189 matches
-
a personalității autorului. Fiecare poem e o lume, adună și oferă cititorului zeci de fire semantice, care pot țese o multitudine de desene diferite. Fără ca intenția auctorială să fie vreodată pe deplin clară, densitatea textului este indiscutabilă, iar bogăția viziunii, substanțialitatea ei îl prefigurează pe prozatorul de mai târziu, ale cărui manifeste in nuce pare a le schița. Frapantă este, în aceste texte aproape ermetice, continua meditație asupra distanței dintre cuvânt și realitate. În ce măsută pot cuvintele recrea/reproduce un
Imaterialitatea pasiunii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7280_a_8605]
-
o lucrare pe parcursul căreia cele două entități își împrumută reciproc date ale identității lor rămânând, totodată, ele însele. Este o experiență de autocunoaștere, de raportare într-un context etnic, național, pe care autorul îl sondează, îl penetrează spre valorile de substanțialitate ale acestora, compunând în final propria identitate, identitatea acestei creații ce revelează o impresionantă forță interioară. Este o experiență pe cât de personală pe atât de riscantă. Căci la fel cum o fac mulți conaționali - și nu de azi, nu de
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
au ca obiect infracțiuni săvârșite de magistrați nu este una problematică, ci dă expresie organizării piramidale a Ministerului Public, în care măsurile de aplicare a legii adoptate de procurorul ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, ceea ce conferă substanțialitate principiului exercitării ierarhice a controlului în cadrul acestei autorități publice. ... 44. Concluzionând asupra criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că, potrivit Constituției, CSM, în componența sa plenară, este garantul independenței justiției. Constituția nu reglementează expres principiul separării carierelor, prin urmare
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
filosoful distinge între substanță „lucrurilor reale din lumea sensibilă” și „substanță creațiilor”. Această din urmă „ține parcă totdeauna loc de altceva”, incluzînd „un transfer și o conjugare de termeni ce aparțin unor regiuni sau domenii diferite”. Tocmai datorită acestor determinante, substanțialitatea operei artistice are o dimensiune metaforica. Substanță operei artistice care „ține parcă totdeauna loc de altceva” are statutul a ceea ce Gilbert Durand va numi „imaginație simbolică”, chiar simbol (1964). Durand distinge două moduri ale spiritului de a-si reprezenta lumea
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
și îmbietoare informații specifice, precum și multe reflecții pe teme de actualitate, ca de exemplu: ecologia urbană, orașul și arhitectura, modernitate și modernism, despre criza urbanismului, despre raportul dintre artă și arhitectură, despre arhitectura reconstrucției, despre funcțiune și formă etc. Pe lângă substanțialitatea lor profesională, paginile antologiei impresionează și prin claritatea textelor, iar câteva și prin frumusețea și subtilitatea scriiturii. (Ghepy Enescu) Partizani în viață Revista Memoria continuă să apară, în ciuda obtuzității celor care au alcătuit comisia ce a hotărît, fatidic, scandalos și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6235_a_7560]
-
interpreteze raportul dintre spontaneitate și elaborare din poezia barbiană: „Câtă spontaneitate și cât convenționalism există în poezia barbiană? În jurul acestei întrebări - și a problemelor pe care ea le ridică - se structurează cartea de față". De remarcat este ideea organicității și substanțialității unei „lirici formal diverse și eteroclite ca «filosofie», cu evidente surse esoterice" (N. Manolescu). Criticul consideră că refuzul autobiograficului, al intimismului și al afectivității pornește de la dorința autorului jocului secund de a eluda naturalul, în beneficiul unor formule poetice bazate
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
doar sociologic, cât prin contingențele psihologice asupra realității. Așa procedase și în volumele anterioare. Însă, cu această carte, Dan Lungu reușește să unifice perspectivele. În schimb, intrigile rămân palide, tensiunile narative sunt fie false, fie poticnite. Personajele, chiar dacă nu au substanțialitate, câștigă mult din punct de vedere poetic. Cititorul prinde numaidecât trama ademenitoare: oare n-am cunoscut adolescenți teribiliști ajunși niște maturi triști și încrâncenați? Niște alcoolici? Firește. Dar când maturitatea este refuzată cu înverșunare? Victor, bolnavul captiv în starea de
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
care se caută pe sine însuși. S-a regăsit în mod exemplar prezentând celebrele caiete ale Variațiunilor scrise de Johannes Brahms pe tema ultimului Capriciu de Paganini, o lucrare amplă căreia tânărul pianist i-a împlinit proporțiile, i-a conferit substanțialitate spirituală. Cealaltă lucrare pianistică oferită melomanilor bucureșteni, un opus practic foarte rar abordat și acesta, „pe viu”, în concert, este cel semnat de compozitorul postromantic german Max Reger, anume Varițiuni și Fugă pe o temă de Telemann; este o elaborare
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
