234 matches
-
Arsenalul Armatei Sibiu; ... d) Pirotehnia Armatei Valea Sadului; ... e) Fabrica de pulberi București; ... f) Fabrica de explozivi Ucea; ... g) Uzinele Mârșa; ... h) Uzinele Mărgineanca; ... i) Fabrica de material de protecție București; ... j) Laboratorul de studii și experiențe București; ... k) Poligonul Sudiți; ... l) Arsenalul geniului București; ... m) Arsenalul trupelor motomecanizate Lăculețe. ... 3. A.S.A.M. - Administrația comercială a stabilimentelor aerului și marinei - 23.08.1944-31.08.1944 4. Arsenalul marinei militare, dislocat la Izlaz -23.08.1944 - 31.08.1944. Anexa 4 ------- la norme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214973_a_216302]
-
11406 GORNEA ELENĂ (n.1951) Fetești, str. Călărași, bl. E 2, sc. A, ap. 14 țel: 0243361146 0742080868 11412 IANCU MARIA (n.1964) Fetești, str. Tineretului, bl. V 20, sc. A, ap. 5 țel: 0726203378 11422 JERCEA LEANCA (n.1952) Sudiți, Ialomița țel: 0243278502 4474 LAZĂR NELII (n.1958) Gimbasani, Ialomița țel: 0243219130 0723050920 11432 MATACHE VALENTINA (n.1951) Slobozia, bd. M. Basarab, bl. MB 4, sc. A, ap. 4 țel: 0243235884 0728030667 24038 MIHALEA DUMITRU (n.1936) Slobozia, bd. M.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Mitropolia, Smârdan Comuna Cilibia Sate: Cilibia, Gara Cilibia, Movila Oii, Mânzu, Poșta Comuna Cochirleanca Sate: Cochirleanca, Boboc, Gara Bobocu, Roșioru, Târlele Comuna Costești Sate: Costești, Budișteni, Gomoești, Groșani, Pietrosu, Spătarii Comuna Gălbinași Sate: Gălbinași, Bentu, Tăbărașii Comuna Gherăseni Sate: Gherăseni, Sudiți Comuna Ghergheasa Sate: Ghergheasa, Sălcioara Comuna Largu Sate: Largu, Scărlătești Comuna Luciu Sate: Luciu, Caragele Comuna Movila Banului Sate: Movila Banului, Cioranca, Limpeziș Comuna Săgeata Sate: Săgeata, Banița, Beilic, Bordușani, Dămbroca, Găvănești, Movilita Comuna Smeeni Sate: Smeeni, Albești, Bălaia, Călțuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Zona Bazar Centru-Nord cu Blocurile de locuințe A1, B1, C1 și 3; Centru-Sud cu blocurile de locuințe A, B, D, E, F și G; Comuna Mărăcineni Sate: Mărăcineni Căpățânești, Potoceni Comuna Poșta Câlnău Sate: Poșta Căinau, Aliceni, Coconari, Potărnichești, Sudiți, Zilișteanca Comuna Vadu Pașii Sate: Vadu Pașii, Băjani, Focșănei, Gura Câlnăului, Scurtești, Stăncești Comuna Vernești Sate: Vernești, Brădeanca, Gândești, Cărlomănești, Mierea, Nenciu, Nișcov, Săsenii Noi, Săsenii Pe Vale, Săsenii Vechi, Zorești B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Localități componente: Slobozia, Bora, Slobozia Nouă Comuna Bucu Sat: Bucu Comuna Cosâmbești Sate: Cosâmbești, Gimbășani Comuna Gheorghe Lazăr Sat: Gheorghe Lazăr Comuna Mărculești Sat: Mărculești Comuna Ograda Sat: Ograda Comuna Săveni Sate: Săveni, Frățilești Comuna Scânteia Sate: Scânteia, Iazu Comuna Sudiți Sate: Sudiți, Gura Văii Comuna Valea Ciorii Sate: Valea Ciorii, Bucșa, Dumitrești, Murgeanca Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Orașul AMARA Localitate componentă: Amara Sat ce aparține orașului: Amara Nouă Orașul CĂZĂNEȘTI Localitate componentă: Căzănești Comuna Albești Sate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Slobozia, Bora, Slobozia Nouă Comuna Bucu Sat: Bucu Comuna Cosâmbești Sate: Cosâmbești, Gimbășani Comuna Gheorghe Lazăr Sat: Gheorghe Lazăr Comuna Mărculești Sat: Mărculești Comuna Ograda Sat: Ograda Comuna Săveni Sate: Săveni, Frățilești Comuna Scânteia Sate: Scânteia, Iazu Comuna Sudiți Sate: Sudiți, Gura Văii Comuna Valea Ciorii Sate: Valea Ciorii, Bucșa, Dumitrești, Murgeanca Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Orașul AMARA Localitate componentă: Amara Sat ce aparține orașului: Amara Nouă Orașul CĂZĂNEȘTI Localitate componentă: Căzănești Comuna Albești Sate: Albești, Bataluri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița. Prin această comună trece șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni, Sudiți și Țăndărei (unde se termină în DN2A); și spre vest de Slobozia, Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Din această șosea se ramifică la Mărculești șoseaua județeană DJ213A, care duce spre nord la Bucu (unde se intersectează
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
