465 matches
-
Ion - Diaconescu, fondatorul și el al unui ziar, răposatul cotidian popular OGLINDĂ, al cărui director a fost. Ziarul pomenit, un soi de cărticica de dimensiunile fascicolelor din colecția celor cincisprezece lei în care apăreau între războaie Aventurile submarinului Dox, a sucombat din lipsă de cititori. Ion Diaconescu, noul director al Cotidianului s-a ilustrat mai mult ca realizator de televiziune, la Tele 7abc, unde are o emisiune, Dintre sute de ziare, cu care a izbutit să provoace cîteva scandaluri mai mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
Nunque bis in idem. (Dar asta, în ce mă privește, nu cred că se poate. Sau, de totuși se poate, e atît de rar, încît devine încă o parabolă.) Iar să fugi de ispită înseamnă nu numai să nu-i sucombi, dacă apare, ci mai ales să n-o cauți cu lumînarea. Dar nici să nu-ți îngropi talantul. M-a fascinat dintotdeauna ceea ce cred a fi lecția fundamentală pe care i-o dă calul eroului (sau eroinei) din unele basme
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
clovnilor de circ, nici dînd buzna, bezmetici. În tot ce facem, de acum înainte, guvernanți și guvernanți, vor trebui să domnească rigoarea, metoda, pasiunea lucrul,ui bine făcut. Altfel riscăm ca boala noastră să fie considerată incurabilă și să-i sucombăm." Cronicarul a lăsat semne de suspensie în citatul din Bazil Ștefan, care reia ideea din articolul apărut în cotidianul german că pentru români Europa ar însemna doar numele angroului de la marginea Bucureștiului, avînd acest nume. O asemenea gîndire, precum aceea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
nouă previziune, susține că sfîrșitul lumii se va produce anul viitor în luna mai la orele 14 și treizeci; și că, de data asta, nu mai e de joacă, nemaifiind cu putință nici o greșeală de calcul, nici o amînare. Lumea va sucomba brusc, într-un dezastru general. Astfel, încît, nici nu vom mai avea timp să ne îngrijim de cele sufletești, înainte de marea trecere generală în neantul prevestit. * * * La primitivi, ei neavînd nici o numărătoare astronomică bazată cît de cît pe observarea legilor
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
drumul vocației, să-și afle identitatea. Din mantaua să au ieșit mai toți liderii de opinie critică. Exemplul tipic îl constituie carieră fulgerătoare a lui Nicolae Manolescu. Fără mentorul nerecunoscut oficial, dar cu atît mai decisivă forță magnetică, alunecam toți, sucombam, probabil, în trogloditism. Cine ar putea uita îndelungată bătălie purtată pentru a se retipări Istoria literaturii, busola unanimă, cu tot obrocul prelungit. Participanții la campanie erau mînați de sentimentul ferm că, în confruntare, se angaja propria soarta spirituală. Iar cineva
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
atributele feminității discuția alunecînd în probleme de perspectivă narativa. Punerea în abis, dublul, "ochiul" etc. apar din ce in ce mai des în discursul critic. Reperarea tehnicilor noi ocupă primul plan și vînătoarea elementelor care "oglindesc" mobilitatea naratorului modern este destul de obositoare. Multe pagini sucomba în legitimări ale viziunii speculare. Foarte variate sînt referințele la care apelează Corina Ciocârlie. Pe langă criticii români (care nu sînt prea mulți: Nicolae Manolescu este cel mai des citat) apar citați scriitori precum Foucault, Baudrillard care pot lămuri și
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
o vrea firul de iarbă ori pasărea de cer. Fiul unui popor cu perciuni și cu halat, care trăiește asimilîndu-se rimei, pietrei, omului, moșiei - forță lui s-a lovit necheltuită și multă, ca o muscă, de zidul lumei... Rodion a sucombat. Era matur. Poate că maturitatea lui ar fi putut continua durată. El știa însă că de aci încolo începe decadenta. Insomnia și scrisul îl supărau, cu imaginea lor de perpetuitate. A vrut să rămîie matur. E frumos să rupi viață
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
să fie părăsit. Pentru a merge înainte, treci, de regulă, pește cadavre. Sau așa se spune îndeobște. Cînd revii la matcă, dimpotrivă, e mult mai înălțător să (ai iluzia de a) fi rezistat tentațiilor. Măcar de a nu le fi sucombat cu totul. Dido se sinucide tot cam pe atunci, insă Calypso - nu; nici Nausicaa. Și atunci ce-i mai rămîne lui Ulise decît - tot că și Enea, insă altfel - să le părăsească succesiv, oricît ar fi de diferite. Pentru că sînt
Micul Print revine în Ithaca by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17526_a_18851]
-
