51 matches
-
O. va schimba sistemul de joc ("Prosport", 2007). Uneori, în structurile de tip proverbial, adjectivele substantivizate prezintă, pe lângă trăsăturile [+ Numărabil], [+ Uman], și trăsătura genericității 11: Bogatul nu se uită la flămând Doar tânărul în spirit se bucură de viață. Adjectivele substantivizate pot desemna și entități cu trăsăturile semantice [- Uman] - (animale) carnivore/ierbivore/omnivore sau [- Animat] - (produse) lactate, (paste) făinoase, (concediu) prenatal/postnatal, (telefon) mobil, (companie) multinațională, (universitate) multiculturală etc.: Federația Chinologică Internațională a omologat două rase canine naționale de Ciobănești Românești
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
ajutor calificat în orice fel de împrejurare [...], aș zice că tot nu vă strică niște minime cunoștințe tehnice, dintr-un motiv simplu: ca să nu fiți trași pe sfoară (ZF, 2007). 5. PARADIGME COMPLETE SI PARADIGME DEFECTIVE ALE ADJECTIVELOR SUBSTANTIVIZATE Adjectivele substantivizate prin suprimarea centrului sintagmei nominale cunosc două ipostaze morfologice distincte: cu paradigmă completă sau defective. 5.1. Clasa adjectivelor substantivizate cu paradigmă completă este, în mod evident, cea mai bogată. Vom arăta că nu numai adjectivele variabile dobândesc o paradigmă
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
motiv simplu: ca să nu fiți trași pe sfoară (ZF, 2007). 5. PARADIGME COMPLETE SI PARADIGME DEFECTIVE ALE ADJECTIVELOR SUBSTANTIVIZATE Adjectivele substantivizate prin suprimarea centrului sintagmei nominale cunosc două ipostaze morfologice distincte: cu paradigmă completă sau defective. 5.1. Clasa adjectivelor substantivizate cu paradigmă completă este, în mod evident, cea mai bogată. Vom arăta că nu numai adjectivele variabile dobândesc o paradigmă substantivală completă, ci și cele invariabile, ca urmare a acestui tip de recategorizare. 5.1.1. În general, substantivizările păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
reprezentativ al unei națiuni: Premiul I la națională i-a adus admiterea la facultate fără examen [olimpiada națională] Pentru orice jucător este o onoare să fie convocat la națională [echipa națională]. Luăm un alt exemplu din sfera politică electorală, adjectivul substantivizat parțiale, utilizat numai la plural, cu sensul de rezultate preliminare ale alegerilor. Termenul are un sens distinct în limbajul colocvial studențesc, de examene, și, numai în această situație, este posibil și singularul, parțial: PSD câștigă parțialele și se gândește la
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Piteștiului le-a deschis ochii către o afacere cu care aveau să dea lovitura (EZ, 2006) Piața farmaceutică românească riscă să devină angroul Europei (CN, 2006) Șeful Fiscului trimite Garda să controleze angrourile. ("Adevărul", 2007). 5.2. Atunci când adjectivele se substantivizează, dar "îngheață" cu o singură formă, vorbim despre defective de singular sau de plural. 5.2.1. Numeroase forme au fost interpretate (Nedelcu 2002: 110) drept pluralia tantum: prezidențiale, locale, adiționale, consumabile, tipizate, anticipate, compensate, electrocasnice, electronice etc.: Și la
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Pe același tipar, se înregistrează și alte substantivizări: Ana are teză la română și are de învățat și la civică La scris a luat 9, iar la oral 10 Executivul și premierul au primit note de trecere (JN, 2006). Adjectivele substantivizate cu o semnificație abstractă sunt predispuse să apară mai ales cu forma de singular 18: eticul, esteticul, urâtul, mentalul, realul, firescul etc. Chiar și pentru unele dintre aceste forme apar corespondente de număr care regularizează paradigma: Consider că și probele
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
ÎN LIMBAJUL SPORTIV Pentru că numărul adjectivelor categoriale este mai mare în limbajele de specialitate, conversiunile acestora sunt mai frecvente și mai transparente decât în limbajul obișnuit. Gabriela Pană Dindelegan (2003c: 30-31) distinge două etape în procesul de formare a adjectivelor substantivizate prin elipsă din limbajele de specialitate: prima, de subclasificare referențială, prin care sunt denumite nivelurile ierarhice, și a doua, de utilizare propriu-zisă a sintagmelor terminologice reduse la componentul semantic esențial, adică adjectivul. Oferim un exemplu din fonetică, în care calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
