4,839 matches
-
tortura - atârnarea cu capul în jos deasupra ligheanului cu mangal fumegând - dovedindu-se mijlocul ideal de colectare a impozitelor. Caracteristică acestora a fost spăimoasa sporire și diversificare, punctul cel mai înalt situându-se în epoca fanarioților, când deficitele bugetare se succedau uluitor, mai ceva decât în zilele noastre. Pe atunci, în preajma tratatului de la Adrianopole, pe când ne pregăteam să intrăm în Europa și astfel să luăm parte la globalizare, cu otomanii dați la o parte, birul cel mai nesuferit era tocmai gloaba
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
Scriitorul își propune să înregistreze totul, după principiul camerei de luat vederi, sau mai curînd după acela al reportofonului, (căci spre deosebire de textele sale mai vechi, de astă dată nu elementul vizual este cel privilegiat), reconstituind astfel, din replici ce se succed uneori cu o rapiditate amețitoare, atmosfera studenției sale cu tot ceea ce presupunea aceasta. Viața la cămin, cursurile, veșnicele ciorovăieli ale grupului de prieteni (mulți deveniți între timp celebri), examenele, profesorii, lecturile sînt trecute pe rînd în revistă, cu o precizie
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
amestecîndu-le pe toate aidoma cărților de joc, spre a extrage, aleatoriu, cîte una. Atît tenebrele, cît și lumina nu sînt decît relativități, fețe alternative ale hazardului. Măduva absolutului, incognoscibilă, nu se află în ele. Subiectul corespunzător acestei ere tîrzii care succede celei mitice, este eironul, omul ironic, așa cum îl înfățișează, între alții, Northrop Frye, făptură inferioară sub raportul posibilităților de cunoaștere, de ilustrare a omului-tip. În concordanță cu dispoziția sa postmitologică, George Vulturescu își pune în scenă "ochiul orb", stigmat
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
sub care asocierea lor se află. Lina și Rim, Elena și Drăgănescu, Ada și Maxențiu, Lenora și Doru Hallipa, Laura și Walter și apoi Coca-Aimée sînt bovarici plasați sub semnul unui eros denaturat. Înstrăinarea - unul din leitmotivele prozei romanești - nu succede, ci precede apariția celui de-al treilea, elementul destabilizator. Nu infidelitatea este motivul peremptoriu al clivajului, ci se pare că fiecare mariaj în parte își conține cauza rupturii. Spiritul ludic al scriitoarei, dublat de un neîngrădit cinism, creează marele spectacol
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
astfel din cotidian. Singurătatea, tristețea, frica, lipsa și nevoia de comunicare cu ceilalți sunt stările acestei poezii scrise în cheie minimalistă, cu un lexic redus și fără pretenția de a explora, necum a epuiza, starea respectivă. De aceea poemele se succed scurt, aproape identice, într-o înșiruire secvențială nesfârșită, fără titluri. La un moment dat, Andrei Peniuc face și el un timid pas înspre ideea utilitaristă a lui Urmanov. Discursul poetic încearcă să întrețină un dialog eu-tu în care cititorul
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
celor voluntar jertfiți în lupta împotriva evreilor și a cruciaților. Interogați, părinții sunt mâhniți de a nu fi știut nimic despre ce pregătea progenitura lor, îndurerați de a fi pierdut pe această lume, în care ar fi trebuit să le succeadă, mândri, totodată, și nu doar de fața lumii, de a fi dat islamului un nou martir. Că ar fi vorba de un sinistru terorist, un ucigaș răspânditor de groază și de suferință, nici prin cap nu le trece, iar dacă
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
Bogdan Lefter în cadrul Literelor bucureștene, era de la sine înțeles ca autorul să nu renunțe la articolele cu conținut mai mult didactic, așa cum sunt cele în care se recapitulează contextul literaturii române din perioada 1960-1990. În poezie, după faza proletcultistă se succed trei generații: șaizeciștii, asemănători ca atitudine prin elanurile lor creatoare și prin euforia noului început cu pașoptiștii, șaptezeciștii, mai ponderați în exteriorizarea eului, dar mai rafinați în expresie, și optzeciștii, a căror poezie face o binevenită sinteză între spiritul „natural
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
care Michele Placido l-a făcut despre romantismul exaltat al relației dintre poetul solitar și strălucita intelectuală angajată în trezirea conștiinței feministe, care-și abandonase familia pentru a scrie și a trăi liberă. În viața ei amoroasă haotică s-au succedat, între alții, Giovanni Papini, pictorul futurist Boccioni, poetul Salvatore Quasimodo, dar și un dansator de bar, un campion olimpic de scrimă, un mistic... Dintre toți, doar Dino Campana i s-a părut un partener pe măsura fervorii ei intelectuale. Axa
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
