47 matches
-
diferite vârste, care cresc sau pasc laolaltă; loc unde se află această crescătorie; horopsită: asuprit, prigonit, urgisit; chinuit; sărman; prăpădit, nenorocit; (despre copii) fără familie, părăsit; lăsat la voia întâmplării, neîngrijit; uitat, părăsit; hursuz: (Despre oameni și manifestările lor; adesea substantivat) morocănos, posac, neprietenos, necomunicativ, nesociabil înnărăvească: a lua sau a face să ia un obicei rău; a (se) deprinde, a (se) învăța cu nărav; a (se) obișnui, a (se) deprinde; lăutoare: lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
a dimensiunilor și a proprietății acestora; unealtă, instrument. SEU Grăsime animală obținută din țesuturile grase ale bovinelor, ovinelor și cabalinelor, întrebuințată în industrie și, mai rar, în alimentație. - Din lat. sebum. SICATIV 1. (Despre uleiuri) Care se usucă repede. 2. (Substantivat, n.) Substanță care se adaugă uleiurilor pentru a le face să se usuce repede. - Din fr. siccatif, lat. siccativus. SILICON, siliconi Compus macromolecular cu structură analoagă corpurilor organice, în stare fluidă sau sub formă de rășini, alcătuit din lanțuri sau
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a înregistrat, în schimb, Vl. Drimba (Cercetări etimologice, 2001, p. 252), sugerând ca posibil etimon cuvântul țigănesc karaló "spinos, ghimpos". Cuvântul apare în Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău (1992) în forma kanraló, -í, cu același sens (dar și, substantivat, ca epitet peiorativ pentru evrei). Evoluția semantică s-ar putea explica în mod destul de plauzibil, printr-o trecere metaforică și metonimică de la spini la pericol: "atenție, te înțepi!" ar fi o variantă pentru "atenție, te arzi!". (Surprinzător, găsim un karali
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
ca în scrisoarea I ("Noapte-adâncă a veciniciei el în șiruri o dezleagă") sau în La steaua: Tot astfel când al nostru dor/ Pieri în noapte-adâncă." Adjectivul e folosit și adverbial, "condensând în el un nucleu semantic mai încărcat" (Luceafărul) și substantivat, evocând "un spațiu necuprins, un abis, un loc nepătruns" (Călin). Sunt numai câteva din remarcile autorului, care depășesc sensibil nivelul strict lingvistic. Glosând pe marginea Dicționarului Eminescu deja amintit, în afara istoricului, a relatării discuțiilor și chiar controverselor dintre Șerban Cioculescu
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
UE” (Gândul, 3.03.2011). Momentul merită o evocare a celor trei cuvinte, devenite de multă vreme substantive comune, înregistrate de dicționare și intrate în literatură. Definițiile din DEX pun în evidență diferențele dintre cele trei categorii: „tren personal (și substantivat, n.) = tren de persoane, care circulă cu o viteză relativ mică și care oprește în toate stațiile”; „tren accelerat (și substantivat n.) = tren cu viteză mai mare decât a personalului (și care nu oprește în toate gările)”; „tren rapid (și
Tren accelerat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5712_a_7037]
-
dicționare și intrate în literatură. Definițiile din DEX pun în evidență diferențele dintre cele trei categorii: „tren personal (și substantivat, n.) = tren de persoane, care circulă cu o viteză relativ mică și care oprește în toate stațiile”; „tren accelerat (și substantivat n.) = tren cu viteză mai mare decât a personalului (și care nu oprește în toate gările)”; „tren rapid (și substantivat, n.) = tren care circulă cu viteză mare și care oprește numai în stațiile importante”. Mărturisesc că am avut dintotdeauna o
Tren accelerat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5712_a_7037]
-
n.) = tren de persoane, care circulă cu o viteză relativ mică și care oprește în toate stațiile”; „tren accelerat (și substantivat n.) = tren cu viteză mai mare decât a personalului (și care nu oprește în toate gările)”; „tren rapid (și substantivat, n.) = tren care circulă cu viteză mare și care oprește numai în stațiile importante”. Mărturisesc că am avut dintotdeauna o ezitare referențială, uitând sistematic cui îi aparține - între accelerat și rapid - avantajul vitezei superioare. Termenii nu au suficientă transparență, diferența