obiect creația unor monștri sacri ai dramaturgiei universale, mă gândesc la Shakespeare și Cehov, dar și a unor regizori ca Brook, Grotowski, Strehler, relaționând lectura textului cu cea a spectacolului, descoperă valori tematice și existențiale inedite, surprinzătoare prin insolitul și substanțialitatea lor. De la o carte la alta, ascensiunea sa e uimitoare și nu trebuie să ne ferim de cuvinte mari. Faima lui a ajuns să fie comparabilă cu aceea adusă lui Mircea Eliade de monumentala Istorie a religiilor. Ca și compatriotul
George Banu și „livada de vișini“ a teatrului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3354_a_4679]
-
Un fapt nelipsit de ardoare și generozitate este provocat numai de iubire și avântat dintr-un resort interior. El nu surâde nicăieri mai radios ca în ochii copiilor, atunci când lor le este închinat, ori când este făptuit chiar de către ei. Substanțialitatea densă dar fără împovărare în lucrul copiilor, nu are cum fi agoniseală și experiență, ci doar candoare spontană și asiduă, dar în lucrul pentru ei, din partea adulților, nu e joacă, e cel mai serios, riguros și desăvârșit act. Copiii au
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A CUCERIT MARELE PREMIU LA BEIJING de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360230_a_361559]
-
refuză, nu te ascultă.// [...] Atunci rămâi uimit privind în jur/ Și nu nțelegi nici ordinea din stele,/ Te prosternezi în fața zeului Așur/ Și cauți îndreptarul vieții între ele”. Sensul căutat, aici și în alte poeme ale lui Vasile Burlui, este substanțialitatea primă, primordialitatea esențială (apa, focul, pământul, vechimea dinaintea vechimii?) identificată în cele din urmă, firesc, în cuvânt. Dar, fapt constant în versurile acestui volum, adevărul apare rareori în ipostaze axiomatice. Mai înțelept este, pare a sugera poetul, să se înfățișeze
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
revine, în mod automat, în conștiința lui prin discurs, prin retorică. Dumitru Velea, prin noul său volum, unic în felul său, are revelația istoriei în care transcedența a coborât, cu recunoașterea legăturii dintre adevăr și moment (istoric), dintre stipularea și "substanțialitatea" scurgerii istorice. A recupera, iată cuvântul de ordine al poetului, fantoma lui a început să bântuie Europa, în ciuda internaționalismului nivelator. Dumitru Velea este o conștiință recuperatorie, care încearcă, prin hermeneutica istoricității, o coerență a spiritului, pășind, prin aceasta, într-o
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
agilitate mișcările suple și repezi ale ideilor, Andrei Pleșu schițează un posibil proiect al unui umanism, ce încearcă să restituie omul în integralitatea sa, să redea fragmentului demnitatea de detaliu semnificativ în scenariul fiecărui destin, să reafirme centralitatea sensului și substanțialitatea semnelor ce compun „textul“ mundan. O cultură neatinsă de „lupertrofia formalismului logic“, de obsesia schizoidă a semnelor fără nici un referent, de solipismul unei perpetue autoreferențialități este, consideră Andrei Pleșu, o soluție a trăirii în interval: cultura se constituie astfel ca
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
de tipul „realism socialist“, „realism capitalist“ etc. (căci principiile estetice ale curentelor literare - inclusiv realismul - au fost, sunt și vor fi aceleași, prin oricare orânduire socială, fie socialistă / comunistă, fie capitalistă / junglier-democratică etc., tot așa cum aurul rămâne constant valoric în substanțialitate și în frumusețe, atât în paleolitic / neolitic, sau în epoca fierului, cât și în evul mediu, în capitalism, ori în socialism etc.). (I) Prefațatorul, Dumitru Radu Popescu, unul dintre cei mai mari prozatori valahi din secolul al XX-lea, oricând
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
revine, în mod automat, în conștiința lui prin discurs, prin retorică. Dumitru Velea, prin noul său volum, unic în felul său, are revelația istoriei în care transcedența a coborât, cu recunoașterea legăturii dintre adevăr și moment (istoric), dintre stipularea și "substanțialitatea" scurgerii istorice. A recupera, iată cuvântul de ordine al poetului, fantoma lui a început să bântuie Europa, în ciuda internaționalismului nivelator. Dumitru Velea este o conștiință recuperatorie, care încearcă, prin hermeneutica istoricității, o coerență a spiritului, pășind, prin aceasta, într-o
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360583_a_361912]
-
revine, în mod automat, în conștiința lui prin discurs, prin retorică. Dumitru Velea, prin noul său volum, unic în felul său, are revelația istoriei în care transcedența a coborât, cu recunoașterea legăturii dintre adevăr și moment (istoric), dintre stipularea și "substanțialitatea" scurgerii istorice. A recupera, iată cuvântul de ordine al poetului, fantoma lui a început să bântuie Europa, în ciuda internaționalismului nivelator. Dumitru Velea este o conștiință recuperatorie, care încearcă, prin hermeneutica istoricității, o coerență a spiritului, pășind, prin aceasta, într-o
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
liman de popas în rătăcirile lui cotidiene, spre a se purifica de zgura vieții sociale, “producția” celor care și-au pierdut atributul dragostei de semen. Poetul e mereu imun la o asemenea denaturare. Confirmă asta și Irina Lucia Mihalca, prin substanțialitatea poemelor sale, versuri care corespund rigorilor artei poetice, definiției pe care, spre exemplu, o dă poeziei Ioana Ieronim: “Poezia e cea mai complexă formă de expresie a unei limbi”. Addenda Am întârziat voit publicarea acestui text dedicat poetei care mi-