Florescu, Mihai Ungheanu”. Odată ce a fost depășită etapa de consolidare a lui Ceaușescu, ne-am dat seama că regimul a regizat o „deschidere” culturală efemeră, din rațiuni tactice. Așa-numitele „teze din iulie” (1971), ca și măsurile ce le-au succedat, le-au reamintit cu brutalitate scriitorilor că „rolul pe care îl rezervase pentru ei propaganda luase sfîrșit” și că „nu puteau aspira a fi mai mult decît au fost destinați să fie și în 1950”. Evident, a rămas un culoar
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
și Ucraina, conduse de un șef de bandă cazac, și nici pînă în ziua de azi nu s-au oprit. “Odinioară, zicea taică-meu, între o calamitate și alta exista întotdeauna un răgaz; de la blestematul ăla de an, calamitățile se succed într-un șir neîntrerupt, n-am mai cunoscut încă o asemenea înșiruire de nenorociri. Nu e și ăsta un semn? I-am spus într-o zi, plictisit: «Tată, am crezut mereu că anul acela trebuia să fie anul Învierii, că
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
Tudorel Urian 1985-1988. Doi termeni introduși de Mihail Gorbaciov în vocabularul politic - „perestroika" și „glasnost" - zguduie din temelii vechiul curs al istoriei. Știrile se succed cu repeziciune, în Polonia, Cehoslovacia și Ungaria se simte vînt de libertate. Saharov și Walesa sosesc la Paris pentru a participa, în calitate de invitați oficiali ai președintelui Franței, François Mitterrand, la manifestările organizate pentru celebrarea celei de-a patruzecea aniversări a
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
Liberă" indică într-un fel semnele perioadei revoluționare care avea să cuprindă fosta Europă comunistă în mai puțin de un an de zile de la scrierea ultimei însemnări. Față de precedentul jurnal - 1981-1984 - se simte o accelerare a pulsului istoriei. Evenimentele se succed cu repeziciune. Reacțiile autorităților comuniste (de la noi, dar și de aiurea) sînt bîlbîite, contradictorii, ilogice (se fac arestări, cei în cauză sînt eliberați, din nou arestați, sînt interzise vizele pentru ziariști, dar se permite intrarea lor în țară cu vize
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
Se poate asta? Răspunsul îi aparține fiecărui spectator. Am căutat împreună cu actorii un text care să spună o poveste interesantă și pentru noi, și pentru cei care trăiesc, ca și noi, într-o realitate bulversantă, invadată de situații-limită, care se succed violent pe stradă, în blocul de alături. Ele sînt prezentate la Știri sau în ziare printre evenimente mondene, politice sau sportive, fiind astfel de cele mai multe ori reduse la statutul de Fapt divers. Am găsit în cele din urmă un text
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]
-
Horia, ca urmare a dezvăluirilor legate de trecutul său de simpatizant legionar, succesul neașteptat în Franța al cărților lui C.V. Gheorghiu și episodul traducerii romanului Ora 25 în franțuzește, fuga lui Petru Dumitriu în Occident și polemicile care i-au succedat privitoare la opera sa, profilul moral și dilemele existențiale ale Marthei Bibescu, cariera autoritară a Monicăi Lovinescu și grava agresiune instrumentată de Ceaușescu personal căreia i-a căzut victimă și multe altele; cititorii vor gusta cu deliciu nu numai amploarea
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
a refuzat. Cel puțin așa ne spune intuiția. Articolele dlui Zubașcu ar pune, dincolo de polemica directă, zice nota redacțională din Observator, "probleme de inte- res mai general pentru lumea culturală românească actuală". Reluîndu-ne respirația după cele trei adjective care se succed vertiginos, să vedem care sînt problemele cu pricina. Ele sînt: reproducerea de către noi a unui cuvînt pe care premierul nu l-a rostit (dar pe care ni l-a încredințat) la festivitatea decernării premiilor Asociației Scriitorilor din București, la care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
intimidați de presiuni și de amenințări. Să recunoaștem însă că și exasperarea celor care cred că în România nimic nu merge bine și fac asemenea generalizări are temeiuri îndreptățite. Mai ales că de treisprezece ani încoace, cei care s-au succedat la putere la noi în țară au practicat voluptuos o politică a dezbinării pentru a rezolva ba o grevă, ba un miting de stradă. Ori pentru a explica de ce în România, unde populația care chipurile se ocupă de agricultură e
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