Tren accelerat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5712_a_7037]
-
prima jumătate, numită, asintactic, Crepuscular (ale animalului), poemele sunt ordonate alfabetic, de la Alfabet citind la Binecuvântare că primești la Cârnați dacă faci sau de la Nenorocit că ești la Oală că spargi și la Zapis. În plus, rolul conjuncțiilor e aproape substantivat, într-o formulă amintind de limba lui Iordache Golescu sau a lui Pann. Cât despre a doua jumătate, cu poeme numite, verbatim: Cap, Urechi, Nas, Ochi, Limbă, Dinți și așa mai departe până la Coadă, aici ne aflăm, ca registru, în
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
oferă numeroase alte exemple de folosire a înjurăturii din proza lui Cezar Petrescu, Sadoveanu, Marin Preda și chiar din versuri populare ("Lele verde viorea/ Sictir pe ușă că-l da"), atestînd astfel circulația formulei în diferite epoci și medii sociale. Substantivat, cuvîntul sictir (în turcă, formă de imperativ a unui verb cu sens sexual) ajunge curînd să desemneze înjurătura însăși și intră ca atare în expresii ca a da (cu) un sictir, a lua la (sau cu) sictir, înregistrate și acestea
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
fac piar și se visează singuri miniștri", (antena3.ro/blog); "cei care încă mai consideră că-mi fac piar cu acest blog" (brandkreative.com) etc. În fine, surprinzător - dar nu inexplicabil, pentru că se încadrează în anumite tendințe ale limbii -, sigla substantivată devine, metonimic, chiar denumire a profesiei, deci substantiv masculin: "sfat pentru piari" (blogspot.com).
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
apare și în stilul publicitar (în care pare să se asocieze cu recenta campanie „marea ieșeală”): „Te bagi la o bătaie cu bulgări de zăpadă? ProFM face «Marea bulgăreală»!” (profm.ro, 12.01.2012). Destul de răspândit e și supinul, adesea substantivat, ca nume al acțiunii: „cele mai noi jocuri din categoria jocuri de bulgărit online” (jocuri.web.ro); „Zăpadă doar pentru bulgărit la Băișoara” (citynews.ro, 26.11.2010); „urmează al doilea episod de «bulgărit»” (carpati.org). Verbul a căpătat chiar
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
cultura corporatistă" (metropotam.ro) sau de limbajul de corporație ori corporatist: "limbajul găunos al PR-ului de corporație" (brand-iden-tity.wordpress.ro), "locul era plin de oameni îmbrăcați fain la costum, business like, limbaj corporatist" (jollyca.wordpress.com). Adjectivul apare și substantivat, pentru a desemna persoane care lucrează în corporații: "Memoriile unui corporatist" (corporatistu.ablog.ro), "Corporatistul de București" (resursadefun.ro), "corporatistele tomnatice" (piticu.ro) etc. Cum se vede, referirile la un anume stil de viață, comportament și limbaj sînt adesea ironice
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
domeniu reprezentat de literatură de-a lungul secolelor. În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, în dreptul adjectivului„apocrif“ găsim următoarea explicație:„Apocrif,ă, apocrifi, e, adj. (Despre scrieri) Care este atribuit altui autor decât celui adevărat; a cărui autenticitate este îndoielnică. ♦ (Substantivat, n.) Scriere religioasă nerecunoscută azi între cele canonice. - Din fr. apocryphe, lat. apocryphus. Termenul apocrif este perceput și utilizat în primul rând din perspectiva teologică și abia secundar din perspectiva literară, mai ales din cauza prea puținului interes arătat de lingviști
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
atât Cartea Înțelepciunii, cât și discursul și scrisoarea lui Pavel se adresau unui public de cultură grecească. 3.2.1.1.3. (ho) kýrios: „Domnul” (toate traducerile românești); „Dominus” (Vg); „le Seigneur” (BJ); „the LORD” (RSV). Septuaginta folosește acest adjectiv substantivat pentru a traduce numele revelat al lui Dumnezeu, YHWH. În Noul Testament este folosit pentru Dumnezeu de circa o sută de ori242, mai cu seamă în citate din Septuaginta și în expresii de tipul „mâna Domnului” (Lc 1,66), ori cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
