11,953 matches
-
autorului, nu mai e de mult un secret faptul că textul lui Nerval l-a urmărit pe Eco, ca un leitmotiv, de-a lungul carierei. Ceilalți cititori, își pot face o idee în legătură cu acest aspect dintr-o consistentă notă de subsol, în care se precizează că studiul în discuție reprezintă de fapt o nouă versiune a postfeței autorului la traducerea sa din Nerval (Sylvie, Torino, Einaudi,1999). însă preocupările criticului legate de strategiile narative ale sriitorului francez își au sursa într-
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
Bălcescu de a însufleți datele documentelor. De exemplu, scena urmăririi lui Sinan-Pașa de către Mihai, la Călugăreni. Cursul descrierii este sustinut pas cu pas de datele oferite de istorici străini și cronicari români cu numele și titlurile operelor, înscrise în spațiul subsolului. Lucrarea nu este doar o carte document, ci o fantezie ieșită din documente. O goană mai curând după moarte decât după viață. Spațiul nu permite citarea atâtor scene legate de legile războiului, ori de ramificațiile povestirilor, toate având resurse obiective
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
și că ea reproduce "corect și fidel" manuscrisul autorului, aflat în Biblioteca Academiei Române, la cotele 77, 78, 79. În acest caz, ne rămâne să urmărim textul pe două direcții. Prezența lui Nicolae Bălcescu, necontestat om de știință, care aduce în subsolurile cărții sale atenta și variata sa informare, confirmând portretul făcut de V. Alecsandri, "cititor de vechi cărți", pretutindeni unde îl întâlnise, în țară, în Franța și Italia. Chiar și în biblioteca închisorii din incinta mânăstirii Mărgineni (Prahova), ctitorie a stolnicului
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
nu naște oameni spre a lăcui lumea, dar spre a impopula mormintele." A doua cercetare privește activitatea editorului, care are sub control întregul text. Activitatea sa pornește de la simplu către complicat și complex. Intervine, corectând în text, dar reproduce în subsol forma greșită din manuscris; corijează nume când, dintr-o scăpare de condei sau poate confuzie (greșeala se repetă), Bălcescu scrie în loc de "Doamna Stanca" soția lui Mihai, "Doamna Florica" în realitate fiica voievodului, "Munții Alpi", în loc de "Carpați", localitatea "Piatra", în loc de "Baia
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
Bălcescu scrie în loc de "Doamna Stanca" soția lui Mihai, "Doamna Florica" în realitate fiica voievodului, "Munții Alpi", în loc de "Carpați", localitatea "Piatra", în loc de "Baia"; semnalează lipsurile, cât și fragmentele tăiate de autor cu creionul, autorul fiind într-o neobosită verificare. Reproduce în subsol prima redactare a câtorva descrieri, printre care pasajul despre lupta de pe câmpia Keresztes a lui Geafar-Pașa cu armia creștină, condusă de arhiducele Maximilian. Importantă este intervenția editorului, când completează titlul lui Mircea cel Bătrân, pe care îl transcrie după hrisovul
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
de cadavru și cadavrul la suma organelor din interiorul lui. Nu la autopsie poate fi găsit sufletul și nimic nu ne lasă să presupunem că oamenii care o execută au vreo idee în legătură cu existența lui. Ei intră și ies din subsolul cu sertare, spațiu evocând claustrofobia (scenografia, Cosmin Ardeleanu), iar faptul că meseria lor se desfășoară chiar la punctul terminus îi scutește de orice constrângere a decenței, a regulilor impuse și acceptate de societate pentru a face existența acceptabilă. Redusă la
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
o ceapă" (mult comentatele "straturi fără sâmbure"), prin tiparele ortodoxiei - Kaplan o vede depășind impasul. Impresiile de la sfârșitul anului 1997 - față de o vizită anterioară - sunt optimiste, deși eclectice. De observat că dialoguri dintre cele mai relevante rămân totuși expediate la subsolul paginii, de pildă această excepțională remarcă a părintelui Iustin Marchiș, pe care Kaplan își sprijină de fapt analiza zonei: "Ortodoxia estică pune relația individului cu Dumnezeu mai presus de relația individului cu comunitatea". Lumea arabă prilejuiește alte definiții-pecete, demonstrând talent
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
fiecare actor care intră pe ușă să fie interesant, plin de vitalitate și charismatic". Descoperi, în Gosford Park, ca într-o dantelărie de o virtuozitate specială, două "clase", stăpînii și servitorii, oamenii saloanelor și oamenii mansardelor, ai bucătăriilor și ai subsolurilor, cei serviți și cei care îi servesc, aristocrații (nu fără irizații de mîrlănie) și servitorii (nu fără irizații de noblețe). Tot filmul se hrănește din vibrația magnetică între cele două lumi, din baletul ierarhiilor și din ritualul devotamentului - fie "de