prin S. I. la bârnă și una de bronz, prin aceeași gimnastă, la individual compus (JN, 2006). Monosemici, termenii se caracterizează prin absența unor eventuale conotații care să permită variabile interpretative. În competițiile de tenis se pot repera adjective calificative substantivizate 26: Rusoaica a câștigat cu o scurtă la fileu Acest jucător are un lung de linie imbatabil. Deși riscul confuziilor este mic în aceste situații, așa cum am arătat, termenii se caracterizează printr-o relativă lipsă de transparență, fiind inaccesibili semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi Stoichițoiu Ichim, 2006a: 275-276). 10 Pană Dindelegan (2003c: 35) consemnează o serie de constrângeri în clasa participiului și demonstrează că numai participiile adjectivizabile se pot substantiviza. Stoichițoiu Ichim (2006a: 260−264) oferă numeroase exemple din această categorie. Autoarea semnalează evoluțiile semantice ale formelor mascați, aleși sau aliați în raport cu verbul de bază. Semnificațiile distincte ale participiului substantivat de la verbul a fi sunt menționate în ambele lucrări citate
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
76), Stoichițoiu Ichim (2006a: 265- 273) 19 Vezi și Stoichițoiu Ichim (2006a: 293). 20 Zafiu 1999 consemnează forma lichidatele. 21 Vezi și Stoichițoiu Ichim (2006a: 279). Autoarea înregistrează și forma aviarii. 22 Stoichițoiu Ichim (2006a: 291) prezintă exemple de adjective substantivizate cu mai multe semnificații: Național (teatrul și echipa de fotbal, cărora le-am putea adăuga cotidianul omonim), dublă (marcare de două goluri de către același jucător, partidă tur-retur, cameră cu două paturi, procedeul de filmare de două ori a aceleiași scene
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
și membru al unei grupări politice străine sau românești) etc. 23 GALR II: 811. 24 Stoichițoiu Ichim (2006a: 295) semnalează unele forme cu accepții contextuale: ilegalii, pușcăriabilul, interlopii etc. 25 Todi (2003: 404−406) oferă mai multe exemple de adjective substantivizate prin elipsă în limbajul sportiv. 26 Unitățile sunt susceptibile și de a fi calcuri după un model străin. 27 Pană Dindelegan (2003c: 29), Stoichițoiu Ichim (2006a: 271-273). 28 Acest tip de transfer metonimic este înregistrat și de Stoichițoiu Ichim (2006a
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
emfatice. Construcția cu de presupune deja un grad superior de subiectivitate. Cât privește specificul construcției în limba română, pot fi făcute câteva observații legate de natura morfologică și sintactică a elementelor N1 și N2: (a) Româna permite apariția unui adjectiv substantivizat în poziția N1 (posibilitatea există și în spaniolă și în italiană): Da' bleaga de Ivona, ea cu serviciu, ea cu prietinile, cu țigarea-n gură și cu cafelile ( G. Adameșteanu, Dimineață pierdută) Dacă nebunu ăsta de vatman pornește acu? (G. Adameșteanu
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
prostul de mine în poziție de subiect, acordul verbului-predicat se face cu N2 în 3 enunțuri și cu N1 în 7 enunțuri. Prin urmare, sunt mai numeroase contextele în care acordul se face la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat de pe prima poziție. Raportul între cele două tipuri de acord este mai echilibrat în textele conținând sintagma proștii de noi: în 5 exemple, acordul de face cu pronumele personal, în 4 exemple acordul se face la persoana a III-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pe care îl însoțește, este la vocativ, caz al interlocutorului: „Cum oare din noianul de neguri să te rump,/Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump?” (M. Eminescu, I, p. 213) În această poziție, în mod frecvent, adjectivul se substantivizează: Urâtule!, Deșteptule!, Mincinosule!, „De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins.”( M. Eminescu, I, p.91), „Frumoaso, ți-s ochii-așa de negri...” (L. Blaga, p. 27) În structura sintactică a textului, adjectivul se subordonează substantivului, cu care dezvoltă sintagme nominale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în sistemul gramatical al limbii 1. Trei sunt funcțiile principale ale articolului în sistemul morfologic al limbii române: MORFEM LEXICALTC "MORFEM LEXICAL" Articolul schimbă identitatea lexico-gramaticală a unităților lexicale și marchează apartenența lor la noua categorie lexico-gramaticală. Articolul hotărât (propriu-zis) substantivizează: adjective: - direct: frumosul (din artă, viață), urâtul, bunul, albastrul etc. - prin elipsă: frumosul, bunul (băiat) adverbe: binele, răul etc. pronume: eul, nimicul etc. numerale: doiul (nota doi) de la istorie unități fonetice, grafice (sunet,literă, cifră): Nu-mi place râ-ul (sunetul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cauți noaptea adevăr.” (M. Eminescu) Adverbe și locuțiuni adverbiale exprimând circumstanțe devin, prin articol hotărât, prepoziții și locuțiuni prepoziționale: împotriva, în fața, în jurul, împrejurul etc. În față nu se vedea nimic. (loc. adv.) În fața casei era același stejar. (loc. prepoz.) Articolul posesiv-genitival2 substantivizează, prin substituire, sintagme care dezvoltă în planul lor semantic idei precum: apartenența, înrudirea etc.: Al lui Gheorghe a plecat dis de dimineață. Ai casei l-au așteptat toți la aeroport. Articolul demonstrativ/adjectival substantivizează, prin elipsă: - adjective: (oamenii) cei leneși
