2,801 matches
-
să se mai teamă. Moralitatea în cadrul grupurilor și crearea unui mediu optim pentru dezvoltarea copiilor, conform cu așteptările sociale, pot constitui garanții ale legăturilor între familie și comunitate. Elementele de intervenție în sprijinul familiei se vor face resimțite după aplicarea principiului subsidiarității. Sigur, se remarcă observația că ar fi dificil de delimitat cărui model de familie îi aparține o familie sau alta dintr-o comunitate. O propunere pentru a evita această situație ar fi să se creeze alternative de intervenție astfel încât fiecare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
G. Esping-Andersen, 1990). Bunăstarea ocupațională nu se află în prim-plan. De asemenea, nici asigurările private. Atitudinea față de familie și rolul acesteia sunt conservatoare. Biserica este instituția care influențează formarea imaginii conservatoare despre familie. În intervenția publică, se aplică principiul subsidiarității, statul va interveni numai după ce piața, familia și comunitatea și-au manifestat aportul la realizarea bunăstării individului. Familia deține principalul rol în susținerea individului aflat în nevoie. Se păstrează, ca o constantă în timp, o anume solidaritate familială, mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de a crește ocuparea, autoritățile loca-le sunt chemate să-și întărească politicile lor economice. Astfel s-au dezvoltat zone special amenajate pentru a găzdui întreprinderi, pepiniere de întreprinderi, ajutoare pentru crearea de întreprinderi de către tineri ș.a. 1.6. Principiul subsidiarității Analiza economică glisează frecvent între metoda pozitivă și cea normativă. Așa se întîmplă, de pildă, cînd ea împrumută de la știința politică principiul subsidiarității. Ceea ce este subsidiar nu e, cum se consideră frecvent, ceva inutil sau secundar, ci ceea ce complementar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a găzdui întreprinderi, pepiniere de întreprinderi, ajutoare pentru crearea de întreprinderi de către tineri ș.a. 1.6. Principiul subsidiarității Analiza economică glisează frecvent între metoda pozitivă și cea normativă. Așa se întîmplă, de pildă, cînd ea împrumută de la știința politică principiul subsidiarității. Ceea ce este subsidiar nu e, cum se consideră frecvent, ceva inutil sau secundar, ci ceea ce complementar și vine să întărească o construcție sau o demonstrație. Noțiunea de subsidiaritate apare pentru prima oară la Johannes Althaus (1557-1638), care încearcă să organizeze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Așa se întîmplă, de pildă, cînd ea împrumută de la știința politică principiul subsidiarității. Ceea ce este subsidiar nu e, cum se consideră frecvent, ceva inutil sau secundar, ci ceea ce complementar și vine să întărească o construcție sau o demonstrație. Noțiunea de subsidiaritate apare pentru prima oară la Johannes Althaus (1557-1638), care încearcă să organizeze repartizarea puterilor între diferitele niveluri de organizare politică. Plecînd de la noțiunile de autarhie și de comunitate, el insista asupra faptului că o anumită responsabilitate nu ar trebui preluată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la un nivel superior decît dacă ea nu ar putea fi asigurată la nivel inferior. În această perspectivă, înainte de secolul Luminilor și drepturilor omului, acesta din urmă este supus exigențelor comunității de bază, care aici este familia. Această noțiune de subsidiaritate a fost reluată în 1931 într-un document pontifical (enciclica Quadragesimo anno), ce încerca, într-o epocă a totalitarismului brun sau roșu, să atragă atenția asupra exceselor puterii statale. Vorbind despre organizarea socială a unei comunități, Papa Pius al XI
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să atragă atenția asupra exceselor puterii statale. Vorbind despre organizarea socială a unei comunități, Papa Pius al XI-lea se referea la funcția "supletivă" a oricărei comunități (subsidiarii officii principium), care va fi popularizată ulterior sub numele de principiu al subsidiarității. Ceea ce primează în această abordare este individul și nu grupul, dar acesta din urmă aduce un supliment (subsidiu) dacă respectă persoanele. Avînd alte fundamente, mai individualiste, liberalismul economic a elaborat și el un principiu al subsidiarității care a încercat să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