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
pas cu pas, hărțuit la fiecare întorsătură de frază, Andrei Pleșu era suspect în principiu: era prea inteligent, prea talentat și prea curat pentru tagma de nulități care, asemeni ciupercilor, pot să se dezvolte nestingherite doar în umiditatea scârboasă a subsolurilor — produse și producătoare ale întunericului. Lui Mircea Dinescu nu i se iartă până azi și nu i se va ierta niciodată că a fost perceput drept simbolul răsturnării dictaturii comuniste. El a încurcat multe socoteli chiar începând cu amiaza lui
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
edițiile sunt pretutindeni. În emulație, în competiție, în rivalitate acerbă. Apar, firește, mii de cărți care nu se recomandă drept ediții. Dar cele care o fac, cu tot protocolul de rigoare: "notă asupra ediției", "text îngrijit", "note și comentarii", "biografie", subsoluri, addende, anexe, indici diverși etc., etc. sunt și ele de o abundență care n-ar îndreptăți nici umbră de temere - cel puțin pe durată medie - asupra vitalității, la noi, a meseriei de editor. Precizez că nu mă refer la managerii
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
Cristian Teodorescu Pentru prima oară de cînd s-a mutat Camera Deputaților în casa lui Ceaușescu, parlamentarul român a găsit de cuviință să se justifice presei pe ce cheltuiește banii publici. E plin subsolul Casei Poporului de gunoaie! Duhnește Camera Deputaților!! Umblă șobolanii pe unde nu te aștepți!!! Așa că e musai să fie îndepărtat gunoiul din catacombele Palatului Parlamentului. Dacă n-aș călca din cînd în cînd în Palatul cu pricina, i-aș fi
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
pe care mi-o produce această infamie arhitecturală ori de cîte ori am de-a face cu ea. Nu intru în detalii care ar trebui să ne sperie ca plătitori de impozite. Mă opresc asupra "mirosului insuportabil" care urcă din subsoluri. Acest miros nu există. Alta e, dacă vreți, problema. Se simte un vag miros de igrasie, provocat de țevăria cu apă caldă și rece și de conductele pentru dejecții. Gunoaiele de care se plîng deputații că le strîmbă nasul sînt
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
clanțe de uși, pentru a-și manifesta astfel revolta împotriva ceaușismului. A luat fiecare ce a putut. Dar din inepuizabilul ban public, s-au acoperit hoțiile, au fost făcute și îmbunătățiri și, mai nou, în paralel cu dezgunoirea Parlamentului la subsol, pe acoperiș va fi ridicat un fel de Turn Eiffel mai mic ca să aibă tricolorul unde flutura. Dar dacă tricolorul flutură mai jos, se desființează Parlamentul? Sau există riscul de a fi confundat cu vreun stabiliment clandestin? Aceste două inițiative
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
desființează Parlamentul? Sau există riscul de a fi confundat cu vreun stabiliment clandestin? Aceste două inițiative mi se par în egală măsură cheltuieli nesăbuite din banul public. În loc să punem un țugui ridicol pe Casa Poporului și să adunăm molozul din subsolurile ei, ar fi momentul să ne punem întrebarea din ce bani va fi reparată monstruoasa clădire. Ne apropiem de momentul în care atît exteriorul cît și interiorul acestui imobil vor avea nevoie de mari reparații. Ne batem joc de contribuabilul
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
absurditate. El și-a permis să risipească energia acestui popor în proiecte prostești. Atît îl ducea mintea. Dar într-o perioadă de criză, în care mulți români n-au după ce bea apa, e chiar așa de urgent să fie debarasat subsolul Palatului Parlamentului de moloz? E imperios necesar pentru prestigiul României să mai risipim bani buni pe un turnuleț al patriotismului formal? Cheltuielile de întreținere ale acestui uriaș imobil nu sînt suficient de mari? Reparațiile sale curente nu costă destul? Mai
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
nemărturisite), sentiment ce virează fie spre cea mai scârboasă slugărnicie în fața "superiorului", fie într-o aroganță inflexibil-disprețuitoare pentru cei aflați sub treapta lor socială. De vreun an și ceva au inundat canalele de televiziune, paginile ziarelor și radiourile. Roboței de subsol, cu defect de fabricație, ei își găsesc, în fine, legitimitatea, după ani îndelungați de marginalitate, nesiguranță și difuză teroare. Noua categorie a pesedeului-junior diferă fundamental de băiețașii aflați în linia a treia sau a patra a sistemului comunist. Șefi pe la
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
