159,028 matches
-
Aceste instrumente intelectuale sunt folosite în analizele, evaluările și interpretările pe care se sprijină deciziile politice în problematică dezvoltării economice cuplata cu salvgardarea calităților mediului înconjurător din țara noastră. Noile instrumente intelectuale pentru dezvoltarea durabilă la stadiul dell’arte constituie substanță discursiva a capitolelor Ecologiei Industriale. A spune că dezvoltarea durabilă (sustenabilitatea) este identificabila cu o preocupare exclusiv centrată pe starea mediului înconjurător, ori „prezervarea” mediului ambiant, inseamna o simplificare excesivă și o sărăcire a conceptului ‚dezvoltării durabile’. În realitate, sustenabilitatea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și global, atât în amonte față de sistemul de productie industrial, cât și în aval, unde de pildă se află impacturi ambientale produse chiar de către ‘echipamentele pentru depoluare’, cum ar fi cazul filtrelor depoluante ce trebuiesc înlocuite după încărcarea lor cu substanțe poluante, ori catalizatorii care accelerează « depoluarea », ghilimelele sunt obligatorii. O perspectivă nouă asupra relațiilor dintre mediul ambiant, om și industrie este adusă de Ecologia Industrială, despre care se poate aprecia, fără deriziune sau exagerare, că este știința dezvoltării durabile. În
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
catastrofă, pentru că filmul se sprijină de la un capăt la altul pe ea (formula e aceea a unui îndelung flash-back al eroinei, dar nu unul subiectiv, ci unul "obiectivizat" auctorial). Regizorul a mizat, inspirat, pe Ioana Flora, o tînără actriță de substanță, care, în tot ce face, trece rampa, cu o autenticitate specială. După rolul din Marfa și Banii, de o cu totul altă factură, Ioana Flora demonstrează, acum, cu cîtă precizie e capabilă să abordeze și alte registre; are, în Turnul
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
aer de muzeu, reprezentînd peisaje naturale și imagini urbane, lucrările lui Alexandru Padina au aerul melancolic și acea forță adîncă a materiei pe care le știm, cu precădere, din universul andreescian. Un maestru al griurilor și al luminii palide dinlăuntrul substanței, atent doar la sonoritățile grave și complet dezinteresat de efectele seducătoare și de gesturile volubile, pictorul se integrează în acea categorie de sensibilitate pentru care motivul exterior, în cazul de față peisajul, nu este decît detonatorul care dizlocă un enorm
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
al unei companii care-i poartă numele, director al Baletului Național din Chile și încă multe altele, iar în 2001 a montat, la Teatrul Ariel din Tîrgu Mureș, la invitația regizorului Gavril Cadariu, spectacolul de teatru coregrafic Jungla X. Textul, "substanța literară" a spectacolului, a apărut inițial în numărul 6 al revistei electronice Respiro, iar de curînd și în volum - Cartea Junglei X, editată de același Teatru Ariel sub îngrijirea Alinei Nelega, într-un tiraj de 500 de exemplare (este prima
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
Ion. Mizați pe tineri sau mizați pe merit, indiferent de vârstă? - E un fals universal răspândit că pe cutare vârsta l-a schimbat de nu-l mai recunoști. Vârsta nu te poate face altceva decât ești. Dacă ai în tine substanță umană, o ai și la 15 ani, și la 80. Refuz să cred că scleroza, dacă o apuc, mă va face vreodată să fiu nedrept sau ticălos. De asemenea, nu cred că structurile mele de gândire actuale vor putea fi
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
Jurnal indirect, au șansa de-a se așeza pe terenul fertil al cooperării dintre gazetărie și jurnalul intim. Evident, termenul jurnal conține, aici, o duplicitate. Ziua e unitatea de măsură atît a jurnalului intim cît și a ziarului. Diferă doar substanța asupra căreia se aplică, în cazul de față modalitatea ziaristică deschizîndu-se cu generozitate meditației, conotației sensibile, particularității expresive a unei interiorizări. "Paginile de față, mărturisește autorul, se înscriu distanțat și ironic în moda curentă: ele compun un "jurnal indirect", după
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
o realitate ușor perceptibilă, a fost transformată insesizabil într-o fascinantă demonstrație de bogăție și de vitalitate a vieții individuale și a organismului social. Amestec de precepte morale, de filosofii practice, de instinct al continuității și de obiecte concrete, de substanțe și de forme uneori halucinante, zestrea a prilejuit organizatorilor acestei expoziții o aventură unică în istoria, în structura și chiar în mistica nucleelor și a mecanismelor sociale, cu referire explicită la acele momente istorice care sugerează siguranță și stabilitate. Printr-