serviciu public, în care o distribuise inițial puterea politică, televiziunea a trecut, în mai puțin de un deceniu, grație creșterii sale, la condiția de instrument al aceleiași puteri. În acest fel, ea reușește să legitimeze regimul, prin forța implicitului, dar sucombă (profesional și teleologic) când devine discurs televizual explicit propagandistic. Cartea lui Alexandru Matei este rezultatul unei cercetări post-doctorale, în urma unei burse POSDRU din partea Centrului de Excelență în Studiul Imaginii. Ea se dovedește însă o „tribună captivantă” cam în sensul „înalt
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
artistului la tinerețe și un alt portret, dramatic, al exilatului la o senectute prematură, sufletească. Celan trînăr e pur și simplu strălucitor, monden, cuceritor: "Tînărul poet avea un șarm romantic, nu sumbru, ci melancolic - senin, în ochii căprui, căruia îi sucombaseră Lia Fingerhut și Ciuci Marcovici" (Maria Banuș) Peste cîteva pagini, Ovid Crohmălniceanu povestește tocmai întîmplarea cu pricina: "A fost tot într-o seară, de data asta, la Petre Solomon acasă, cu numeroși oaspeți. Printre cei prezenți se afla și o
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
tâlhărie "Bancorex". De la cei vreo șase milioane de dolari despre care se știe acum că au luat drumul neantului, până la miliardele evaporate în aerul tare al iliescianismului e drum lung. Atât de lung încât, mi-e teamă, pe parcurs vor sucomba nu doar Iliescu, Meleșcanu și Constantinescu, ci țara însăși. Nu avem nici curajul, nici interesul și nici onoarea de a risca să mergem până-n pânzele albe. în cazul lui Iliescu și Meleșcanu e limpede de ce. La fel de limpede e, din păcate
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
a tranzacțiilor de conștiință prin excelență, cît și sub cel al semnificației sale specifice, care nu poate fi eliminată de nici un soi de edict teoretizant, nici măcar din cîmpul criticii literare, fără riscul ca aceasta să-și uite menirea ori să sucombe. Propozițiile lui E. Lovinescu ne pot iarăși călăuzi: ,, Întreaga critică actuală este (...) estetică, adică maioresciană. Nu ajunge însă de "a fi"; îi trebuie să aibă și conștiința poziției sale culturale și a obligației ce i-o impune, într-un moment
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
îi comunică prin oftat sfîrșitul". Două observații sînt de făcut aci. Mai întîi că așa-zisa "criză a limbajului" nu apare decît către sfîrșitul creației în chestiune, cînd într-adevăr cuvintele, ca și raporturile dintre ele, se împuținează, se rarefiază, sucombînd aproape în deșertul alb al hîrtiei. Faza cea mai substanțială a producției lui Bacovia ni se înfățișează, chiar dacă nu ca "o sărbătoare ce stă sub semnul abundenței, al risipei", suficient de "inspirată", de consistentă. Vidul verbal e abia un semn
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
să înțelegem că romanele și povestirile Rodicăi Ojog-Brașoveanu rezistă pe piață, se vînd, intră în regimul concurenței. Cantitatea joacă un rol mare în această bătălie; de aici la clișeu nu e decît un singur pas. În fața locului comun aprecierea estetică sucombă imediat. Or, aceste stereotipuri pot fi exploatate cu geniu sau nu. Un scriitor de calitate (așa cum este Rodica Ojog-Brașoveanu) reușește să satisfacă așteptarea cititorului (să-i servească locul comun) și să-l și surprindă, să-i impună, eventual, noi reflexe
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
sub magia unei voințe mai puternice decît a lor, (cum a fost în timpul furiei comuniste, aceea a aparatului de partid care modelase un tip uman de posedat și halucinat în același timp, strunit să dea ascultare aceleiași voințe), ei ar sucomba pe rînd sub apăsarea automatismelor, obliterînd tot ce nu se înscrie în perimetrul unor construcții mentale schematice, al unei ostilități sau iubiri colective la fel de nediferențiată. Nu numai comunismul a creat un asemenea specimen uman. Încă din anii '30 Ortega y
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
asemeni politicienilor din zilele noastre, masele, la rândul lor suferă de inerție ancestrală, �preferând să fie lăsate să somnoleze în starea vegetativă cu mediul. A transforma istoria în experiment al prezentului, iată opera dictatorului ideal! Pusă sub clopot, zona experimentului sucombă celor mai stranii maladii, nu înainte de a cădea pradă �auzeniilor�, �miroseniilor�, �vedeniilor�, până acolo unde un ajutor din afară, de la un crater mai vast și mai avut devine de maximă urgență - și, evident, nu este obținut. Însăși reușita loviturii de
Un roman al hipersimțurilor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16119_a_17444]
-
au ezitat să accepte puterea. Benedict al 16-lea și-a comparat alegerea cu o ghilotina iar Ioan Paul a spus, în 1978, Tempesta magna est super me (Mare furtună e peste mine). Știa el ce știa din moment ce avea să sucombe în 33 zile de pontificat. Fapt este că chiar și tradiția îngăduie noului ales că, înainte de a se adresa mulțimii să se reculeagă în Camera lacrimatoria (sală lacrimilor). Și există chiar, în istoria Vaticanului un precedent de refuz în 1362