de la Găești - locuiam chiar în clădirea liceului unde tata era director. Școala avea etaj și un coridor lung pe care mergeam cu tricicleta. În curtea mare era clădirea la roșu a viitorului liceu, care mi se părea imensă; coboram în subsolul acestei clădiri care încă nu avea plafoane. Uitându-mă în sus vedeam un zid nesfârșit. Mai târziu, am avut impresia că m-am simțit în Creta legendară, dar nu-mi dau seama dacă nu cumva este o impresie adăugată. Ar
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
avut impresia că m-am simțit în Creta legendară, dar nu-mi dau seama dacă nu cumva este o impresie adăugată. Ar fi fost un "dèja vu" sau cine știe ce semnal misterios al unei alte vieți. Tot în clădirea liceului, la subsol era un atelier de tâmplărie în care era și un strung de lemn la care strungarul meșterea diverse mobile pentru școală. Îl urmăream fascinat cum lucrează. Mi-am dorit, mai târziu, să am și eu o meserie manuală. N-am
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
tunele prin biblioteci după informații despre victime? Victime fictive! Toate victimele pe care nu le-am ucis sau nu le-am închis noi sunt victime fictive. Locuiesc într-un mic bloc. Partea de jos a casei liftului este accesibilă prin subsol. În timp ce eu eram în centru, pregătind o lucrare despre lemingi, ea s-a strecurat în casa liftului și s-a așezat acolo, ținându-și strâns genunchii cu mâinile (sau cel puțin așa a dedus poliția din mizeria făcută). Eu mă
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
casa liftului, mi-am ridicat ochii de pe lucrarea despre lemingi și apoi i-am închis, amintindu-mi-o tânără și senină, soarele jucându-i prin păr în timp ce mi-o sugea într-o canoe pe Lacul Orford. Numai noi locuiam la subsol și numai noi comandam micul lift până în adâncimile acelea. Atâta doar că lecția ei nu a servit nimănui, sau, în orice caz, nu lecția la care se gândise. Treaba murdară a făcut-o un băiat de la Bar-B-Q ce livra mâncare
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
le va cere iertare vacilor? Nu este vina noastră, nu noi am pus la cale toate astea. Acești rinichi sunt niște rinichi și-atât. Aceasta însă nu e carne de pui, e un pui. Gândiți-vă la lagărele morții din subsolul unui hotel. Perne stropite cu sânge! Materie trasă în țepele periuțelor de dinți! Toate animalele mâncând, nu de plăcere, nu pentru aur, nu pentru putere, ci pur și simplu pentru a trăi. Pentru a cui Plăcere eternă? De mâine postesc
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
cantonului/ de mîna unui copil/ ajunge din urmă acceleratul// și apoi ne putem juca în liniște/ cu labirintul finlandez// fără să ne pese cine va spăla/ diseară/ dinții celui mort/ astfel încît sufletul/ să plece curat de pe limbă" (camera de subsol sau răscumpărarea). O sinteză a celor două impulsuri, purificarea prin reîntoarcerea la elementar și impurificarea prin grotesc deformator, demoniac, se efectuează în unele texte din care rezultă un amestec de umilință și afectare, de durere și teatralitate. Firul lucidității trece
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
care se află întotdeauna dincolo de Tibet/ cel puțin atunci cînd umbli pe ape/ și o batistă strălucitor de albă/ flutură la capătul undiței" (în podul palmelor). Poezia lui Valeriu Mircea Popa: o lacrimă a lucidității. Valeriu Mircea Popa - camera de subsol sau răscumpărarea, Ed. Vinea, 2001, 76 pag., preț nemenționat.
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
Alături de Glosar, Bibliografia se constituie într-un portret viu și generos al gândirii umane, departe de a fi doar înșiruire uscată de nume și date, altfel, componente firești într-o lucrare științifică. De o reală valoare sunt intervențiile editorului de la subsolul paginii. Găsim aici revizuiri de date, semnalări ale unor atribuiri greșite venite chiar din partea lui Ion Ghica, corectări de versuri și replici, identificări de scene și date, reluate de autor în mai multe din scrisorile sale. Și, pe un loc
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
în forță, în existență și se face normal... Pe ziua de 9 martie 1977, de ziua sfinților mucenici, cinci zile după cutremurul nimicitor, împreună cu Gabi Dimisianu, ne ducem la casieria Uniunii de pe Kiseleff să încasăm niște mici colaborări. Acolo, la subsol, Marin Preda, întors cu spatele spre noi, încasează niște drepturi pe care i le oferă grațioasă madam Ștefănescu, prea buna, distinsa noastră casieriță. Preda nu ne vede încă, în timp ce îndeasă prin buzunarele hainei, pardesiului, pantalonilor, teancurile de sute de mii
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]