SC); „Cel binecuvântat” (celelalte traduceri românești); „Benedictus” (Vg); „le Béni” (BJ); „the Blessed” (RSV). Apare o singură dată, în Mc 14,61:...sØ ež ho christòs ho hyiòs to¤ eulogQto¤: „Ești tu Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?” (G-R). Este un adjectiv substantivat. 3.2.1.1.9. ho hýpsistos: „Cel Preaînalt” (toate traducerile românești); „Altissimus” (Vg); „le Très-Haut” (BJ); „the Most High” (RSV). Septuaginta folosește acest adjectiv substantivat pentru a traduce numele generic ‘ElyÄn248. Dumnezeu este numit astfel numai o dată, în Luca
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ho hyiòs to¤ eulogQto¤: „Ești tu Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?” (G-R). Este un adjectiv substantivat. 3.2.1.1.9. ho hýpsistos: „Cel Preaînalt” (toate traducerile românești); „Altissimus” (Vg); „le Très-Haut” (BJ); „the Most High” (RSV). Septuaginta folosește acest adjectiv substantivat pentru a traduce numele generic ‘ElyÄn248. Dumnezeu este numit astfel numai o dată, în Luca 1,32: în episodul Buneivestiri, îngerul îi spune Mariei că fiul pe care îl va naște „Fiul Celui Preaînalt se va chema” (hyiòs hypsístou klQthesetai). Iar
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2) (BVA); „cel ce este viu”/ „Viul Dumnezeu” (G-R, BS); „Cel care este viu”/ „Dumnezeul cel viu” (C); „vivens” / „Deus vivus” (Vg); „Celui qui vit” / „le Dieu vivant” (BJ); „who lives” / „the living God” (RSV). Ho zÄÎn, participiu prezent activ substantivat, este folosit pentru a-l desemna pe Dumnezeu Tatăl în trei locuri: - în combinația eucharistían tÄÎi kathQménÄÎi epì tÄÎi thrónÄÎi tÄÎi zÄÎnti eis toùs aiÄÎnas tÄÎn aiÀnÄn (4,9; cf. 4,10): „mulțumire Celui care sade pe tron, Celui care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
stéréotypée, analogue à d’autres de la littérature juive, qui développent le nom révélé à Moise, interprété comme «Celui qui est», Ex 3, 14”; „who is and who was and who is to come” (RSV). Expresia, alcătuită din trei forme verbale substantivate, legate prin conjuncție (participiul prezent al verbului ežnai, „a fi”, imperfectul indicativ al aceluiași verb și participiul prezent de la érchomai), apare prima dată în Ap 1,4, în formula de adresare: „Ioan către cele șapte Biserici care sunt in Asia
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1.1.2), dýnamis (3.2.1.1.5.), apolýtrÄsis (3.2.2.13.2.); - neutre: ónoma (3.2.2.1.3.), phÄÎs (3.1.13.2. și 3.2.2.15.3.), pne¤mă (3.2.3.1.). Adjective substantivate: tò thežon (3.2.1.1.2.), ho kýrios (3.1.2., 3.1.8.1., 3.2.1.1.3. și 3.2.2.1.2.) ho eulogQ”ós (3.2.1.1.8), ho hýpsistos (3.1.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
compuse: polyéleos (3.1.14.3.), makróthymos (3.1.15.3.); - adjective verbale: ainetós (3.1.6.8.), paráklQtos (3.2.2.14.3. și 3.2.3.2.), euilatós (3.1.15.2.), christós (3.2.2.3.). Participii substantivate: - prezente active: ho zÄÎn (3.1.3.2., 3.2.1.3.1. și 3.2.2.6.8.), ho árchÄn (3.2.2.8.3.), ho krínÄn (3.1.11.3.), stereÄÎn (3.1.10.2.), ho sÀizÄn (3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ploúsios en eléei (3.2.1.10.2.), - două adjective legate prin conjuncție: ho prÄÎtos kaì ho éschatos (3.2.2.6.6.) - două verbe la indicativ prezent legate prin conjuncție: thanatož kaì zÄogonež (3.1.8.4.); - trei verbe substantivate legate prin conjuncție: primul și ultimul sunt participii, iar cel din mijloc este la indicativ imperfect (= ce indică durativ în trecut), întrucat greacă nu are un participiu durativ trecut: ho Äîn kaì ho QÎn kaì ho erchómenos (3.2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
calitate de conservare echivalentă butoiului tradițional. 161 În 1948, matematicianul american Norbert Wiener decide să dea un nume disciplinei care rezulta din automatismele autoreglate. Este vorba de "cibernetică", un cuvânt derivat din greacă. Adjectivul grec inițial însemna "specific cârmaciului", iar substantivat, "arta de a cârmui", ba chiar, la Platon, cea de a guverna. Termenul provine, la rândul lui, de la verbul Kubernein (a cârmui), în care poate fi recunoscută rădăcina cuvintelor guvern și a guverna. Wiener îl folosește pentru prima dată în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]