234 matches
-
și 22 de-a II-a, restul fiind de starea a III-a și calfe. Între cei dintâi se numără Leiba Cana cu 10.000 galbeni venit anual și Pavli cu 4.600 galbeni. Și populația de rit mozaic și sudiții alcătuiesc categorii sociale orășenești eterogene, rupte în marea lor majoritate total de agricultură. Ele au constituit elemente de adâncire a diviziunii sociale a muncii, a căror contribuție în procesul de separare a orașului de sat, de consolidare și dezvoltare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o poziție potrivnică față de sudiții care beneficiau de un regim cu totul excepțional, formând un adevărat stat în stat. Pentru a nu plăti patente și a scăpa de celelalte obligații, cei mai bogați dintre meșteri și negustori treceau în rândul sudiților, slăbind în felul acesta forța păturilor sociale antifeudale, căci cei mai mulți dintre sudiți nu aveau interes să lupte împotriva unei stări de lucruri de pe urma căreia aveau atâtea avantaje. În felul acesta, capacitatea de luptă antifeudală a orașului a fost diminuată, deși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
excepțional, formând un adevărat stat în stat. Pentru a nu plăti patente și a scăpa de celelalte obligații, cei mai bogați dintre meșteri și negustori treceau în rândul sudiților, slăbind în felul acesta forța păturilor sociale antifeudale, căci cei mai mulți dintre sudiți nu aveau interes să lupte împotriva unei stări de lucruri de pe urma căreia aveau atâtea avantaje. În felul acesta, capacitatea de luptă antifeudală a orașului a fost diminuată, deși, incontestabil, el a rămas totuși principala forță de șoc antifeudală. Trecerea de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
, Apostol D. (15.VIII.1882, Sudiți, j. Ialomița - 1949), prozator și publicist. Fiu de țărani, C. face școala primară la el în sat. Din 1897 până în 1902 urmează cursurile Școlii Normale „C. Negri” din Galați, unde după absolvire ocupă un post de institutor. De aici se
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
obțineau mari venituri prin exportul vitelor îndeosebi în Imperiul habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, 203. Tr.885, d 207/1831, f.18v-19r; Ibidem, d 95/1831, f. 269r, 268r. footnote>. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
sau să intre în clasa blagorodnicilor spre a deveni însăși ciocan, sau în sfârșit să intre în slujba unui boier mare și să sufere mai bine palmele cucoanelor decât falanga aplicată de cutare aprod. Mulți din cei neînsemnați se fac sudiți, mulți se fac de casa cutărui sau cutăruia, mulți în sfârșit caută prin bani și stăruințe să ajungă la sfântul privilegiu. Se naște o mișcare nesănătoasă în societate, nu bazată pe muncă, ci pe privilegiu. Pe când comerciantul din Lipsca căuta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la Dunăre, nu voiau să aibă nici un stăpân. Cumcă agenții consulari nu alegeau, ci culegeau tot ce li se prezenta, pentru plata unei taxe oarecari, e un fapt cunoscut de toți. Astfel mulți vătaji boierești, moldoveni de baștină, se făceau sudiți (Schutzbefohlene) pentru a se mântui pe sine de capitație, pe fiii lor de miliție; nu mai vorbim de negustori și de meseriași, cari, oricând aveau daraveri neplăcute cu administrația sau cu justiția, plantau pajura cu două capete pe casă și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nici austriaci, ci "Schutzbefohlene", oameni epitropisiți politicește de monarhie, fără ca aceasta să se ocupe mai încolo de ei, căci dare nu plătesc nimărui, la armată nu se iau de nimene, c-un cuvânt oamenii lui Dumnezeu. Mare parte din acești sudiți n-au văzut pământul Austriei de când sunt ei, imigrați din Rusia, din Turcia, ba din toate țările domnilor pământului, au găsit că în sălășluire sub mantaua cea comodă a denumirii laxe de "Schutzbefohlene" e bine să trăiască omul. Acuma însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a strecurat o mică greșală, care modifică senzul întregului. Cuvântul "numai" (bloss, nur ) s-a confundat cu "nu mai" (nicht mehr ). Astfel considerentul II spune în traducere că sub protecția statelor contractante nu mai sunt, au încetat de a fi sudiți, pe când textul românesc zice că sub protecția numai a statului respectiv stau sudiții (scilicet nu sunt cetățeni ai lui). Așadar:... under deren Protection bloss din Unterthanen stehen.... [21 noiembrie 1876] ["ÎNCĂ DE PE LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÎNII... Încă de pe la începutul saptamînii trecute se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-a confundat cu "nu mai" (nicht mehr ). Astfel considerentul II spune în traducere că sub protecția statelor contractante nu mai sunt, au încetat de a fi sudiți, pe când textul românesc zice că sub protecția numai a statului respectiv stau sudiții (scilicet nu sunt cetățeni ai lui). Așadar:... under deren Protection bloss din Unterthanen stehen.... [21 noiembrie 1876] ["ÎNCĂ DE PE LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÎNII... Încă de pe la începutul saptamînii trecute se răspândise vorba că actualul cabinet ar avea de gând să demisioneze. Fiindcă această
