59 matches
-
Sțitiia sau Sireca, ce-i zic acum Cataio... Împăratul întăiu au pus de feliul lor pre unul Hanul, ca să fie judecata pre dânsul și acestu nume Han s-au chiematu în toți hanii dipre numele acestuia... Tătarii suntu oameni războinici, suferitori la toate nevoile, nu grijescu de avuție, ci de izbândă și de foame rabdă cu săptămâna. Și unde va să facă oaste de grabu și nu-i locu direptu hrană să să zăbnovească și de o săptămână mănâncă, ca să fie
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
care și-a făcut și o cetate, să știe lumea în 2014 că sunt și alți scriitori, vorba ceea din cărțile de liceu, necanonici, deși...). Cum această scriere a mea nu este un studiu, ci doar o semnalare de autori suferitori de scrisori literare, ce altceva fiind literatura, decât o scrisoare către un cititor - prieten? Mă laud a zice sintagme ale lor și, poate, două-trei vorbe în plus la cele oglinzi din antologie - fiindcă ce altceva decât oglinzi ar fi? - or
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
mare influență asupra conștiințelor tinerilor seminariști și studenți, viitori preoți, numai cu simpla prezență. Extrapolând, Ministrul Provincial a făcut o asociere cu „Epigonii” lui Mihai Eminescu, spunând că preoții și frații franciscani sunt urmașii acestor preoți vrednici, curajoși, temerari și suferitori pentru credință. Revenind la pericopele din Lectura I și din Evanghelie, Părintele Provincial a scos în evidență faptul că un singur lepros a avut curajul de a se înfățișa la Isus Cristos și de a-și mărturisi păcatele și acesta
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
galbenă - o pată; Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre plutește cu aripi ostenite, Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pâlc întreg de pasări, pierzîndu-se-n apus. Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare, Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu... ea moare, Visîndu-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. Suntem tot mai departe deolaltă amândoi, Din ce în ce mai singur mă-ntunec și îngheț, Când tu te pierzi în zarea eternei dimineți. {EminescuOpI 115} RUGĂCIUNEA UNUI
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cumplită dezordine a sensibilității triumfă estetic un spirit rațiocinant. De unde, reducția epică la două personaje esențiale - celelalte, adiacente, nu deranjează unitatea duală. În simplitatea lui complicată, durerosul monolog din O moarte care nu dovedește nimic stă în cumpănă cu dialogul suferitor din Jocurile Daniei, prin telefon. Tenebre nuanțat detectabile asigură misterul nesfârșit al primului din aceste două romane; transparențe înșelătoare se succed perfect armonic în cel de al doilea. Moderne și fără altă măreție decât proiecția neliniștilor Naratorului, Irina și Dania
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Nu am memoria numelor, însă era ceva care-mi amintea de Azov, știi, marea aia mică-mică a rușilor. Un om sensibil la muzică, artă și suferințe omenești, zicea pictorul, căruia trebuia să-i torn doar o poveste despre o văduvă suferitoare, adică eu, și despre cucerirea Constantinopolului. Nimic mai simplu! Acest Dante Negro are o fizionomie cam ciudată. Mi s-a părut că ascunde, în travesti, o altă persoană. Treaba lui, desigur! Din punctul meu de vedere, conta doar câștigul suplimentar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
consultație, răvășise bocceaua, și de aci pornise mari conflicte cu Lina. Nu se purta mai bine însă nici cu doctorul Rim; uși trântite, nici o vorbă de omenie, nici o îngrijire prețioasei sănătăți, de când lipsa lui Lică îi da toane. Doctorul Rim, suferitor, cânta înainte, pe diferite tonuri acel: Oyral care dezlănțuise ironia amicei Nory. Melodia își avea indexul ei pe buzele uscate și ilustre ale lui Rim, era o cheie instrumentală, un diapazon al stărilor lui sufletești. în ce privește originile acelui Oyral în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