manifestată printre altele de anexarea Basarabiei în 1812). În cele două principate au fost deschise mai multe oficii consulare, care urmăreau evoluțiile relațiilor ruso-otomane, consulate care au avut un impact indirect asupra economiiei locale, diplomații oferind protecție și statutul de "sudiți" afaceriștilor aflați în competiție cu breslele locale. În paralel, boierii au început campanii de înaintări de petiții împotriva domnitorilor. Deși unele erau adresate Porții sau autorităților Imperiului Habsburgic, cea mai mare parte a lor cereau intervenția Rusiei. În timp ce reclamațiile vizau
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
general din capitala. Exemplul Angliei a fost urmat de celelalte state europene, și rând pe rând, Austria, Rusia, Grecia și Piemontul au inființat și ele viceconsulate în Brăila. În anul 1837, nu mai puțin de 405 locuitori ai orașului deveniseră sudiți sau supuși străini . Evenimentele politice esențiale din Brăila în răstimpul 1829-1848 au fost cele trei mișcări din anii 1841-1842 și 1843, care au reprezentat în fond, continuări ale Eteriei din 1821, urmărind ca scop final eliberarea creștinilor din Penisula Balcanică
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
negustorii au închis toate prăvăliile pe 14 aprilie și au paralizat toate activitățile din oraș. Domnul a intervenit în forță, ordonând întemnițarea fără judecată a tuturor capilor rebeliunii, dar s-a răzgândit când a aflat că unul dintre negustori este "sudit" rus. În iunie 1816, Caradja și membrii Divanului său erau să fie răsturnați de la putere de un grup de conspiratori. Conducătorii acestora, printre care și doi "sudiți" austrieci, au fost executați. Boierii bănuiți de colaborare cu răzvrătiții (Constantin Filipescu, vornicul
Ioan Caragea () [Corola-website/Science/304122_a_305451]
-
rebeliunii, dar s-a răzgândit când a aflat că unul dintre negustori este "sudit" rus. În iunie 1816, Caradja și membrii Divanului său erau să fie răsturnați de la putere de un grup de conspiratori. Conducătorii acestora, printre care și doi "sudiți" austrieci, au fost executați. Boierii bănuiți de colaborare cu răzvrătiții (Constantin Filipescu, vornicul Constantin Bălăceanu și marele logofăt Grigore Ghica) au fost exilați la conacele de pe moșiile lor. În 1818, Caradja a dat țării un nou cod de legi, care
Ioan Caragea () [Corola-website/Science/304122_a_305451]
-
(n. 15 iulie 1994, Slobozia) este un scrimer român specializat pe sabie, laureat cu argint pe echipe la Jocurile Europene din 2015. S-a apucat de scrima la vârsta de opt ani la clubul din Sudiți, Ialomița sub conducerea antrenorului Marin Cruțu, apoi s-a transferat la CS Slobozia. A câștigat o medalie de bronz la Campionatul național de copii din 2007 și argint la proba individuală de la Campionatul de speranțe, aur la proba pe echipe
Mădălin Bucur () [Corola-website/Science/334553_a_335882]
-
tunului german PaK 40. Scopul principal al lucrărilor de proiectare era creșterea semnificativă a energiei cinetice la gura țevii în vederea obținerii unor performanțe balistice superioare în lupta antitanc. Cele trei prototipuri au fost testate în luna septembrie 1943 în poligonul Sudiți. Testele comparative au inclus și tunul antitanc sovietic ZiS-3 Model 1942 (captură), tunul german PaK 40, un tun de câmp FF-KF-RF și o baterie de tunuri ZiS-3 Model 1942 fabricate la Uzinele Reșița. Prototipul numărul 1 (un tun antitanc ZiS-3
75 mm Reșița Model 1943 () [Corola-website/Science/324146_a_325475]
-
1943 drept armament principal pentru vânătorul de care „Mareșal”. Ultimele trei prototipuri (M-04, M-05 și M-06) au folosit o variantă adaptată a tunului antitanc. Prototipul M-04 a fost testat în luna februarie 1944 în poligonul de la Sudiți. Șasiul vânătorului de tancuri s-a dovedit a fi capabil de a rezista la reculul tunului. Colonelul Valerian Nestorescu a participat la perfecționarea prototipurilor M-05 și M-06 din luna martie 1944. În urma testelor de rezistență din iulie-august, prototipul
75 mm Reșița Model 1943 () [Corola-website/Science/324146_a_325475]
-
din Tohan, au fugit în Țară Românească înainte de 1777, iar alta s-a așezat pe hotarul Branului înființând un nou sat, Tohanul Nou. În conscripțiile agentelor austriece care luaseră ființă în principate, care urmăreau pe fugiții din Transilvania, îi numeau “sudiți” sub care denumire pe la sfârșitul secolului al XVII-lea au înființat șapte sate în Țară Românească și în județul Buzău 3 plase: Câmp; Slănic și Tohan (aici vechea denumire Gură Vadului). 1785 - Considerarea făcută în legătură cu locuitorii scoși din Tohani, pentru