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la soare? De când rachiul este un element de civilizație? Prin legea monopolului băuturilor spirtoase s-au hotărât ca numai alegători în comună să poată fi cârciumari la țară. Cu drept cuvânt. Ce garanții poate da o venitură, un nimene, un sudit chezaro-crăiesc că băuturile nu vor fi falșificate, cum și sunt, deci stricăcioase sănătății. Deja deputații țărani din adunarea adhoc s-au plâns prin memoriul lor că acești oameni li otrăvesc băuturile, prefăcând zilele de odihnă legiuită în zilele de omorâre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Astăzi, când un prefect oprește de la acest trafic pe un evreu, Pesther-Lloyd, organ redactat de evrei și după el Journal des Debats (item) descriu scene sălbatice din Turkestan ca petrecîndu-se în România. Fie liniștiți. Un fir de păr din capul suditului chezaro-crăiesc n-a fost atins de nimenea, nici averea lui mistuită de mînele populației românești. Un agent al guvernului unguresc zvârle dintr-o școală zidită de români băncile afară, esmite pe învățător și pe preot, își bate joc de un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și proprietari nu puteau fi, căci proprietatea emana de la domnie și era strâns legată cu contribuția de sânge, la care nimeni nu i-a poftit, nimene nici când, și de la care, chiar când îi poftești, știu a se sustrage, făcîndu-se sudiți austriecești, deși sânt născuți în România din supuși rusești și n-au văzut Austria cu ochii. C-un cuvânt evreul nu merită drepturi nicăiri în Europa, pentru că nu muncește; iar traficul și scumpirea artificială a mijloacelor de trai nu este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
otomani, să se certe vecinic pentru limba și ființa lor națională. Dar, în vremea acestei împărecheri înlăuntru, Occidentul își va urma opera sa de esterminare mai cu samă față cu burghezimea slavă. Orașele vor geme, ca și ale noastre, de sudiți austriecești și de alte nații, cari toți vor trăi indirect din spinarea țăranului transd[an]ubian, dușmănindu-i cu toate acestea limba și ființa sa națională, bunurile imobile ale turcilor și creștinilor vor trece în curând în mâni europene, încît
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
constatat după numele lor și al părinților, prin care li se indică identitatea. Era o formă folosită atunci de anumite persoane ca să fie ușurați de anumite sarcini suportate de autohtoni, punându-se sub protecția unui stat străin prin calitatea de sudit. În satul Torcești sunt consemnați ca străini „4 bulgari de la Dunăre”, un evreu botezat pe nume „Mihai Botezatul”, în dreptul căruia se specifică nota „certat cu cărțile stăpânirii”, și „4 sudeți austriicești”, dar tot cu nume românești, ca și cei stabiliți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sa în aplanarea conflictullui devine foarte activă, încercând când de o parte, când de alta să obțină compromisuri. căsătoria presupune in formarea asupra reputației, puterii economice și statutului social al viitorului partener. Văduvii își negociază uneori singuri propria căsătorie. Ilie sudit rusesc se logodește cu Nița la sfatul unor „negustori cinstiți“. Între logodnă și nuntă, cei doi văduvi se mută împreună pentru a se cunoaște mai bine, abia după trei luni are loc nunta, după ce „mi-au cunoscut ele (soția și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
altor terenuri favorabile din sudul țării 35. Podgoria Dacilor Vrata Mehedinți, Izvoare Mehedinți, Jiana Mehedinți 36. Calafat Poiana Mare Dolj, Cetate Dolj 37. Sadova Corabia Dăbuleni Dolj, Tâmburești Dolj, Potelu Olt 11 centre distincte: Drăgănești-Olt Olt, Mavrodin Teleorman, Urziceni Ialomița, Sudiți Ialomița, Ulmu Călărași, Însurăței, Rușețu Brăila, Cireșu Brăila, Jirlău Brăila, Râmnicelu Brăila. Datorită condițiilor pedoclimatice, regiunea este specializată în producerea vinurilor de masă (albe, roze, roșii) și în secundar producerea de struguri pentru masă. Soiurile mai cultivate aici sunt: Roșioară