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
același stejar. (loc. prepoz.) Articolul posesiv-genitival2 substantivizează, prin substituire, sintagme care dezvoltă în planul lor semantic idei precum: apartenența, înrudirea etc.: Al lui Gheorghe a plecat dis de dimineață. Ai casei l-au așteptat toți la aeroport. Articolul demonstrativ/adjectival substantivizează, prin elipsă: - adjective: (oamenii) cei leneși Cei leneși obosesc înainte de a începe lucrul. - sintagme: (oamenii) cei din stradă „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
elipsă: - adjective: (oamenii) cei leneși Cei leneși obosesc înainte de a începe lucrul. - sintagme: (oamenii) cei din stradă „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele sintagme substantivizate prin articol demonstrativ au devenit, prin întrebuințare, locuțiuni substantivale: cel de pe comoară, Cel de sus. Articolul nehotărât este folosit mai rar ca morfem al substantivizării: Ea prefera un roșu (o culoare roșie) mai aprins. CONSTITUENT LEXICO-GRAMATICALTC "CONSTITUENT LEXICO‑GRAMATICAL" Articolul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relativă dependență de sfera semantică (lexicală sau gramaticală) a verbului-predicat și de apartenența acestuia la una din subcategoriile de mai sus, subiectul se realizează prin: • substantiv (locuțiuni substantivale), alte unități lexico-gramaticale sau elemente lingvistice (foneme, silabe etc.) întrebuințate substantival, sintagme substantivizate prin articolul demonstrativ cel, cea sau prin articolul posesiv-genitival a, al: „Dar legea ni-i deșartă și străină / Când viața-n noi cu greu se mai anină.” (N. Labiș) „Jupânul, negustor vechi, care cunoștea cât se-ntinde poimânele cocoanei, zise
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
corespunzătoare), multiplicative pierd din compoziția semantică caracteristicile "creștere proporțională" și "creștere precisă", exprimând o intensificare neprecisă; un alt caz în care se petrece același fenomen este coordonarea copulativă a multiplicativelor (vezi infra, 1.5). 1.4. Numeralul multiplicativ se poate substantiviza, însă în contextele în care apare în calitate de substantiv nu are referință proprie, fiind un cuvânt dependent semantic de un alt cuvânt cu încărcătură semantică (și referențială), lexicalizarea în context a referentului sau raportarea anaforică sau cataforică la acesta fiind obligatorie
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni: de-a mama și de-a tata, de-a v-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și caz; din perspectiva celui de-al treilea criteriu, articolele nu îndeplinesc funcții sintactice în cadrul propoziției, ci îndeplinesc funcție de marcă a categoriilor gramaticale de gen, număr și caz pentru părțile de vorbire însoțite 92; de asemenea, au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (un of, leneșul, un bine, niște nimicuri, eul, mersul, un intrând etc.). În limba română sunt diferențiate 93, după conținut și formă, următoarele tipuri de articole: * articol hotărât care individualizează în mare măsură referentul către care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai bun); * au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (vezi exemplele de conversiune intermorfologică): un intrând, oful, eul, un 10, binele, cel leneș, un leneș etc. Categoriile gramaticale ale articolului sunt cele preluate de la clasa semantico-gramaticală a substantivelor, pe care articolele le însoțesc: * genul: un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Între practicile onomastice recente, o ciudățenie este transformarea - e drept, cu totul rară - a unor nume de persoană în sigle. Înainte de 1989, procedeul produsese cel puțin un cuvînt cunoscut de multă lume, în primul rînd în mediile literare: derepé-ul, abreviere substantivizată de la inițialele prozatorului Dumitru Radu Popescu. Cum abrevierea era una tipic orală, atestările sale în scris nu sînt prea numeroase; ele se pot găsi, totuși, în diverse mărturii și amintiri ale scriitorilor. Într-un interviu, prozatorul Dumitru Radu Popa furnizează
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
sufixul „aț”, formă destul de răspândită în slava meridională. Rădăcina „Gal” aparține fondului de cuvinte slave, având sensul de „murdar” sau „noroi”, care, ulterior, a suferit o transformare semantică, căpătând înțelesul de „negru”. Astfel, adjectivul „Gal”, prin sufixul „aț” s-a substantivizat. Stema orașului Galați este un scut tăiat de un brâu ondulat de argint; în partea superioară, pe fond albastru, este o corabie neagră cu două catarge având pânzele și flamurile din argint, navigând pe o apă; câmpul inferior, despicat; în dreapta
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]