojiniver Iancu (subsecția „presă și propagandă”), Stroie Aurel (subsecția artistică), Bardeș Constantin (studii și documentare și bibliotecă). În ceea ce privea „educația politică” a acelei epoci, în raport se scriau următoarele: „...împreună cu comitetul județean și activul de bază al T.P.-ului s’a relucrat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
secțiunea Educație și Cultură”. La „colectivul de muncă”, pe lângă mai vechea cunoștință Rubin Schulimsohn (ce rămăsese pe scaunul de șef ce-l ocupase încă din noiembrie 1944), apar și nume noi, precum: Vojiniver Iancu (subsecția „presă și propagandă”), Stroie Aurel (subsecția artistică), Bardeș Constantin (studii și documentare și bibliotecă). În ceea ce privea „educația politică” a acelei epoci, în raport se scriau următoarele: „...împreună cu comitetul județean și activul de bază al T.P.-ului s’a relucrat teza <<Ce este Tineretul Progresist și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ioan - responsabil org. nr.1 oraș; Artenian Maria responsabil org. nr.2 oraș; Bortă Maria, Volocaru Constantin, Ghindea Ioan, Palade Elena - responsabili grupa Textila; Maftei Anton, Radu Petru, Cotruță Dumitru, Pușcașu Vasile - responsabili Frontul Plugarilor;Vojniver Iancu (evreu, subl.ns.) - subsecție artistică; Savin Maria - bibliotecar; Bardeș Maria - instructor echipa propagandiști; Antoneta Ungureanu - secretara technică”. Dintre toți acești importanți activiști i-am remarcat în mod deosebit pe cei din Frontul Plugarilor care, iată, participau la ședințele comuniștilor mascați sub genericul „progresiști”. Dar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ai Tineretului Progresist Prea multe nu se schimbaseră în componența conducerii acestei organizații, dar apăruseră și nume noi. La „resortul cultural” activau următorii „tovi” și „tove”: „veteranul” Rubin Schulimsohn rămăsese șeful acestei secțiuni dar i se dăduse în primire și „subsecția de educație politică”. La „subsecția de presă și propagandă” activau următorii: Artenian Maria, Ivanov Elena, Florea Adrian și Ionescu Maria. „Subsecția artistică” rămăsese în continuare lui Vojniver Iancu, iar de bibliotecă răspundea Savin Maria. Anticipând aparatul birocratic „de partid” supradimensionat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nu se schimbaseră în componența conducerii acestei organizații, dar apăruseră și nume noi. La „resortul cultural” activau următorii „tovi” și „tove”: „veteranul” Rubin Schulimsohn rămăsese șeful acestei secțiuni dar i se dăduse în primire și „subsecția de educație politică”. La „subsecția de presă și propagandă” activau următorii: Artenian Maria, Ivanov Elena, Florea Adrian și Ionescu Maria. „Subsecția artistică” rămăsese în continuare lui Vojniver Iancu, iar de bibliotecă răspundea Savin Maria. Anticipând aparatul birocratic „de partid” supradimensionat de mai târziu, la „subsecțiile
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
activau următorii „tovi” și „tove”: „veteranul” Rubin Schulimsohn rămăsese șeful acestei secțiuni dar i se dăduse în primire și „subsecția de educație politică”. La „subsecția de presă și propagandă” activau următorii: Artenian Maria, Ivanov Elena, Florea Adrian și Ionescu Maria. „Subsecția artistică” rămăsese în continuare lui Vojniver Iancu, iar de bibliotecă răspundea Savin Maria. Anticipând aparatul birocratic „de partid” supradimensionat de mai târziu, la „subsecțiile resortului cultural” mai fuseseră adăugați următorii: Daiciu Jan, Vizitiu Maria, Ionescu Ilie, Artenian Sia, Savin Stratulat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
subsecția de presă și propagandă” activau următorii: Artenian Maria, Ivanov Elena, Florea Adrian și Ionescu Maria. „Subsecția artistică” rămăsese în continuare lui Vojniver Iancu, iar de bibliotecă răspundea Savin Maria. Anticipând aparatul birocratic „de partid” supradimensionat de mai târziu, la „subsecțiile resortului cultural” mai fuseseră adăugați următorii: Daiciu Jan, Vizitiu Maria, Ionescu Ilie, Artenian Sia, Savin Stratulat, Agafiței Virginia, Pricop Nuța, Bardeș Maria și Bălteanu Jana. Citarea acestor nume ne arată practicarea unui „nepotism” timpuriu în rândurile organizației junilor bolșevici vasluieni
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]