51 matches
-
același stejar. (loc. prepoz.) Articolul posesiv-genitival2 substantivizează, prin substituire, sintagme care dezvoltă în planul lor semantic idei precum: apartenența, înrudirea etc.: Al lui Gheorghe a plecat dis de dimineață. Ai casei l-au așteptat toți la aeroport. Articolul demonstrativ/adjectival substantivizează, prin elipsă: - adjective: (oamenii) cei leneși Cei leneși obosesc înainte de a începe lucrul. - sintagme: (oamenii) cei din stradă „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
elipsă: - adjective: (oamenii) cei leneși Cei leneși obosesc înainte de a începe lucrul. - sintagme: (oamenii) cei din stradă „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele sintagme substantivizate prin articol demonstrativ au devenit, prin întrebuințare, locuțiuni substantivale: cel de pe comoară, Cel de sus. Articolul nehotărât este folosit mai rar ca morfem al substantivizării: Ea prefera un roșu (o culoare roșie) mai aprins. CONSTITUENT LEXICO-GRAMATICALTC "CONSTITUENT LEXICO‑GRAMATICAL" Articolul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relativă dependență de sfera semantică (lexicală sau gramaticală) a verbului-predicat și de apartenența acestuia la una din subcategoriile de mai sus, subiectul se realizează prin: • substantiv (locuțiuni substantivale), alte unități lexico-gramaticale sau elemente lingvistice (foneme, silabe etc.) întrebuințate substantival, sintagme substantivizate prin articolul demonstrativ cel, cea sau prin articolul posesiv-genitival a, al: „Dar legea ni-i deșartă și străină / Când viața-n noi cu greu se mai anină.” (N. Labiș) „Jupânul, negustor vechi, care cunoștea cât se-ntinde poimânele cocoanei, zise
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prostul de mine în poziție de subiect, acordul verbului-predicat se face cu N2 în 3 enunțuri și cu N1 în 7 enunțuri. Prin urmare, sunt mai numeroase contextele în care acordul se face la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat de pe prima poziție. Raportul între cele două tipuri de acord este mai echilibrat în textele conținând sintagma proștii de noi: în 5 exemple, acordul de face cu pronumele personal, în 4 exemple acordul se face la persoana a III-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de făcut, Ioane!” Schimbarea valorii gramaticale poate fi o sursă de expresivitate prin substantivizarea adjectivului: "frumosul din artă”, "deșteptul de Ion”. Forma populară a pronumelui demonstrativ (ăla, aia) capătă o nuanță peiorativă, de dispreț, atunci când, precedat de articolul nehotărât, se substantivizează: "Un ăla, ... un prăpădit de amploaiat, n-are chioară- n pungă...” (I.L.Caragiale- O noapte furtunoasă) O formă de îmbogățire stilistică a limbii literare o constituie dativul etic, adică forma neaccentuată a pronumelui personal în dativ, care nu este necesară
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
semantică, mai ales în direcția desemnării unui profil psihologic ("Recent, trendul emo este asociat cu un stereotip ce constă în a fi emoțional, sensibil, timid, introvertit, anxios", Wikipedia). În română, termenul emo funcționează ca adjectiv invariabil, dar se folosește și substantivizat: un emo (același lucru se înregistrează în engleză și în alte limbi în care cuvîntul a intrat recent). În articolul citat din Wikipedia, adjectivul apare în multe contexte; se vorbește de "cultura emo", "muzica emo", "curentul emo", "o formație emo
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]
-
de specialitate, jurnalismul de actualitate) specific substantivelor abstracte. Sintagma e involuntar comică (pentru cine nu a auzit-o de atâtea ori încât să se obișnuiască cu ea): monden, spre deosebire de actualitate, scandal sau cancan, e un adjectiv care, chiar când se substantivizează, nu capătă, în mod tradițional și obișnuit, sens abstract. Dicționarele actuale indică doar posibilitatea de substantivizare cu înțelesul „persoană mondenă”. În ultima vreme, cuvântul e însă folosit tot mai mult ca substantiv cu valoare abstractă: se vorbește despre jurnaliștii de
„De monden“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5619_a_6944]
-
Rodica Zafiu Termenii evaluativi au, se știe, particularități gramaticale proprii. De exemplu, adjectivele care indică trăsături umane pozitive și mai ales negative se substantivizează ușor pentru a desemna persoane cu respectivele însușiri - deșteptul, prostul -, putînd intra și în tiparul specific insultei: prostul de cutare. Participiile (mai ales cele cu sens activ) capătă extrem de frecvent asemenea utilizări: adormitul, amețitul, nepriceputul. În limbajul familiar-argotic actual, mai