bunei Lina, care primea toate lucrurile fără a le coordona și povestea laolaltă proiectele ei materne de a mărita pe Sia cu unul din gemeni, cu mizeriile îndurate de la obraznica ceea de fată, pe care Rim o încuraja. Deși foarte suferitoare, se vedea că Lina era obosită de necazuri. Mini o privea cum suflă greu și își zicea că toată viața va sufla așa din ce în ce mai greu ... și atît! Renunțarea Linei o cuprindea și pe ea; faptul că Lina o să moară într-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cărora fulgera întunecosul amor și întunecoasa dorință... ci, limpeziți, nespus de adânci, te-ai fi uitat zile întregi în ei. Liniște și o melancolică pace era în adâncimea lor... Și în acea față atât de palidă, plină dar tristă, surâdea suferitor oarecum gura de purpură... o roză a Ierihonului a cărei frumuseță nu se trece. Ea s-- apropia încet prin aleele străbătute de seninul nopții, pe cărările albe zugrăvite cu umbrele mrejelor de frunze. Ea-l văzu, dar nu-și iuți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cărora fulgera întunecosul amor și întunecoasa dorință... ci, limpeziți, nespus de adânci, te-ai fi uitat zile întregi în ei. Liniște și o melancolică pace era în adâncimea lor... Și în acea față atât de palidă, plină dar tristă, surâdea suferitor oarecum gura de purpură... o roză a Ierichonului, a cărei frumuseță nu se trece. Ea s-- apropia încet prin aleele străbătute de seninul nopții, pe cărările albe zugrăvite de umbrele mrejelor de frunze. Ea-l văzu dar nu-și grăbi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cărora fulgera întunecosul amor și întunecoasa dorință... ci, limpeziți, nespus de adânci, te-ai fi uitat zile întregi în ei. Liniște și o melancolică pace era în adâncimea lor... Și în acea față atât de palidă, plină dar tristă, surâdea suferitor oarecum gura de purpură... o roză a Ierichonului, a cărei frumusețe nu se trece. Ea s-apropie încet prin aleele străbătute de seninul nopții, pe cărările albe zugrăvite cu umbrele mrejelor de frunze. Ea-l văzu, dar nu-și iuți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
asupră-le. Tata n-avea nimica; era unul din oamenii cei mai săraci ai cătunului nostru... Nu-mi aduc aminte de mama decât ca de-o ființă palidă, un înger care mi-a descântat copilăria cu glasul ei dureros și suferitor. Eram încă mic când, într-o zi, băgai de samă că mama nu mai vrea să-mi răspundă, căci ea adormise, galbenă, cu furca-n mână și cu buzele ce zâmbeau abia. O gândire adâncă părea că o coprinsese; eu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca de un vis ceresc, se-ntindea leneș în patul ei moale și-i șoptea foarte încet: - Ce băiat cuminte și dulce ești tu și cum te-am iubit din momentul în care m-ai privit cu ochii tăi cei suferitori. Și ce dulce e dragostea când n-o știe nimeni, nimeni în lume. Tu nici visezi cât te iubesc eu, nu-i așa? Nici visez [i] că suspin după tine ca turturelele noaptea, ba nici ai cuteza de a visa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu același înțeles. Dimitrie Cantemir observă că "întunecare minții" (nebunia) este "mai grea decât a nopții". Niculae Mavrocordat afirmă: "bolile trupului cu cât cresc cu atât sunt mai învederate, pe când cele ale sufletului ajungând culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, și-i răpesc orice simțire"39. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o zi, după ce i s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de concentrare m-am simțit încleștat împreună cu Shakespeare și cu Alexa Visarion în drama esențială a dăinuirii umane, a faptului de a fi om. Iată, mi-am spus, acesta e teatrul, expresia cea mai veche și mai universală a făptuirii suferitoare și visătoare căreia noi îi spunem om. Și acestui teatru Visarion i-a adus harul gândirii sale, al simțului său teatral și al existenței sale. Citisem piesa și o văzusem de mai multe ori, atât în Anglia cât și în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care să-mi întemeiez rugăciunea (copia stelei ce-mi pregătește sălașul) floarea atingerii la nesfârșit urzește chiar sfârșitul în treierul landei sârguincios și umil grea e partea de suflet, curând ai s-o afli, ușoară partea de trup. despărțirea lor suferitoare viața pre viață călcând-o, pe pământ înspre cer la zenit, singur El Limba Lui, izvorul de-acolo îndurării de-aici. Câmp luminos țesut ăn raza minții... ...pe locul unde ultima chacră sprijină cerul sufletul unduitor ațipește precum sideful negrăbit
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