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
Sudiți este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Gura Văii și Sudiți (reședința). Comuna se află în partea de sud-est a județului, pe malul drept al râului Ialomița, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
Sudiți este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Gura Văii și Sudiți (reședința). Comuna se află în partea de sud-est a județului, pe malul drept al râului Ialomița, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni și Țăndărei (unde se termină în
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
o leagă spre nord-est de Săveni și Țăndărei (unde se termină în DN2A) și spre vest de Mărculești, Slobozia (unde se intersectează cu DN21), Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sudiți se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,78%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,38%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satul Sudiți și din cătunele Teșila Mare, Batogu, Grecu, Perișoru, Obeada, Caramanu, Sarageaua, Mășăli și Puțu Nou, cu o populație totală de 2390 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
În 1950, comuna a fost transferată raionului Slobozia din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, și a primit și satul Gura Văii, fost la comuna Mărculești. Două obiective din comuna Sudiți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic situl de „la Cot”, lângă satul Sudiți, cuprinzând urmele unei așezări daco-romane (secolul al IV-lea e.n.) și ale uneia
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
primit și satul Gura Văii, fost la comuna Mărculești. Două obiective din comuna Sudiți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic situl de „la Cot”, lângă satul Sudiți, cuprinzând urmele unei așezări daco-romane (secolul al IV-lea e.n.) și ale uneia medievale timpurii (secolele al IX-lea-al XI-lea). Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură: casa cu cârciumă de pe strada Mare, nr. 123 din Sudiți, construcție
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
satul Sudiți, cuprinzând urmele unei așezări daco-romane (secolul al IV-lea e.n.) și ale uneia medievale timpurii (secolele al IX-lea-al XI-lea). Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură: casa cu cârciumă de pe strada Mare, nr. 123 din Sudiți, construcție datând din 1928.
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
observat și prin deschiderea a tot mai multe consulate reprezentînd puterile europene direct interesate în observarea evoluției situației locale (Rusia, Imperiul Austriac și Franța; ulterior, britanicii și prusacii). În plus consulii au acordat privilegii speciale mai multor persoane, cunoscute drept "sudiți" ("subiecți", în limbajul timpului). O serie de evenimente importante au avut loc începând cu 1821, când ridicarea naționalismului grec în Balcani, în aceeași perioadă cu războiul grec de independență au dus la preluarea controlului asupra celor două state de către Filiki
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
Țara Românească, unde o regență boierească au solicitat acestora să obțină alungarea instituțiilor fanariote. S-a obținut un compromis prin sprijinul acordat de aceștia unui pandur, Tudor Vladimirescu, care instigase deja din 1821 la o revoltă anti-fanariotă (fiind unul dintre "sudiți", Rusia spera ca revolta acestuia să nu afecteze influența ei în regiune). Rusia însă și-a retr as sprijinul pentru Vladimirescu, iar acesta a încercat să obțină sprijinul Porții, ceea ce a dus în final la execuția sa de către o alianță
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
administrația reformistă a lui Kiseleff, cele două state au intrat într-o serie de schimbări profunde de ordin social, politic și cultural. În ciuda sub-reprezentării pe plan politic, clasa de mijloc a profitat de pe urma dezvoltării comerțului. Sub o continuă competiție din partea "sudiților", asocierile tradiținale ("bresle" sau "isnafuri") au decăzut, ducând la un mediu mai competitiv, mai apropiat de capitalism. Deși competiția tradițională venită din partea grecilor față de comercianții și fabricanții români a scăzut, ei s-au confruntat în continuare cu o concurență austro-ungară
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]