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
stereotipizam; rozul nu este purtat doar de Ťfițoaseť" (hanuancutei.com) etc. Desigur, substantivarea presupune un context bine precizat, în care interlocutorii au multe cunoștințe în comun și își permit să renunțe la termenii generici; într-o discuție despre motociclete, adjectivul substantivizat în formă feminină nu va produce confuzii: ,nu trebuie sa incepi neapărat pe o obosită care prinde 80 km/h" (motociclism.ro/forum). Sfera degradării, foarte specifică pentru transformarea participiilor și a adjectivelor în substantive cu sens depreciativ, cuprinde trei
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
mult folosit azi - într-atît încît a-i evita repetarea prea frecventă devine o preocupare de stil - e adjectivul respectiv, plasat atît după substantivul determinat cît și înaintea acestuia (mai frecventă pare, totuși, postpunerea), eventual înlocuindu-l (cînd el însuși e substantivizat). Dintr-o revistă culeg, de pildă, îmbinările (care nu spun multe despre funcționarea termenului, ci doar despre frecvența lui; mai interesantă ar fi urmărirea regulilor de folosire, de pildă a distanței față de aparaiția anterioară a elementului pe care îl însoțește
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
Gândul, 2.05.2010). Uzul intens produce devieri, lărgiri ale sensului și ale posibilităților de combinare: fără număr ajunge să determine substantive la singular („Revelion fără număr", ProTV; „«Rabla» fără număr și-o comisie", Capital, 3.05.2010), să fie substantivizat („Jurnalismul online și logica lui «fără număr»", ghidjurnalism.ro, 12.05.2010) și adverbializat, cu sens temporal („G.I., suspendat ărră număr / «pe termen nelimitat»", Jurnalul național, 31.07.2009). În folosirea sintagmei, se constată uneori intenția de a izola conotații
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
fătuțele astea sunt cam fițoase” (fanclub.ro). Doar rar e asumat ca trăsătură mai curînd pozitivă, și în acest caz păstrînd o notă (auto)ironică: “gașca «trendy» - moderni, fără prejudecăți, haioși, fițoși” (prieteni.ro). Ca epitet pentru persoane, adjectivul se substantivizează ușor: “nu vreau să par un fițos care se dă mare cu ceasurile lui” (121.ro); “înainte să o nasc pe fetița mea, Michelle, eram o fițoasă ” (copilulmeu.ro). Mai interesantă e folosirea adjectivului pentru a califica obiecte-simbol ale prestigiului
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
Între practicile onomastice recente, o ciudățenie este transformarea - e drept, cu totul rară - a unor nume de persoană în sigle. Înainte de 1989, procedeul produsese cel puțin un cuvînt cunoscut de multă lume, în primul rînd în mediile literare: derepé-ul, abreviere substantivizată de la inițialele prozatorului Dumitru Radu Popescu. Cum abrevierea era una tipic orală, atestările sale în scris nu sînt prea numeroase; ele se pot găsi, totuși, în diverse mărturii și amintiri ale scriitorilor. Într-un interviu, prozatorul Dumitru Radu Popa furnizează
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
neapărat tonul tău ușor visceral" (lucescu.blog.cotidianul.ro, 28.02.2007). Nu e de neglijat nici productivitatea lexicală a adjectivului, care devine frecvent adverb - "o atitudine visceral șovină" (moldova.net), "presa îl urăște visceral" (danandronic.blogspot.com) - sau se substantivizează, fie ca nume de emoție, atitudine - "Mereți doar pe visceral" (ziua.ro) -, fie ca desemnare a persoanelor care au o anume atitudine: "Visceralii nu au câștigat niciodată în fața cerebralilor" (adevarul.ro). Există și derivatul visceralitate: "discordie, vrajbă, ură, visceralitate" (jurnalul
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
apare cu sensul de "a înjura", dar și cu acela de "a alunga", ba chiar, ca reflexiv, cu o valoare care nu mi se mai pare actuală: "a pleca repede de undeva; a se căra". Dicționarul atestă și folosirea supinului substantivizat în expresia a lua la sictirit pe cineva, ca și derivatul sictireală, prezent la rîndul său în expresia a lua la sictireală. în DEX apar mai puține sensuri și derivate, dar se confirmă specializarea formulei hai sictir pentru funcția de
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
români s-au întîlnit să se premieze, în cadrul celei de-a treia ediții a Galei Premiilor de Excelență în Relații Publice" (Cotidianul, 9.11.2005). De altfel, o circulație mare are chiar abrevierea domeniului de activitate: sigla englezească a fost substantivizată cu ușurință și apare în scris fie ca abreviere grafică - "cu ajutorul PR-ului" (...), "PR-ul este mult mai important" (iqads.ro), fie, ca și în cazul lui piarist, cu transcrierea pronunțării: "Se poartă Ťpiarulť, toți facem Ťpiarť sau științe politice