numele de principiu al subsidiarității. Ceea ce primează în această abordare este individul și nu grupul, dar acesta din urmă aduce un supliment (subsidiu) dacă respectă persoanele. Avînd alte fundamente, mai individualiste, liberalismul economic a elaborat și el un principiu al subsidiarității care a încercat să limiteze intervențiile publice. Dar există o divergență de opinii între concepția inițială a subsidiarității, ce se fondează pe o logică comunitară cvasiautarhică și concepția modernă, care plasează individul în centrul raționamentului. În această din urmă perspectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
urmă aduce un supliment (subsidiu) dacă respectă persoanele. Avînd alte fundamente, mai individualiste, liberalismul economic a elaborat și el un principiu al subsidiarității care a încercat să limiteze intervențiile publice. Dar există o divergență de opinii între concepția inițială a subsidiarității, ce se fondează pe o logică comunitară cvasiautarhică și concepția modernă, care plasează individul în centrul raționamentului. În această din urmă perspectivă, se încearcă prevenirea riscului de exces al intervenției publice, calificată drept etatism. Principiul modern al subsidiarității consideră că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inițială a subsidiarității, ce se fondează pe o logică comunitară cvasiautarhică și concepția modernă, care plasează individul în centrul raționamentului. În această din urmă perspectivă, se încearcă prevenirea riscului de exces al intervenției publice, calificată drept etatism. Principiul modern al subsidiarității consideră că peste tot unde inițiativa privată descentralizată nu e suficientă pentru a rezolva o chestiune, Statul nu are de ce interveni. El rămîne astfel cantonat într-un rol subsidiar, nefiind decît complementul unei funcționări economice și sociale în care, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
propagă în beneficiul unei zone largi, datorită amplitudinii efectelor respective și deschiderii economiilor actuale. Este adevărat, însă, că diferențele sunt, în această privință, destul de mari de la o regiune la alta. În statele federale există o întreagă tradiție a descentralizării și subsidiarității, iar rezultatele sunt pe măsură. Prin urmare, descentralizarea sectorului public nu constituie un proces omogen, ci o gamă de experiențe dintre cele mai variate. Există, însă, un principiu care poate fi recomandat tuturor și anume: deciziile care nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
confesional își menține amprenta, țările protestante fiind mai descentralizate în raport cu cele catolice sau ortodoxe, mai ierarhizate și ca organizare administrativă. Doctrina competențelor generale recunoaște autorităților locale o capacitate generală de natură juridică asupra unei anumite unități administrativ-teritoriale și consacră principiul subsidiarității, care preve-de faptul că responsabilitatea gestionării sectorului public ar trebui asumată la nivelele de guvernare cele mai joase, care sunt capabile să o asigure, iar nivelele mai înalte să acorde sprijinul necesar. Autoritățile locale pot avea inițiative, pot întreprinde acțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
legale. Pe de altă parte, ele articulează nivelele locale și centrale ale acțiunii publice. Ele dispun, de asemenea, de o anumită marjă de manevră care le permite să interfereze în sectorul comercial prin dezvoltarea proprietății publice. Această superioritate nu împiedică subsidiaritatea, căci intervenția publică nu trebuie să aibă loc împotriva altor forme de producție, ci în mod complementar cu acestea. F. von Hayek consideră că, din punct de vedere istoric, piața a apărut înaintea Statului și consideră concurența ca pe un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
aceasta sunt posibile mai multe metode: prima a fost deja prezentată. Printr-o măsură administrativă, se va fixa prețul la un nivel superior, limitînd astfel oferta și taxînd producătorii. E aplicarea elementară a faimosului principiu după care "polua-torul plătește"; principiul subsidiarității poate de asemenea interveni în acest cadru. O inițiativă privată provenind de la utilizatori, va consta în a pro-pune o indemnizație producătorilor pentru ca ei să accepte să-și reducă oferta. O abordare interesantă, referitoare la internalizarea costurilor, îi aparține lui Ronald
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
