80 matches
-
riscul unor eventuale confuzii. Este necesară, însă, o relativă familiarizare a locutorului cu elementele specifice și limbajul caracteristic sportului respectiv. Oferim câteva exemple din limbajul caracteristic unei competiții de box. Se face referire la categoriile existente în aceste competiții prin substantivizarea adjectivului (grea, supergrea, mijlocie, supermijocie etc.): Invitat de onoare al galei de la Saturn va fi campionul nord-american la supermijlocie și semigrea, Lucian Bute, aflat în aceste zile în țară. Într-o altă competiție, cea de gimnastică, secțiunile de concurs sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
cu primul super-meci al anului, în direct la Tv Sport Greii avocaturii mondiale sunt în avionul de București Băsescu îi amenință pe "grei". Tăriceanu nu se consideră un "greu" (EZ, 2007). Proliferarea exemplelor cu stânga sau dreapta, menționată deja27, atrage substantivizarea unui alt adjectiv − extrema, intrat în limbajul sportiv din cel obișnuit: Extrema dreaptă și-a format un grup în Parlamentul European! De pe extrema stângă și de pe pivot s-a marcat mult prea puțin (în contextul unei competiții de handbal sau
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
în limbajul sportiv din cel obișnuit: Extrema dreaptă și-a format un grup în Parlamentul European! De pe extrema stângă și de pe pivot s-a marcat mult prea puțin (în contextul unei competiții de handbal sau volei). O pondere semnificativă în cadrul substantivizărilor prin elipsa substantivului suport au adjectivele nume de culori reprezentative pentru fiecare club sportiv 28. Acestea au un grad de transparență extrem de scăzut, sunt susceptibile de confuzii și ambiguitate. Prezența acestor forme în enunț, reprezentând jucătorii unor echipe sau cluburi
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
parcurs anevoios în faza grupelor (JN, 2006). În acest joc intră, deopotrivă, și culorile politice 29: "Portocaliii" [sunt] mai reticenți decât "albaștrii" în chestiunea alegerilor înainte de termen (Internet). 9. CONCLUZII Structurile reduse prin suprimarea substantivului suport al sintagmei inițiale și substantivizarea adjectivului proliferează în limba actuală, așa cum am demonstrat prin numeroasele exemple din presa recentă. Urmărind gradul diferit în care suportul nominal rămâne recuperabil, am analizat adjectivele implicate în conversiunea prin elipsă, atât la nivel semantic, referențial, cât și morfosintactic. Am
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
un alt tip de elipsă a adjectivului din sintagma nominală e relevat de Bally (1951: 278): E un frig......! e de o frumusețe.....!, în care adjectivul "mare" e compensat prin intonație. 8 Pană Dindelegan (2003c: 27-28) prezintă aspectele legate de substantivizarea adjectivelor determinative (individualizatoare/clasificatoare) și calificative (evaluative), semnalând și testele caracteristice pentru statuarea celor două mari clase de termeni. 9 Membrii organizațiilor politice sau reprezentanții orientărilor ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Aspectele morfologice și sintactice ale conversiunii sunt prezentate în Pană Dindelegan, 2003c; DSL. 13 Exemplul este înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 307). 14 Creșterea ponderii neutrului a fost evidențiată de Pană Dindelegan (2003c: 32), ca unul dintre efectele flexionare ale substantivizării adjectivului. 15 Vezi și Stoichițoiu Ichim (2006a: 309). 16 Vezi și exemplul înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 280): "li s-a pus anticipata pe Voiculescu". 17 Vezi și exemplul înregistrat de Stoichițoiu Ichim (2006a: 294): "din compensată, pastila cu pricina
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
de la *degŭtĕna la Degtena. Toponimul Doftăneț are la bază adjectivul slav, sub formă masculină, *degŭtĕnŭ, „cel cu păcură“ (la început însoțind unul dintre substantivele dolŭ, „vale“, sau potokŭ, „pîrîu“, care sunt masculine), căruia i se atașează sufixul -ici, folosit pentru substantivizarea adjectivelor, rezultînd *Degŭtĕnici, care evoluează la Doftăneț, după modelul *Degŭtĕna > Doft(e)ana. Există și un corespondent al acestuia în teritoriul ucrainean (Dihtianeč, rostit de localnicii Diht’aneț’). Formele Doftenița, Doftănița pot fi diminutive romînești, cu sufixul -ița, dar cel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Židovstica confirmă așadar existența, în graiul slavilor de pe aceste meleaguri, a termenului Șidov, „uriaș“, și a adjectivului derivat de la acest termen cu sufixul -isk (Židoviskŭ), atestat în textele vechi slave, sensul fiind „(valea < dolina) Uriașilor“. După omiterea determinatului dolina și substantivizarea adjectivului cu ajutorul sufixului -ica, acest toponim, intermediar pentru etimologia noastră, a devenit Zidov(i)știca. Numele văii a putut fi transferat pîrîului care o străbătea și satului așezat pe malurile acestora. Cetatea presupusă de actuala carieră s-ar fi putut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