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Theodor Cazaban este un om care știe multe, iar cîteva dintre informațiile pe care le deține sînt în măsură să modifice spectaculos sensul unor întîmplări ce păreau de mult clasificate. Esențiale sînt dezvăluirile pe care Theodor Cazaban le face despre substanța legionarismului și despre inocența morală a unor tineri intelectuali din perioada interbelică, fascinați de idealurile mișcării. Theodor Cazaban face o distincție netă între mișcarea legionară și cuzism și respinge principiul "identificărilor în lanț" (Raymond Aron) care a făcut școală în
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
lui Theodor Cazaban rămîne însă Eminescu, citat și invocat cu venerație la tot pasul . Cu modestia și admirația unui discipol, Cristian Bădiliță reușește o performanță demnă de toată laudă. Aceea ca, în doar 230 de pagini, să extragă chintesența unei substanțe de viață ce ar fi putut umple spațiul cîtorva tomuri de memorii. Prin întrebările sale precise (care trădează existența unei familiarități întemeiate pe afinități spirituale cu cel chestionat) tînărul scriitor îl determină pe venerabilul său interlocutor să spună lucruri esențiale
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
cele mai mari mizerii numai pentru a fi băgați în seamă de tot felul de arătări ce beneficiază de-un microfon și de-o cameră de luat vederi. Ne descalificam iremediabil pentru că giram prin prestigiul nostru - real sau imaginar, de substanță sau, dimpotrivă, subțire că o ață - personaje care într-o lume normală n-ar putea dialogă nici cu vecinii de bloc. Și totuși, în România cea pestrița aceasta e regulă. Dan Diaconescu va ataca în justiție hotărârea CNA și nu
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
regretată" - Mater Enciclopedia), în raza cărora orașul i se înfățișează precum "un miriapod de singurătăți" (Vară de fosfor), producînd o lozinca oarecum mașinala, fără suficientă acoperire energetică: "Să facem demonstrații împotriva singurătății"/ împotriva nopții din zi" (Boema sacra). În planul substanței poetice, aceasta discrepanta față de existență chemătoare însă refuzată (fără scandal) se traduce într-o oscilație între abstracțiune și concretețe, ambele soluții ale unei idealități posibil salvatoare în radicalitatea lor alternativă, ca atunci cînd, purtînd o greutate, o treci din- tr-o
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
existență ei imanenta. Iar această performanță rară este obținută fără a sacrifică, prin abuz de materie sau prin fugă excesivă, miracolul incarnării, dar și fără a cădea în iluzia că forța plăsmuirii și a fabulației poate mîntui lumea de pleonasmele substanței. Artista și-a găsit un orizont optim de contemplație și de manifestare în acele momente în care nevoia de exprimare și de mărturisire este apanajaul exclusiv al conștiințelor pure, fie că acestea se regăsesc în lumea copilăriei individuale sau în
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
pînă la urmă, împăca în mod firesc cu interdicția de a crea chipuri cioplite. Și asta nu prin subterfugii multiple sau prin manipularea abila a diferitelor sofisme, ci prin deposedarea chipului de aroganța propriei identități și de pretenția intrinseca a substanței de a se comunică doar pe șine însăși. Dincolo de fabulație și de interjecție, soluții deja experimentate la nivel maximal, sculptorița a găsit în viziunea populară și în devoțiunea simplă resursă cea mai eficientă a concilierii. Fără a renunța la figurativ
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
mântuită" prin revelarea consubstanțialității cosmicului cu miniaturalul. Idiosincratica înlocuire a adverbului de comparație "ca" prin "cum" devine marca formală a acestei viziuni neo-simboliste exprimate prin analogii sinestetice: "...argintăria transpiră cum pielea unei fecioare/ pântecul corăbiilor crapă cum merele coapte..." (Aventură). Substanța lirică a acestor poezii pare a se revendica de la constatarea călinesciană potrivit căreia amestecul de regnuri este în sine poetic. Alăturarea nestingherită a unor cuvinte din registre semantice disjuncte dizolvă limitele conceptuale convenționale, scurtcircuitând inerțiile limbii. Versurile domnului Grigurcu se
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
Grigurcu ceva din arta suprarealistă a unui Magritte sau Dali, unde abisalul ia forme reificate și stranietatea juxtapunerilor comunică o viziune profund personală asupra lumii, scăpată din chingile reprezentărilor convenționale. Dihotomia din titlu este consecvent subminată de corespondențele care alcătuiesc substanța acestor poezii. Gheorghe Grigurcu, Acul și steaua, Editura Charmides, Bistrița, 2001, 108 pag.
