32 matches
-
să formalizeze creșterea sunt ele însele victimele dogmei echilibrului bazat pe omogenitate, reversibilitate și echivalență. Or, analizele empirice dovedesc incontestabil că ceea ce este semnificativ ca volum al consecințelor, bunăoară, nu reprezintă un rezultat ar corelării variabilelor explicite, ci apare ca substanțializare a influențelor unor variabile din afara funcției, cum ar fi în cazul formalizării creșterii economice. Interesant este că, matematic vorbind, nu putem implica în formalizare, cu grad acceptabil de decelare, variabilele de ordin calitativ sau expresiile propagării în rezultatul final al
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
semnifica ordinea, de a construi structuri de sensuri stabile, de a trata, până la urmă, haosul ca o ordine încă nepătrunsă de cunoaștere (Cohen, Stewart, 2008). În viziunea în care Economia conceptualizează formele relaționare dintre necesitate și întâmplare, croind căi de substanțializare a necesităților în consecințe utile, nu se asigură decât de funcția de a face acest lucru, de „a vedea” cum se face pornind de la o idee la care a ajuns prin „a prevedea”. Prefixarea ideii nu presupune, datorită modului de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a dualității, a perspectivelor privind distincția primară între lucruri. Dualitatea generativă materie-spirit, care a reprezentat universul conceptualizării marilor gânditori ai Antichității, atât a celor raționali cât și a celor mistici, a ajuns prin iluminiști să explodeze în varii direcții și substanțializări. Ceea ce distinge cunoașterea iluministă este dualitatea conceptuală în scopul raționalizării, ca formulă rafinată a preferinței pentru materie ca principiu care consolidează cunoașterea. Iluminismul concepe un câmp extins al dualismului configurat pe trepte ale înțelegerii ca expresie a opțiunii metodologice. Dispersia
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fondatoare, dizolvă politici și blochează sisteme. Criza devine a Economiei însăși, nu doar a acțiunii practice. Ieșirea din criză este o iluzie pentru conceptualizările de mai sus. Într-un fel, a ieși din starea de criză echivalează cu inventarea altei substanțializări a Economiei, o altă schemă conceptuală, o altă sinteză ideatică generatoare de experiență teoretică și practică deschise, postmoderniste, postdihotomice. Căile raționalității Clasele de conceptualizări arată atât căile pe care se eșuează, cât și căile unde s-ar putea produce corecții
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
parte, și starea raționalității economice (SRE), pe de altă parte, stau la originea reproducerii părților antagonizate ale economiei reale, economiei monetare și pieței. Spațiul raționalității economice are, la rândul lui, o structurare în care dualitatea dinamică ofertă-cerere este intermediată în substanțializarea ei de către credit, tipurile de politici (ca reflex al teoriilor) configurându-se prin accentele pe care creditul le pune fie pe stimularea ofertei, fie pe stimularea cererii. Din păcate, mișcarea internă a spațiului raționalității economice ține de condiții ideale, de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Se oferă cunoașterii și apropierii mai degrabă prin urmele lui, prin numele lui negative, prin Tăcerea sa ori prin adierea subtilă a Duhului. Pentru H.-R. Patapievici, modernitatea poate fi folosită ca tehnică spirituală în măsura în care, fiind o epocă a de-substanțializării, această tendință e preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Monica Nedelcu, postfață Daniel Rops, București, 1999 (în colaborare cu Al. Castaing și Ileana Cantuniari); Christos Yannaras, Libertatea moralei, București, 2002; Julian Marias, Perspectiva creștină, București, 2003; Juan Marse, Cozi de șopârlă, Iași, 2003. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, Mihai Cantuniari. Substanțializarea discursului poetic, LCF, 1980, 12; Costin Tuchilă, Mihai Cantuniari. Spiritul pierdut al barocului, VR, 1980, 12; Paul Dugneanu, „Nova”, CNT, 1981, 14; Costin Tuchilă, Un paradox baroc, RL, 1981, 25; Tartler, Melopoetica, 149-152; Gheorghe Grigurcu, Solitudine și caligrafie, RL, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]