37 matches
-
lucru puțin dacă prin liber înțelegem consistent, esențial, original. Când lui Ovidiu Papadima i-a apărut: Creatorii și lumea lor, la Institutul de teorie literară și folclor fiind, îl vede într-o zi pe marele critic venind cu volumul la subsioară în care era reprodusă și cronica sa la Enigma Otiliei dar cu titlu schimbat: “Suntem totuși departe de Balzac”. Papadima se aștepta îngrijorat să înceapă furtuna. “Spre uluirea tuturor celor de față a început să ne citească liniștit cronica”... în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ține în București profesorul Santiago Cablu, cumnatul lui Cangurașu, era agitație și veselie și până să observăm cum a venit tragedia de s-a pus la masa noastră, Macatist plecase la plimbarea de pe urmă. Dă-i pumni, șuturi, zgâlție-l de subsiori, pune-l cu capu-n jos, Tobă Barosanu, de are toate stațiunile de tractoare de pe zonă, l-a luat pe umeri și a început să țopăie cu el, degeaba, evenimentul se săvârșise, Macatist holba ochii la noi și se schimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de porumb. BUBE OARBE (bube chioare, bube mocnite, cârtițe, udme, otme, umflături, broaște, uime, tătărci, scurte, adenite) Termen generic pentru diferite bube mari, fără cap, care se fac sub piele, la Încheieturi, pe ceafă, la gât, la coapse, pe fese, subsiori, la stinghii. Tratamente aplicate: Legători cu ceapă coaptă, cu ceapă coaptă și săpun muiat, cu turtiță de ceară albă și curată, cu rășină, cu miere și săpun, cu ulei și ceară curată, cu seu de oaie, cu ceapă, untură de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
scoarță de gorun și frunze de nuc. Turte sau aluat cald din tărâțe de grâu, aplicate pe buric. Se pun legători pe burtă cu rachiu, ștevie pisată și miere de albine, plămădite. ȚÂȚA CĂȚELEI (buba cățelei, abces) Se face la subsiori, după cap, pe coapse, pe gât, la Încheieturi, la piept, pe spate, la stinghie sau pe mamelele femeii. Spălări cu leșie (de ciocălăi, mai ales) sau cu fierturi de urzici. Oblojeli cu aluat din făină de grâu, cărbuni pisați, ceapă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
legătură totuși cu plimbarea care face parte din programul de slăbire. Cei aflați în hoinăreala oficială poartă pe cap un melon, ca semn distinctiv pentru a-i deosebi de ceilalți membrii ai societății. La prima plimbare, protagonista este luată de subsiori și târâtă, amintind de arestările forțate, iar slăbirea fizică ține locul celei psihice, un instrument des folosit de anchetatori. Dacă la început numărul purtătorilor de meloane este mic, cu timpul vine rândul tuturor: societatea se plimbă în tăcere, având încredere
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și umerii lăsați, timidă de abia dacă deschidea gura și care nu putea reține mai nimic; puneți pe ea o rochie primită de pomană care nu-i venea deloc, aranjați-i pieptul în ceva foarte strîmt care o rănea pe sub subsiori; agățați-i la gît un colier din metal și bucăți de catifea maronie, împletiți-i părul și ridicați-i-l în vîrful capului, strîns bine sub o tocă de pînză neagră și veți avea în față biata creatură care și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este accentuat în text de această numerotare a aliniatelor care va contribui la definirea obiectului descris, caracatița (sau octo-pus)" (p. 158); b. prezența unui al doilea sistem descriptiv, cel al corpului omenesc al lui Gilliat: braț → piept → pumn → cot → umăr → subsiori → mîna stîngă etc. Ph. Hamon încearcă să arate că acumularea a două sisteme descriptive ("trupul lui Gilliat e din ce în ce mai amorțit") denotă un procedeu narativ: "Mai întîi pentru că este o adăugare la un sens, ceea ce dă textului un dinamism și o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de bara de sus, din fericire o măicuță bătrână m-a despovărat de rucsacul din spate, Dă să ți-l țin eu, maică! Mirosul de zăpușeală ce se ridică în valuri succesive la orice hurducătură a autobusului, praful insinuat prin subsiorile aproape dezgolite ale roților fac aerul irespirabil, nu mă mir că fetei cu fața albă ca varul i-a fost rău, stă acum lângă șofer și, ori de cite ori oprește autobusul într-o stație, se dă jos și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de o jalbă... și râde, gândindu-se la mutra Padișahului. Tăutule! Peana și calamara! În timp ce-și adună gândurile plimbându-se încoace și încolo, Tăutu își scoate de grabă calamara de la brâu, peana de gâscă de după ureche, pergamentul de la subsioară, și așteaptă cuvântul Domnului. Scrie! poruncește și începe să dicteze rar, apăsat: "În ghenarie curent, niște oameni răi și fără căpătâi din Țara turcească, tâlhari și hoți, au venit de-au prădat Țara Moldovei, desigur, fără știrea și porunca Luminăției
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fel de iluminare, apoi începe încetișor, cântat, psalmodiat: "Prichindei, mititei, Spiriduși sprintenei, Căutați-l, Cercetați-l! Și de l-ați găsit Pe al meu iubit, De ursitori menit Foc să-i dați! Pe sus să-l umflați! Cu fiori, De subsiori! Și șoareci, Prin cioareci! Și furnici, Prin opinci! Să n-aibă stare! Nici alinare! La a ei chemare, La cuvântul ei, La ochișorii ei, La gurița ei, La inima ei, La trupușorul ei, La toate ale ei, Să n-aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau un suman lung peste care se încingeau. Legăturile cu Transilvania s-au manifestat și ele în ciuda izolării comunei, mocanii aducând din Brașov mintene (sumane de sărbătoare); cei înstăriți purtau la sărbătoare în picioare
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
ca jertfă a mântuirii celor care vor să-i slujească: „Batem în lemnul verde al schitului/ cu rana vie din pumnii genunchilor/ Ochii închiși simt săgeata chivotului/ Mâinile tremură în desprinderea lor de pe cruce/ Trec roți prin sângele inimii/ spre subsioara cuvântului răstignit...// Strâng sub pleoapă somnul sfinților/ jinduind tăcerea icoanei/ În rama ei îmi măsor creștetul”.( În herbul firului de iarbă). În tăcerea icoanei, care e și venerație și rugăciune, își derulează Valentin Marica și rostirea și rostuirea poetică. Iar
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]