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
pentru a elibera, după caz, fie surîsuri imponderabile și angelice, fie mușcături benigne și fraze vituperante, scriitor din neputința de a se acredita ca apostol și poet paradoxal, pregătit mereu să-și mîntuie răzvrătirea în elan apologetic și senzualitatea în substanță liturgică și în spasm profetic, tentat de lume, dar sedus mereu de istoria sacralizată și de viitorul paradiziac, oare cum putea el să se întîlnească, în același spațiu, cu Vasile Gorduz: mai degrabă scund, cu mîini grele și butucănoase, cu
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
Înveșmîntat în frigul tristeții/ privești cum te-nconjoară/ din toate colțurile odăii/ Nimicul... (După-amiaza de duminică). Așadar antidotul Nimicului este însuși limbajul imagistic care-l descrie, dezamorsîndu-l, absorbindu-l precum un burete. Deplețiunea morală se compensează datorită plinului formal devenit substanță reprezentativă. În așa măsură încît pînă și motivul ezoteric e relativizat, compromis prin distorsiunea sa calofilă, prin infestarea (însămînțarea?) lucrurilor cu verbul poeticesc: "Șterge mai întîi, cu palma,/ praful stelar stîrnit de Taur,/ unghia taie în cretă apa și cerul
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
atari concepții a dezasamblării, a denaturării, a putrefacției lumii se află în Baudelaire, patronul en titre al lui Arghezi și, prin, în bună măsură, intermediul acestuia, al lui Caraion. Avem a face cu o demonie care, negînd spiritul, neagă și substanța materială a lumii în accepția sa pozitivă, productivă. E o părăginire, o deformare, o sterilizare a elementelor sufletești și deopotrivă naturale (ultimele sînt ambasadorii primelor), fenomen care, blocînd rodul, face loc Neantului. Blestemele alcătuiesc accentul maxim al unei atari negații
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
droga și participiul drogat, -ă, folosit cu valoare adjectivală și mai ales ca substantiv ("drogații din parc"). Dicționarul explicativ (DEX 1996) nu reflectă însă această situație: pentru drog oferă două sensuri, dintre care primul e foarte parțial și prea generic - "substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant" - , iar celălalt înregistrează un calc cu circulație redusă, nesemnificativă: "(fam.) medicament". S-ar putea ca această ierarhizarea a sensurilor - care pune în prim plan
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
verbului fixează totuși mult mai corect semnificațiile: a (se) droga e în primul rînd "a administra sau a lua stupefiante". Conceptul nu lipsește deci din dicționar, fiind reprezentat de termenul stupefiant; dar și pentru acesta, genul proxim al definiției este "substanță medicamentoasă". La aproape toate denumirile specifice - hașiș, marijuana, canabis, opiu, cocaină, heroină - definiția e "meliorativă", punînd în relief întrebuințările pozitive ale substanțelor: cocaina e un "alcaloid extras din frunzele de coca, întrbuințat ca anestezic local și ca stupefiant"; heroina - "medicament
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
lipsește deci din dicționar, fiind reprezentat de termenul stupefiant; dar și pentru acesta, genul proxim al definiției este "substanță medicamentoasă". La aproape toate denumirile specifice - hașiș, marijuana, canabis, opiu, cocaină, heroină - definiția e "meliorativă", punînd în relief întrebuințările pozitive ale substanțelor: cocaina e un "alcaloid extras din frunzele de coca, întrbuințat ca anestezic local și ca stupefiant"; heroina - "medicament derivat din morfină, cu acțiune analgezică și stupefiantă" etc. Desigur, o asemenea tratare nu e nejustificată din punct de vedere științific; după cum
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
este cel puțin unul din argumentele pe care le-aș accepta. Românii sunt încă prea aproape de "trăirea" comunistă. Cred că peste cîțiva ani, cînd scena se va liniști, se va lumina, această literatură memorialistică va cîștiga alt profil și altă substanță decît acum. Totuși au apărut în România, după cîte știu, cîteva scrieri de o valoare extraordinară în acest domeniu. Mă gîndesc numai la cele trei volume ale lui Ion Gavrilă Ogoreanu lipsite de echivalent în germană. Este o operă memorabilă
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
voi fi mântuit". În Alchimiști și cărturari, Eliade vorbește explicit despre coborârea alchimică în inima vie a pietrei. În plan teoretic, explorarea paradoxului. Paradoxul din care crește literatura brazilianului Coelho este ingenuitatea erudită, regăsită abia după ce alchimistul, adică transformatorul de substanțe, a săvârșit acel ,,descensus ad infernos", experiență aparent punitivă, aparent terifiantă, dar cu atât mai plină de tâlc abscons. Această coborâre în tenebre își dăruiește, de fapt, Revelația: Visita Interiora Terrae Rectificando Inviens Occultum Lapidem. Acolo, în trudnica suferință a
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
temperamentale, și-a pus pecetea pe întreaga creație a liricului austriac. Familia de spirite în care este încadrat este cea a lui Heine, Freiligrath și a compatriotului său Anastasius Gruen, scriitori deopotrivă lirici și revoluționari. Convertirea setei de libertate în substanță lirică rămâne semnul distinctiv al creației lui Lenau" 4). Un bun combatant este esteticianul Liviu Rusu, prezent în Lenau-Forum nr. 2, 1970 cu Eminescu und Lenau. În fine, o sinteză a lui Horst Fassel asupra căilor străbătute până în 1989, Lenau
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]