al căror cîmp spațial de competență variază. Dacă există cazuri, rare, în care o colectivitate reușește să-și crească cîmpul de acțiune, mai ales prin fuziuni de localități, ceea ce se întîmplă cel mai frecvent e de altă natură. Conform cu principiul subsidiarității, ce capătă aici numele de "federalism fiscal", o repartiție coerentă a producției și a finanțării bunurilor colective se va introduce. Bunurilor publice locale de diferite tipuri le vor corespunde colectivități mai mult sau mai puțin extinse. Astfel, fiecare localitate va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Planul Beveridge 26 1.3.3.2. Cele trei funcții ale protecției sociale 26 1.3.3.3. Creșterea și decăderea Statului-providență. 27 1.4. Sectorul public local 29 1.5. Putere centrală și putere locală 33 1.6. Principiul subsidiarității 35 1.7. Descentralizarea sectorului public 36 1.8. Stat productiv sau Stat parazit? 48 1.9. Componentele Statului 52 1.10. Administrațiile private 54 1.11. Public / privat și comercial / noncomercial: o dinamică 55 CAPITOLUL 2 ECONOMIA PUBLICĂ 58
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fotbalul mic pe linia de plutire? Tot cu 2 serii de Liga a Doua și cu 6 de Liga a Treia aveți de gând să continuați? Răzvan Burleanu: Așa cum am precizat și în Programul meu, sunt un adept al principiului subsidiarității, iar nu al centralismului decizional. Prin urmare, consider că membrii afiliați de la Ligile a II-a și a III-a trebuie să dezbată și să ajungă singuri la soluția care este cea mai bună pentru ei. La situația anormală din
INTERVIU cu Răzvan Burleanu: Ce se va întâmpla cu Pițurcă dacă devine președintele FRF. Acuze de plagiat aduse lui Gică Popescu - EXCLUSIV DC News by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74460_a_75785]
-
189 final EMITENT SENATUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 906 din 14 septembrie 2022 În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri
HOTĂRÂRE nr. 117 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259330]
-
UE) 2018/1.806 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (Kuweit, Qatar) - COM (2022) 189 final respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Articolul 2 Senatul României consideră că: 1. propunerea prezintă riscuri scăzute în materie de migrație ilegală; ... 2. exonerarea cetățenilor Kuweitului și Qatarului care călătoresc în UE de obligația de a deține viză ar fi benefică pentru economia UE
HOTĂRÂRE nr. 117 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259330]
-
197 final EMITENT SENATUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 906 din 14 septembrie 2022 În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri
HOTĂRÂRE nr. 119 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259332]
-
pentru afaceri europene nr. LXII/280 din 7.09.2022, Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Senatul României: 1. constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului referitor la spațiul european al datelor privind sănătatea - COM(2022) 197 final respectă principiile subsidiarității și proporționalității; ... 2. consideră oportună facilitarea liberei circulații a datelor cu caracter personal privind sănătatea în contextul asistenței medicale transfrontaliere, întrucât acestea pot sprijini continuitatea asistenței medicale atunci când persoanele fizice călătoresc în alte state membre sau își schimbă reședința
HOTĂRÂRE nr. 119 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259332]
-
231 final EMITENT SENATUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 906 din 14 septembrie 2022 În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri
HOTĂRÂRE nr. 120 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259333]
-
Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce privește capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1.060, a Regulamentului (UE) 2021/2.115, a Directivei 2003/87/CE și a Deciziei (UE) 2015/1.814 - COM(2022) 231 final respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Articolul 2 Senatul României: 1. consideră că propunerea este necesară pentru ca UE să își atingă obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030 și obiectivul pe termen lung privind neutralitatea climatică, precum și să elimine treptat
HOTĂRÂRE nr. 120 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259333]
-
222 final EMITENT SENATUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 906 din 14 septembrie 2022 În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, în baza Raportului Comisiei pentru afaceri
HOTĂRÂRE nr. 118 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259331]
-
Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2018/2.001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică - COM(2022) 222 final respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Articolul 2 Senatul României consideră că propunerea este necesară pentru ca UE să își atingă obiectivele în materie de climă și energie pentru 2030 și obiectivul pe termen lung privind neutralitatea climatică, precum și să elimine treptat dependența
HOTĂRÂRE nr. 118 din 12 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259331]