Horia Simionescu, Costache Olăreanu ș.a.). Dintr-o altă "stație" retrospectivă, ceva mai îndepărtată, sînt amintiți poeții de la Steaua ( A.E.Baconski, Petre Stoica) și gruparea generației războiului, "Albatros" ( Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Ben Corlaciu putea fi menționat și Alexandru Lungu), succedați de Vasile Vlad, Cristian Simionescu etc. "Aceasta e preistoria imediată a fenomenului, dar în seria de precursori intră și Bacovia sau Arghezi nu Blaga și Ion Barbu și în nici un caz tradiționaliștii , un Fundoianu, Geo Bogza, avangardiștii, cu care au
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
va ajunge peste ani lider politic de opinie lăfăindu-se ba în fotoliul de parlamentar, ba în nesfîrșite emisiuni ale televiziunilor cu libertatea de expresie privată..." Și noi sîntem curioși să știm dacă paradigma este comună tuturor tranzițiilor care au succedat fostelor dictaturi. Mai ales că umblă vorba că un astfel de poet de curte l-a dat în judecată pe un ziarist care, în loc să-l facă lingău, colaboraționist, zelator sau în alt fel, l-a făcut poet de curte. Ce
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
un astfel de film, cred eu că ar fi mers mai degrabă un final în coadă de pește decît unul tip revelație. Cel ales de Noah Baumbach păcătuiește prin facilitate, dar și prin faptul că este extrem de inadecvat și îi succede unei secvențe extrem de reușite, care le va merge la inimă tuturor cinefililor. Vestea bună este că îmi confirmă linia narativă pe care o bănuiam. Un film pe care încă îl găsiți prin cinematografe. Last, but not least: Thumbsucker (2005), noutate
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
Bucovina aduce reprezentarea "lanțurilor de aur" ale robiei austriece, pe când Basarabia este înfățișată ca un echivalent al infernului:, "lanțurile de fier" ale robiei rusești, uciderea oricărui gând (prin cenzură și oprimarea manifestărilor naționale), instalarea deplină a întunericului. Tablourile mizeriei se succed ilustrativ. La Chișinău, înfățișat ca "un mare centru militar", are Nicolae Iorga imaginea cea mai cutremurătoare a stăpânirii rusești: "Toată zarea e prinsă de mulțimea mișcătoare, străbătută de fiorul baionetelor. și această oaste, acești Muscali, cum li se zice, și
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
factură religioasă semnate de Adrian Georgescu: „Cartea care vi se deschide să o luați în inimi este închinată strălucirii de nemurire a Părintelui nostru harismatic, Cuviosul Sofronie de la Essex, a cărui înluminare adumbrește și pe scriitorul acestor pagini ce se succed urmând gingașele bătăi de clopot ale iubirii Maicii Domnului întru dragostea lui Iisus Hristos.” Scriitor prolific, Adrian Georgescu s-a născut la Pitești, în 4 decembrie 1952, debutează cu poezie în 1968 în revista „Amfiteatru”, apoi publică în „România literară
Prozatorul Adrian Georgescu va fi din nou în Caraş-Severin [Corola-blog/BlogPost/94309_a_95601]
-
sau neutră, cănd oraculara, ori sinilie și rece -, actorul Ilie Gheorghe (Eugen Ionescu) da cep șuvoiului de replici din piesă. Limbajul celorlalți interpreți este, aproape exclusiv, gestual și corporal. Nesfârșitul fuior de vorbe ține locul scrisului din filmele mute. Se succed rapid scenă cravatei (lat existențial), a pieptenului, a oglinzii... În rolul lui Berenger - aparent mutilat de Robert Wilson, deși avea ponderea covârșitoare în piesa, finalmente dovedindu-se unicul imun dintre personaje, singurul rămas om, cu misiunea de a regenera omenirea
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
octavă. *La ce fac eu, aici, aluzie, - cititorul e rugat să afle singur (din, citat, Jurnalul de Idei). Glossî (II) Piciorul stîng, piciorul drept Ritmează suitorii iambi; E scara un scalar concept, Greu urcă pașii unijambi; Unul pe altul se succed, Îi doare, însă nu se plîng; Fac împreună un biped Piciorul drept, piciorul stîng. Alcătuiesc un singur mers, De-aceea nici nu se despart, Un mers care se face vers Cînd ritm i-s vorbele cu șart, Ce bat cadența
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
domnul Noica și Gabriel Nu sînt un monstru bicefal Ce urcă,-n aerul bleu ciel, Într-un văzduh filosofal, Pe numai două,-n loc de patru Picioare, - care, chit că șed În loc, într-un etern stop-cadru, Unul pe altul se succed. Pîn' la cabană nu e mult, Mai multă-i calea dindărăt... Se pare cum că omul cult (Ceea ce nu-i ușor s-arăt) Stă-ntr-un picior cum cocostîrcul, Și-n rîs de cîte-un biet nătîng E luat... Cei doi
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
fără lanț, Cei cîți în haită nu se strîng, - Ci-și saltă, ca-ntr-un fel de danț, Piciorul drept, piciorul stîng. Piciorul drept, piciorul stîng Fac împreună un biped... Îi doare, însă nu se plîng, Unul pe altul se succed; Greu urcă pașii unijambi, E scara un scalar concept; Ritmează suitorii iambi Piciorul stîng, piciorul drept. * Din Raiul, baremi, al lui Max Jacob.
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]