42 matches
-
care separă două depresiuni oceanice. SALINITATE Cantitatea de săruri conținută într un litru de apă marină. SALMASTRU Strat de apă ce conține puțină sare, circa 1-250/00 . STRÂMTOARE Fâșie îngustă de apă ce face legătura între două mări sau oceane. SUBSIDENȚĂ Scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau depresiune. TASARE Fenomen de lăsare ușoară a unor terenuri formate din roci afânate, poroase, datorită micșorării volumului porilor rocii sub presiunea stratelor de deasupra sau a proceselor de sufoziune. TRASPARENȚĂ Calitatea
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
acest punct de vedere (Europa). În schimb, rolul de contact pe care Asia arabă (cu 98 conflicte) îl joacă între Asia nearabă (204 conflicte) și Africa subsahariană (522 conflicte), este unul care îi conferă atributul de spațiu de inflexiune, de subsidență cantitativ-conflictuală, între cele două areale continentale caracterizate printr-o mult mai ridicată conflictualitate. Acest model spațial intermediar este mai fidel ilustrat, dar și mai nuanțat totodată, în tabloul distribuției stărilor conflictuale pe statele celor trei continente (fig. 86). Arealul central
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mare amplitudine (tsunami) produc distrugeri importante în regiunile litorale; d) în relație cu aceleași efecte de mari proporții ale dinamicii interne a Pământului dar și cu modificări climatice naturale importante, transgresiunile și regresiunile marine, uneori asociate și cu mișcări de subsidență, provoacă modificări profunde și chiar distrugerea unor ecosisteme. De asemenea, produc și dispariția sau dezorganizarea pe termen lung a unor structuri social-economice. Spre exemplu, în ultima fază de transgresiune, Marea Neagră a acoperit parțial porturile grecești Callatis, Tomis și Histria, ulterior
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Tendința de nivelare a însemnat, într-un sens, șlefuirea aproape completă a munților până la limita mării, de către vânturi, ghețari și râuri... În sens invers, această tendință a presupus umplerea cu sedimente a zonelor care au coborât din confruntarea tectonică (de subsidență), pentru a le ridica până la linia apelor oceanului planetar. Nașterea pământului înseamnă suferință, iar chinurile facerii au marcat, inevitabil, și destinul ținuturilor noastre. Cu cât munții au îndrăznit să-și înalțe mai mult fruntea, cu atât eroziunea i-a lovit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sau mai la vest, spre Dâmbovița și Argeș. Valea Prahovei s-a impus ca ax principal care leagă Muntenia de Transilvania și din cauze naturale. Râul Prahova debușează în câmpie prin tr-un imens con de dejecție, suportând spre vărsare o subsidență care generează numeroase arii umede. De aceea, în zona situată între Buzău (unde se află orașul omonim) și Ialomița (unde se află Târgoviște), era dificil să găsești un sit pentru oraș48. c. Târguri de prin Moldova Siretul a reprezentat încă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
caracteristici demografice, culturale și socio economice. STURIONI pești cu schelet cartilaginos, care depun icre de culoare neagră (morunul, cega, nisetrul, păstruga); prin prepararea icrelor negre se obține caviarul. SUBMERS sector din zona litorală a mărilor și oceanelor acoperit de ape. SUBSIDENȚĂ scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau a unei depresiuni, concomitent cu sedimentarea acestora. ȘINTOISM cea mai veche religie practicată în Japonia. ȘA porțiune mai coborâtă a unei culmi muntoase sau deluroase, situată între două porțiuni imediate mai
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
la aceasta adăugându-se și efectele asupra infrastructurii din tundră. Printre efectele directe, vizibile, pe care dezghețul permafrostului le are asupra peisajelor din zona de tundră, pe plan local, se înscriu: accentuarea eroziunii și a alunecărilor de teren, procesele de subsidență. Eroziunea capătă aspecte îngrijorătoare mai ales în zonele de coastă, unde permafrostul este expus, iar acțiunea dinamicii apei marine este cu atât mai severă cu cât banchiza oceanică s-a retras (diminuându-se astfel rolul de zonă tampon pe care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
acestor alunecări a crescut, inițiindu-se chiar un proiect (PACE - Permafrost and Climate in Europe) care a plecat de la ipoteza că topirea permafrostului din zonele alpine europene poate avea efecte similare pe versanții Alpilor și Pirineilor pe măsură ce temperaturile globale cresc. Subsidența în zonele în care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele de gheață care mențineau solul) rezultând peisaje cu suprafețe neregulate (adâncituri mlăștinoase, mici proeminențe etc) numite termocarst. Un peisaj