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
organele senzației, obiectele simțurilor, silogismul. "Am văzut că în India lucrul principal este concentrarea sufletului în sine, înălțarea lui la nivelul libertății, gîndirea care se constituie pentru sine. Această devenire-pentru-sine a sufletului o putem numi în modul cel mai abstract substanțialitate intelectuală. Dar aici nu avem unitatea spiritului cu natura, ci tocmai contrariul. Contemplarea naturii este pentru spirit numai mijloc, exercițiu al gîndirii care are ca scop liberarea spiritului. Substanțialitatea intelectuală este scopul, dar în filozofie ea este, în general, baza
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
devenire-pentru-sine a sufletului o putem numi în modul cel mai abstract substanțialitate intelectuală. Dar aici nu avem unitatea spiritului cu natura, ci tocmai contrariul. Contemplarea naturii este pentru spirit numai mijloc, exercițiu al gîndirii care are ca scop liberarea spiritului. Substanțialitatea intelectuală este scopul, dar în filozofie ea este, în general, baza esențială, începutul; filozofarea este acest idealism potrivit căruia gîndirea este pentru sine, este baza adevărului. Substanțialitatea intelectuală este contrariul reflexiei, intelectului, individualității subiective a europenilor. La noi are importanță
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru spirit numai mijloc, exercițiu al gîndirii care are ca scop liberarea spiritului. Substanțialitatea intelectuală este scopul, dar în filozofie ea este, în general, baza esențială, începutul; filozofarea este acest idealism potrivit căruia gîndirea este pentru sine, este baza adevărului. Substanțialitatea intelectuală este contrariul reflexiei, intelectului, individualității subiective a europenilor. La noi are importanță faptul că eu vreau, știu, cred, am păreri, determinat de motive care sînt ale mele, condus de liberul meu arbitru. Acestui eu i se atribuie o valoare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este contrariul reflexiei, intelectului, individualității subiective a europenilor. La noi are importanță faptul că eu vreau, știu, cred, am păreri, determinat de motive care sînt ale mele, condus de liberul meu arbitru. Acestui eu i se atribuie o valoare infinită. Substanțialitatea intelectuală este la antipozii acestei subiectivități, de pe poziția ei piere orice subiectivitate a eului; pentru subiectivitatea aceasta tot ce este obiectiv a devenit van, pentru ea nu există adevăr obiectiv, obligație, drept, astfel încît tot ce mai rămîne este vanitate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
orice subiectivitate a eului; pentru subiectivitatea aceasta tot ce este obiectiv a devenit van, pentru ea nu există adevăr obiectiv, obligație, drept, astfel încît tot ce mai rămîne este vanitate subiectivă. Este în interesul nostru să ne întoarcem [171] spre substanțialitatea intelectuală pentru a îneca în ea această vanitate subiectivă împreună cu toată sfătoșenia și reflexia ei. Iată avantajul acestei poziții! Defectul acestei substanțialități intelectuale constă în faptul că, întrucît ea este prezentată ca țintă și scop pentru subiect, ca o stare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
astfel încît tot ce mai rămîne este vanitate subiectivă. Este în interesul nostru să ne întoarcem [171] spre substanțialitatea intelectuală pentru a îneca în ea această vanitate subiectivă împreună cu toată sfătoșenia și reflexia ei. Iată avantajul acestei poziții! Defectul acestei substanțialități intelectuale constă în faptul că, întrucît ea este prezentată ca țintă și scop pentru subiect, ca o stare care trebuie produsă în interesul subiectului, obiectivitatea în general lipsește. Oricît ar fi această substanțialitate intelectuală tot ceea ce este mai obiectiv, totuși
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ei. Iată avantajul acestei poziții! Defectul acestei substanțialități intelectuale constă în faptul că, întrucît ea este prezentată ca țintă și scop pentru subiect, ca o stare care trebuie produsă în interesul subiectului, obiectivitatea în general lipsește. Oricît ar fi această substanțialitate intelectuală tot ceea ce este mai obiectiv, totuși ea este obiectivă numai într-un mod cu totul abstract, de aceea îi lipsește forma esențială a obiectivității. Tocmai acea substanțialitate intelectuală care rămîne în felul acesta pe plan abstracției are ca existență
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
produsă în interesul subiectului, obiectivitatea în general lipsește. Oricît ar fi această substanțialitate intelectuală tot ceea ce este mai obiectiv, totuși ea este obiectivă numai într-un mod cu totul abstract, de aceea îi lipsește forma esențială a obiectivității. Tocmai acea substanțialitate intelectuală care rămîne în felul acesta pe plan abstracției are ca existență a sa numai sufletul subiectiv, și totul trebuie să-și găsească pieirea în el. După cum în vanitatea sus-amintită, în care ceea ce rămîne este numai puterea subiectivă a negării
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]