BA-L AVEM, BA NU-L AVEM! - corespondenţă specială de Tudor Caranfil, care analizează filmul HABEMUS PAPAM () [Corola-journal/Journalistic/26452_a_27777]
-
Cultură, spectacole, evenimente Inner Whimp - ” Fraierul interior sunt eu, în interiorul meu, când strategiile mele tipice cedează, când presiunea face ca totul să sucombe cert și lin, să derapeze suav și tâmp. E super”. Până pe 1 septembrie, Lateral ArtSpace din cadrul Fabricii de Pensule Cluj găzduiește expoziția Leei Razovsky, intitulată INNER WHIMP. Seria de desene realizată de artistă s-a întâmplat natural, când cu mâna
Lea Razovsky [Corola-blog/BlogPost/98572_a_99864]
-
să-și ia laudele-napoi: “Rugămintea mea către dl. Badea, înainte de a înceta orice dialog, este să nu mai citească pe post niciun editorial de-al meu, nici macar parțial. Pe cât posibil, să mă ignore, firește, exceptând cazul în care aș sucomba sau aș fi băgat în pușcărie, căci astea fac rating. Cât privește cele spuse uneori de d-sa în legătură cu textele mele, „extraordinar, genial, Eminescu”, îmi scot aceste cuvinte din minte și i le înapoiez, să le dea cui crede dânsul
CTP – ranit de Mircea Badea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20153_a_21478]
-
atât de mult. Haideți să ne întrebăm: de unde atâtea crime, atâția traficanți de droguri, de carne vie etc ... ? Răspunsul este simplu: sistemul neocapitalist generează și stimulează impulsul de înavuțire prin orice mijloc, inclusiv prin cele mai josnice. Câti oameni nu sucombă unor astfel de ispite ? Atâta timp cât există capitalismul, căt totul este o marfă, infracționalitatea se va intensifica. O dovadă o constituie Afganistanul. În timpul când, chipurile, se desfășoară operațiunea “Enduring Freedom” (Libertate durabilă !!!) , Afganistanul a devenit unul din cei mai mari producători
In Memoriam – Florin Constantiniu [Corola-blog/BlogPost/94266_a_95558]
-
Eminescu a fost atacat de un dement, în stabilimentul dr. Soutzu; Eminescu a fost scos din ziaristică fiind incomod sau, pe de altă parte, Eminescu a suferit sigur de lues și a decedat din acest motiv; toată familia lui a sucombat din cauza unor maladii rușinoase, etc etc). Aceste procedee sunt total greșite. În conformitate cu regulile de bază ale epistemologiei, mai întâi se adună laolaltă toate probele, se elimină cele nesigure, se evaluează gradul lor de adevăr și abia în final se ajunge
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
cum spune Nicolae Florescu în interviul amintit anterior - ar fi avut „misiunea să-și recupereze, în timp record, literatura exilului anticomunist, să o aducă la obârșii în limba ei maternă. Poate că însăși ideea de exil ar fi trebuit să sucombe în perspectivele unei libertăți depline. Exilul însuși nu a acceptat și n-a recunoscut până acum, în schimbarea vremurilor, semnul libertății și de revenire la formele esențiale de manifestare a ființei istorice, cum a definit-o, cândva, inspirat, Blaga.”[6
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
autorii excluși ori marginalizați. Recuperări nu întotdeauna cu spirit critic, supralicitări, mitizări contemporane. Prin consecință, neomodernismul "șaizecist" este și mai bricolat decât modernismul interbelic pe care îl recuperează masiv și ostentativ, fără nici o anxietate a multiplelor, divergentelor influențe. Când totalitarismul sucombă și pericolul reactualizării lui este îndepărtat, cu totul abstract (situația din prezent), ironia și autoironia, critica și autocritica, persiflarea, deriziunea au feu vert. N-aș vrea să verific cu tot dinadinsul valabilitatea acestei foi de parcurs, așteptând o altă epocă
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
numai că nu vor putea fi abolite, dar nici nu e de dorit să se întîmple asta. Discriminarea fiziologică, ca deosebire constituțională a sexelor, e un dat inexorabil. Desființarea ei ar fi ca o netezire aducătoare de moarte: o societate sucombînd sub lespedea de liniște a unei armonii pansexuale. Sunt trei probleme care sar în ochi la această temă. Prima este că în cursul competiției sociale - pentru putere și bani - bărbații își distribuie între ei femeile. Procesul e univoc, doar dinspre
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN Muzica ușoară românească nu moare, așa cum “nu mor caii când vor câinii”! Și nici nu se predă, deși după ce și “Cerbul de aur”, și Mamaia au sucombat, datorită unui management dezastruos, i se întrevedea un viitor sumbru, spre bucuria acelora care, la radio, în presă sau pe micul ecran nu contenesc a vorbi despre “dinozauri”, “muzică prăfuită”, “artiști depășiți”, intoxicându-ne cu toți afonii și toate siliconatele
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]