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
când este vorba de greutate” (calificativ.ro); „Camera mea e cea mai cea!” (sibiul.ro) -, dar și pe lângă un substantiv: „Cel mai cel revelion de până acum a fost cel petrecut în Atena” (utv.ro). Mai mult, adjectivul se poate substantiviza (de fapt, datorită demonstrativului pe care îl are în componență, se pronominalizează): „Cu toții avem de învățat de la cel mai cel, nu?” (romanianbrands.com). Superlativele colocviale la modă se regăsesc și într-un titlu de articol al lui Radu Paraschivescu („Cel
„Cel mai cel“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5829_a_7154]
-
dres-o?), cu specializare pentru adăugarea de gust în pregătirea mîncărurilor (borșul se drege cu smîntînă, cu un gălbenuș de ou etc.) ori pentru îndreptarea vocii, în momente de emoție și răgușeală (și-a dres glasul). Participiul dres s-a substantivizat, cu sensuri și mai precise: în limbajul culinar mai vechi, pluralul său era folosit, generic, pentru mirodenii, condimente și tot ce aromatizează mîncarea ("apoi îl pune în tingire, puindu-i untudelemn, sare, puțintele cuișoare, coajă de năramză și alte dresuri
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni: de-a mama și de-a tata, de-a v-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și caz; din perspectiva celui de-al treilea criteriu, articolele nu îndeplinesc funcții sintactice în cadrul propoziției, ci îndeplinesc funcție de marcă a categoriilor gramaticale de gen, număr și caz pentru părțile de vorbire însoțite 92; de asemenea, au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (un of, leneșul, un bine, niște nimicuri, eul, mersul, un intrând etc.). În limba română sunt diferențiate 93, după conținut și formă, următoarele tipuri de articole: * articol hotărât care individualizează în mare măsură referentul către care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
funcționale ale articolelor: * se constituie în elemente formative în cadrul unor numerale (primul, cel dintâi, al doilea, cel de-al treilea), pronume (unul, altul, ai tăi) sau al structurilor care marchează gradele de comparație (cel mai bun); * au capacitatea de a substantiviza alte părți de vorbire (vezi exemplele de conversiune intermorfologică): un intrând, oful, eul, un 10, binele, cel leneș, un leneș etc. Categoriile gramaticale ale articolului sunt cele preluate de la clasa semantico-gramaticală a substantivelor, pe care articolele le însoțesc: * genul: un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cel-Sfânt” (BVA); hágios, ho hágios (LXX); „Sanctus” (Vg); „Saint”, „le Saint” (BJ); „Holy”, „the Holy One” (RSV). Rădăcina QDŠ evocă în primul rând ideea de separare, de alteritate absolută. Q":Äš este un adjectiv, dar când este nume divin este substantivizat. El se întâlnește mai ales in Isaia și își are originea în textul care proclama solemn sfințenia lui YHWH - relatarea celebrei teofanii din capitolul 6 al Cărții lui Isaia. Profetul îl vede pe YHWH pe tron, în templul ceresc, slăvit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și simplu theòs IsraQl și tot astfel și în Ps 132, theòs IakÄb; „Fortis”; „Potens” (Gen 49,24; Ps 132) (Vg); „le Puissant” (BJ); „the Mighty One” (RSV). ’A>r este un adjectiv, însă când se referă la Dumnezeu este substantivizat și apare întotdeauna în anexiune cu Ya‘aqo> sau cu Yiœer"’Ql203 și numai în texte poetice 204: ... we-ya:e‘ó kol b"œ"r k ’an YHWH MÄš‘k we-Go’alQk ’ A>r Ya‘aqo> (Is 49,26b): „... și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
drepte!” (C) ’Qn ‘o: ’elohm mibbal‘":ay ’Pl țaddq ó mÄša‘ ’ayin zólÖ (Is 45,21d): „Nu este alt Dumnezeu afară de Mine, Dumnezeu drept și mântuitor nu este altul!” (t.n.) Totuși, apare și că nume propriu-zis, substantivizat: ... ’im Țaddq Kabbr taršia‘ (Iov 34,17): „... oare vei osândi pe Cel Drept și Mare?” Mikkenap h"-’"reț zemiroÖ š"ma‘nó te> lațțaddq... (Is 24,16a): „De la marginile pământului auzim cântând: Slavă celui drept!” (BS) În
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
7; Ier 4,2) - ’emeÖ we y"š"r (Ps 111,8) - ’emeÖ we-țe:eq (Ps 85,12) - ‘emeÖ ó-țe:"q"h (Zah 8,8). Cel de-al treilea nume, ’ElohQy ’"mQn, este mai frapant, întrucât în această sintagma este substantivizat un adverb 217 folosit de obicei în promisiuni solemne sau în finalul doxologiilor (e.g. Dt 27,15-26; Ps 41,14; 72,19; 89,53; 106,48), cu sensul: „cu adevarat!”, „așa să fie”. Formă ’ElohQy arată că e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]