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Inițiativele revoluționare din Moldova, insuficient coagulate datorită forțelor heteroclite din care se compunea opoziția: boierime liberal-democrată, burghezie comercială și boierime conservatoare, ostilă lui Sturdza, n-au depășit faza petițonară. Elementele înaintate, în frunte cu Grigore Cuza, Lascăr Rosetti, Vasile Ghica, suditul A. Winkler ș.a., au convocat, la 27 martie/8 aprilie, o întrunire la hotel "Petersburg" din Iași, continuată apoi a doua zi în casele lui Costache Sturdza, fiind înaintată domnitorului o petiție - proclamație în 35 de puncte, cu un program
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din partea străinătății. Abia în epoca fanarioților se-ncheie tractatul de comerț de la Passarovitz, care formează începutul acelor tractate de [2nos]2[nobis] [... ] prin care se stabilește când dreptul de așezare a străinilor pe pământul nostru, când jurisdicțiunea consulară, când instituția sudiților, adecă a vagabonzilor privilegiați, și de atunci infuziunea cu elemente infecte ține necontenit și fără stavilă. Daca epoca începută prin Tractatul de la Paris și încheiată cu războiul ruso-turcesc n-am fi pierdut-o pe povârnișul unui stupid liberalism, unii căutând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
obțineau mari venituri prin exportul vitelor îndeosebi în Imperiul habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
și prin aceasta să realizeze o revigorare a principalei ramuri economice a provinciei, anume agricultura. Între altele, Balș a militat pentru păstrarea în continuare a prevederilor patentei împăratului Iosif al II-lea, din 1 noiembrie 1786, ce introducea noțiunea de sudit și jurisdicția personală 176, pentru menținerea separării pământurilor boierești (domeniale), de cele țărănești (rusticale), care intrau în stăpânirea comunelor sătești, stabilită în perioada iosefinistă și, mai ales, pentru aplicarea în continuare a prevederilor așezământului lui Grigore al III-lea Ghica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
încep să domine epoca, un interes aparte din partea statului pentru elemente care țin în mod normal de viața privată a indivizilor. Exemplul elocvent în acest sens îl reprezintă inițiativa lui I.S. Sturdza de a fi trecută în fișele din catagrafia sudiților din Moldova descrierea îmbrăcăminții evreilor. Prevederea cuprinsă în articolul 48 al Regulamentului Organic al Moldovei, potrivit căreia copiii de evrei aveau posibilitatea să frecventeze școlile publice dacă purtau o îmbrăcăminte asemănătoare cu a celorlalți elevi 548, reprezenta preocuparea statului de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
1. Petroșani ORAȘE 1. Aninoasa 4. Uricani 2. Lupeni 5. Vulcan 3. Petrila JUDEȚUL IALOMIȚA 1. JUDECĂTORIA FETEȘTI cu sediul în orașul Fetești ORAȘE 1. Fetești 2. Țăndărei COMUNE 1. Bordușani 6. Săveni 2. Făcăeni 7. Stelnica 3. Giurgeni 8. Sudiți 4. Mihail Kogălniceanu 9. Valea Ciorii 5. Movila 10. Vlădeni 2. JUDECĂTORIA SLOBOZIA cu sediul în municipiul Slobozia MUNICIPIU 1. Slobozia COMUNE 1. Albești 10. Gheorghe Doja 2. Amara 11. Gheorghe Lazăr 3. Andrășești 12. Grivița 4. Bucu 13. Miloșești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
754 22. C.S.V. Sălcioara Sălcioara 34.589 201 1.001 23. C.S.V. Săveni Săveni 34.597 102 2.095 24. C.S.V. Scânteia Scânteia 34.594 214 1.450 25. C.S.V. Sfântu Sfântu Gheorghe 34.588 104 840 Gheorghe 26. C.S.V. Sudiți Sudiți 34.595 85 1.200 27. C.S.V. Sinești Sinești 34.605 57 925 28. C.S.V. Slobozia Slobozia 34.576 57 450 29. C.S.V. Țăndărei Țăndărei 34.593 105 1.500 30. C.S.V. Urziceni Urziceni 34.581 136 3.667
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
22. C.S.V. Sălcioara Sălcioara 34.589 201 1.001 23. C.S.V. Săveni Săveni 34.597 102 2.095 24. C.S.V. Scânteia Scânteia 34.594 214 1.450 25. C.S.V. Sfântu Sfântu Gheorghe 34.588 104 840 Gheorghe 26. C.S.V. Sudiți Sudiți 34.595 85 1.200 27. C.S.V. Sinești Sinești 34.605 57 925 28. C.S.V. Slobozia Slobozia 34.576 57 450 29. C.S.V. Țăndărei Țăndărei 34.593 105 1.500 30. C.S.V. Urziceni Urziceni 34.581 136 3.667 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────��─────── Județul
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]