11 Avram (1986 în 2001: 175) consemnează aceste forme fără a preciza nicio restricție de uz. În DOOM2 demonstrativele în discuție sunt marcate ca regionale. 12 Formele simple ăla, aia, ăia, alea sunt înregistrate în DOOM2 ca familiare. 13 Fenomenul substantivizării pronumelor demonstrative cu forme simple a fost semnalat și în GA, I (1966: 172): "Formele populare ăsta, ăla, care apar și substantivizate, conțin uneori o nuanță de dispreț". 14 Vezi și Iordan (1944 în 1975: 131). 15 Ălea este o
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
cu răbdare de artizan muzicalitatea versului. Cele mai multe piese cuprinse în Paysages, dar și în Plomb, transpuse din G. Bacovia, relevă „inventivitatea și forță cu care se păstrează inventarul lexical al originalului, sporindu-i expresivitatea prin mici modificări de timp, persoana, substantivizări ale verbului etc.” (Mircea Anghelescu). Aceleași calități pot fi observate și în versiunile textelor lirice aparținând unor poeți români contemporani, precum Cezar Baltag, Leonid Dimov, Marta Petreu, Simona Popescu, Magda Cârneci, Angela Marinescu, Ioan S. Pop, Valeriu Matei, Irina Nechit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
gerunziilor care admit adjectivarea, constituie un tip al "construcțiilor mai largi cu capuri de grup fuzionate, aparținând subclasei celor obținute din fuzionarea capului cu modificatorul, dar distincte de cele obținute din fuzionarea capului cu determinativul. Din punct de vedere sintactic, substantivizarea înseamnă suprimarea centrului de grup și preluarea informației gramaticale a centrului de către modificator"; procedeul "este vechi în limbă" și "a avut ca efect crearea unor cuvinte de sine stătătoare, recunoscute în dicționare ca substantive: roșii, vinete (formații mai vechi), consumabile
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
simboluri, [București], Editura All Educational, [1998]. DEX = Dicționarul explicativ al limbii române. Conducătorii lucrării: Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche. Ed. a II-a, București, Univers Enciclopedic, 1998. Dindelegan = Gabriela Pană Dindelegan, Capuri speciale fuzionate ale G(rupului) N(ominal): substantivizarea adjectivului, a participiului și a gerunziului, studiu postat pe www. linguist.jussieu.fr/~mardale ca proiect de subcapitol al lucrării The Essential Grammar of the Romanian Language / Gramatica de bază a limbii române (coord.: Carmen Dobrovie-Sorin și Gabriela Pană Dindelegan
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
călătorie Îi place a călători/călătoria. a visa - vis Dreptul de a visa/la vis nu mi-l poate lua nimeni. a dormi - somn Nu mai poate dormi./ Nu mai are somn. Raportul de sinonimie lexicală s-a reorganizat prin substantivizarea infinitivului lung: amintire, cântare, visare etc. a(-și) aminti - amintirea (singularia tantum) - amintire/amintiri a cânta - cântarea (singularia tantum) - cântare/cântări (cântec/cântece) Devenit substantiv, infinitivul lung păstrează în planul său semantic legătura cu verbul printr-o variantă relativ abstractă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai adesea cu adverbul. Observații: Gerunziul poate avea și alte ipostaze: • de adjectiv; când primește dezinențe de număr și gen, ca orice adjectiv calificativ: „Metalica, vibrânda a clopotelor jale” (M. Eminescu) • de substantiv; prin intermediul valorii adjectivale, în urma unui proces de substantivizare, prin articol: „Murindului speranța, turbării răzbunarea.” (M. Eminescu) Aceste ipostaze intră în inventarul noilor unități lexico-gramaticale: adjectiv, substantiv. Caracteristici adverbialetc "Caracteristici adverbiale" Natura adverbială a gerunziului se manifestă în predominarea funcției de circumstanțial, la nivel sintactic: de mod, de timp
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele sintagme substantivizate prin articol demonstrativ au devenit, prin întrebuințare, locuțiuni substantivale: cel de pe comoară, Cel de sus. Articolul nehotărât este folosit mai rar ca morfem al substantivizării: Ea prefera un roșu (o culoare roșie) mai aprins. CONSTITUENT LEXICO-GRAMATICALTC "CONSTITUENT LEXICO‑GRAMATICAL" Articolul hotărât intră în structura unor pronume personale, nehotărâte etc.: dânsul, însul, unul, altul, nealții, primul, întâiul etc. „Frumosu-i ca nealții...” (M. Eminescu) Articolul posesiv face
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
muriți (M. Eminescu, I, 59) „Ai mei pierduți sunt, pașă, toți.” (G. Coșbuc, I 180) Prin această restricție, cazul nominativ devine marcă distinctivă a funcției de subiect. Când subiectul se realizează prin sintagme substantivale, articolul posesiv-genitival sau adjectival-demonstrativ, factor al substantivizării, poartă și marca de caz, care rămâne unica pentru întreaga sintagmă: „Când însera, soseau cei de la rampă.” (E. Barbu, 15), „Cei dinăuntru priveau speriați la mulțimea acestor muieri, pe fețele cărora se citeau deznădejdea și foamea.” (E. Barbu, 162), „A