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care are loc dezghețul permafrostului nu este ceva neobișnuit. Astfel, anumite porțiuni se scufundă (deoarece au dispărut cristalele de gheață care mențineau solul) rezultând peisaje cu suprafețe neregulate (adâncituri mlăștinoase, mici proeminențe etc) numite termocarst. Un peisaj împădurit afectat de subsidența permafrostului dezghețat prezintă un aspect haotic, cu arborii aplecați în toate direcțiile, motiv pentru care sunt uneori numite drunken forests. Subsidența are și unele efecte indirecte asupra vegetației. Alternanța acestor spații scufundate (în care se acumulează umezeală și nivelul piezometric
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mențineau solul) rezultând peisaje cu suprafețe neregulate (adâncituri mlăștinoase, mici proeminențe etc) numite termocarst. Un peisaj împădurit afectat de subsidența permafrostului dezghețat prezintă un aspect haotic, cu arborii aplecați în toate direcțiile, motiv pentru care sunt uneori numite drunken forests. Subsidența are și unele efecte indirecte asupra vegetației. Alternanța acestor spații scufundate (în care se acumulează umezeală și nivelul piezometric se apropie foarte mult de suprafață) cu spațiile mai înalte (care devin mai bine drenate, mai uscate) determină adaptarea unor noi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care sunt permanent locuite dispun și de o infrastructură adecvată, fie că e vorba de drumuri, clădiri sau alte structuri. Unele dintre aceste structuri nu au fost proiectate corespunzător pentru a rezista la schimbările acestea pe care le suferă permafrostul. Subsidența a creat în unele cazuri o serie de doline care au înghițit case sau clădiri mici, a dus la deplasarea fundațiilor unor clădiri cauzând ulterior prăbușirea acestora, a afectat drumuri și căi ferate. În alte zone s-au folosit tehnici
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
partea central-axială (creată de aluviunile Padului) și compartimentul venețian (creat de aluviunile depuse de Adige, Brenta, Piave). Regiunea litorală a câmpiei prezintă numeroase lagune (separate de mare prin cordoane litorale), cea mai mare fiind laguna Veneției (la vărsarea râului Brenta). Subsidența lentă a bazinului Adriaticii în această zonă are drept consecință o scufundare lentă a Veneției, lucru care favorizează producerea frecventă a inundațiilor aici. La vărsarea Padului în mare, delta înaintează destul de repede în larg. VI.4.2.1.3. Peninsula
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai rar, alegem și varianta de a intra în Brăila dinspre Galați-Șendreni, tocmai pentru a putea vizualiza și percepe acele elemente inedite ce nu se regăsesc în varianta Focșani-Brăila. Mă refer aici evident la prezența Siretului și accentuarea zonei de subsidență din imediata vecinătate a acestui râu cu Dunărea. Drumul este mai lung cu aproape 80 km, dar merită străbătut, intrarea făcându-se prin partea de nord-est, prin Baldovinești-Chercea. Aici s-a născut Panait Istrati, a copilărit în Baldovinești - un gen
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
rar, alegem și varianta de a intra în Brăila dinspre Galați-Șendreni, tocmai pentru a putea vizualiza și percepe acele elemente inedite ce nu se regăsesc în varianta Focșani Brăila. Mă refer aici evident la prezența Siretului și accentuarea zonei de subsidență din imediata vecinătate a acestui râu cu Dunărea. Drumul este mai lung cu aproape 80 km, dar merită străbătut, intrarea făcându-se prin partea de nord-est, prin Baldovinești-Chercea. Aici s-a născut Panait Istrati, a copilărit în Baldovinești - un gen
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a) Aspecte geologice/geomorfologice: este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase de luncă; tip de relief-regiune geomorfologică: Podișul Fălticeni. b) Aspecte pedologice: pădurea azonală (de luncă) de la Mircești se află pe un sol
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
altă zonă a Veneției preferată de turiști. Insula este dens populată (cca.20.000 locuitori) și este locația unde se desfășoară Festivalul de Film în fiecare an în luna septembrie. În afara problemelor cu care se confruntă în mod natural Veneția (subsidența regiunii, inundațiile) care sunt ținute sub control de autorități prin implementarea unor proiecte de luptă împotriva apelor, creșterea numărului de turiști de aici generează alte aspecte negative, concretizate mai ales în supraaglomerarea orașului în anumite perioade de vârf ale anului
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
minim potențial militar (M=5,3) în raport cu spațiile înconjurătoare, fapt ce o pune într-o dublă postură: este un spațiu median între Asia nearabă (M=31,3) și Africa subsahariană (M=0,9), dar în același timp un spațiu de subsidență a puterii militare între Asia nearabă (M=31,3) și Europa (M=16,0). Africa arabofonă dispune de un potențial militar și mai scăzut (M=3,6), în pofida faptului că aici se găsește cea mai puternic stat arab sub aspect
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]