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cât și imperiale), intermediar obligatoriu în drumul acesteia spre imaginea reală (figurală). Nevoia de a expune, de a proiecta în afara sinelui ideea de putere și sensul acordat ei, duce la o anumită concentrare a intuiției, care, prin intermediul schemei, ajunge la "substantivizarea" arhetipală - spre exemplu, la figura întemeietorului de cetate sau de lume (Durand, Structurile antropologice 52). Într-o perspectivă jungiană, din aceste forme matriciale pot fi derivate conceptele și simbolurile, care, spre diferență de arhetip, imuabil și universal, sunt fluctuante și
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de agudeza, caută să provoace meraviglia. Producția lui e tipic manieristă. În sfera lexicului apar forme precum genul inventat la substantive, transformarea numelor proprii în substantive comune sau adjective și, uneori, modificarea lor comică, inventarea de noi termeni, de toponime, substantivizarea amuzantă a unor părți de propoziție și mai cu seamă formarea de verbe noi, prin metamorfoza ilariantă a unor substantive, utilizarea infinitivului lung ori tranzitivizarea unor verbe intranzitive. Frecvente sunt calambururile, aliterațiile, jocurile fonetice în general. Un fapt stilistic, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
italice): a) Chick i-a urmărit pe bărbați cum îl înfruntă pe McAndrew, îl împușcă, îi aruncă trupul într-o căruță, îl cară într-un fund de grădină și îl îngroapă. Iar evenimentele narative pot fi de asemenea exprimate prin substantivizări, aici în italice: b) Chick a văzut o confruntare între niște bărbați și McAndrew, moartea acestuia prin împușcare, căratul corpului spre locul de îngropăciune și îngroparea acestuia. Dar cred că toți sîntem de părere că varianta a funcționează mai bine
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
foșnet de vânturi / ce coboară deodată / nici la rotirea stelelor (Forme de arbori chinuite).360 Se remarcă aici prima ocurenta a verbului leopardian stormire, substantivizat. Metamorfoza la care sunt supuse ecourile preluate afectează lexicul și la nivelul categoriilor gramaticale: prin substantivizarea tipică poeticii sale, construcția verbală aud foșnind (odo stormir), predicat fundamental al poeziei Infinitul, se modifică dezvăluind unul dintre punctele cheie ale tehnicii sicilianului: nominalizarea că metoda a artei cuvântului reificat. Prin eliminarea componenței dinamice aduse de verbe acest procedeu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu povestirea la un moment emoționant și imediat trece la persoana a II-a, adresându-se sieși, cum procedează I. Creangă în Amintirile sale: "Ei, ei! Cei de făcut, Ioane!” Schimbarea valorii gramaticale poate fi o sursă de expresivitate prin substantivizarea adjectivului: "frumosul din artă”, "deșteptul de Ion”. Forma populară a pronumelui demonstrativ (ăla, aia) capătă o nuanță peiorativă, de dispreț, atunci când, precedat de articolul nehotărât, se substantivizează: "Un ăla, ... un prăpădit de amploaiat, n-are chioară- n pungă...” (I.L.Caragiale-
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
româna actuală, după cum probează forme ca: scenarită, spionită, telenovelită, cuponiadă, dosariadă, lideriadă (apud Stoichițoiu-Ichim 2001: 25, 27), *sarcomatoză, *depozanță, *flatulență, *mineriadă, *relevanță, *friteuză,*gafeuză etc.; vezi, mai jos, computereză (infra, 2.3.1). - Aparțin aceluiași tipar numeroase formații provenind din substantivizarea unor adjective precum: *adițională, *alopată, *basculantă, *coronară, *divizionară, *geminată, *guturală, *jugulară, *nocturnă, *trilaterală etc., care, atașate curent unor substantive feminine (convorbire adițională, arteră coronară, echipă divizionară)16, transmit noului cuvânt caracteristica de gen și afixele de feminin ale substantivului. - Numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-uri, SRL-uri, SUP-uri, TAB-uri, TVA-uri, VIP-uri etc. (d) Toate conversiunile autonimice, frecvente în limba actuală, obținute din bazele cele mai neașteptate și mai stranii, recurg, dacă sunt folosite la plural, la tiparul în -uri; vezi substantivizări precum: de ce-uri, ofuri, ahuri, bla-bla-uri, hei-rupuri, tam-tamuri, dar și conversiuni autonimice mai speciale: Mi s-a părut, am mai zis, un număr slab. Alcătuit din gemete ultime, din <Ce să mai...>-uri lehămetite (Paul Goma, apud Pană Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sub tipar). 14 DOOM2 interpretează substantivul ca plurale tantum și recunoaște o singură formă literară scrisă bluejeans, cu două variante de pronunție: [bluginz/ blugins]. 15 Vezi și Croitor, în acest volum, p. 16 Pentru analiza specială a acestui procedeu de substantivizare și pentru ponderea lui crescută în româna actuală, vezi Brăescu, în volumul de față, p. ; vezi și Stoichițoiu-Ichim (2006a: 231-315). Pentru unele, conversiunea s-a produs în interiorul limbii române; pentru altele, formația substantivală există și în alte limbi, deci putea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]