frumos o să-ți mai șadă! De vrei să-mi placi tu mie, auzi? și numai mie, Atuncea tu îmbracă mătasă viorie. Ea-nvinețește dulce, o umbr-abia ușor, Un sân curat ca ceara, obrazul zâmbitor Și-ți dă un aer timid, suferitor, plăpând, Nemărginit de gingaș, nemărginit de blând. Când îmbli a ta haină de tine se lipește, Ci gingaș-mlădioasă tu râzi copilărește. De șezi cu capul mândru pe spate lin lăsat, Tu pari sau fericită sau parc-ai triumfat... Ciudat... Stau
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sub forma unor mici trupe gata oricând să se pună în mișcare -, încât un psihiatru l-ar fi încadrat lesne în categoria anancaștilor. Din aceeași nevoie de ordine exterioară perpetuă, care era, neîndoielnic, menită să ascundă și să compenseze dezordinea suferitoare a sufletului său, făcea parte și domolirea zgomotelor unei case. Năzuia să locuiască într-o liniște perfectă. Pândea zgomotele pentru a le veni de hac. Principalul lui dușman erau ușile care scârțâie. Lipsind eu într-un week-end de acasă - locuia
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de carte, poate prin sensibilitate, oricum prin nebunie existențială și, desigur, prin felul nespus de nobil în care folosea limba. Până astăzi mă urmărește o scenă al cărei autor involuntar am fost și care-l avea în centru pe el, suferitor ca un erou homeric rănit. Scurtă vreme după ce a luat ființă Editura Humanitas, am scos în ediție bibliofilă Norii lui Petru Creția și Jurnalul de la Tescani al lui Andrei Pleșu. Am organizat o lansare, cu fastul care era posibil atunci
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
sub forma unor mici trupe gata oricând să se pună în mișcare -, încât un psihiatru l-ar fi încadrat lesne în categoria anancaștilor. Din aceeași nevoie de ordine exterioară perpetuă, care era, neîndoielnic, menită să ascundă și să compenseze dezordinea suferitoare a sufletului său, făcea parte și domolirea zgomotelor unei case. Năzuia să locuiască într-o liniște perfectă. Pândea zgomotele pentru a le veni de hac. Principalul lui dușman erau ușile care scârțâie. Lipsind eu într-un week-end de acasă - locuia
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de carte, poate prin sensibilitate, oricum prin nebunie existențială și, desigur, prin felul nespus de nobil în care folosea limba. Până astăzi mă urmărește o scenă al cărei autor involuntar am fost și care-l avea în centru pe el, suferitor ca un erou homeric rănit. Scurtă vreme după ce a luat ființă Editura Humanitas, am scos în ediție bibliofilă Norii lui Petru Creția și Jurnalul de la Tescani al lui Andrei Pleșu. Am organizat o lansare, cu fastul care era posibil atunci
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
acelei moșii, să facă un asemenea act, ceea ce s-a si efectuat, fixîndu-se o sumă fictivă de 273000 lei. Nu poate fi cea mai mică îndoială că de o asemenea despăgubire nu se putea folosi d. Moldoveanu, căci, nefigurând ca suferitor al pagubei, nu i se poate atribui nici intențiunea frauduloasă, prin urmare nici infracțiune a legei penale; cu atât mai puțin cu cât faptul s-a mărginit în obținerea acelui act fără să se fi servit sau să fi avut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
laicatul creștin reprezentat de o intelectualitate remarcabilă și-a asumat rolul de membru al Bisericii, întrucât participă efectiv la viața eclezială, o trăiește în chip conștient și are, prin urmare, dreptul de a formula o critică, fiind solidar răspunzător sau suferitor la toate neregulile care apar în sânul unei comunități, periclitându-i echilibrul. Între 1572-1585, Papa Grigore al XIII, prin bula Inter gravissimas, a îndreptat calendarul iulian, ziua de 4 octombrie devenind 15 octombrie 1582. Calendarul, numit gregorian, de la numele său
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ecclesiei. Orice membru activ al Bisericii, care participă efectiv la viața religioasă și o trăiește conștient are dreptul și chiar responsabilitatea de a face această critică. În calitate de membru al Bisericii, de mărturisitor al învățăturii creștine, este "solidar răspunzător sau solidar suferitor" pentru toate disfuncționalitățile care pot periclita echilibrul comunității. O asemenea critică nu este niciodată excesivă, fiind una care constată abaterile în vederea îndreptării lor. În schimb, cealaltă critică teologică axată pe dimensiunea spiritului critic, nihilist nu este numai una exagerată, ci
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care argument e Agent și care e Pacient. (b) Macroroluri. În cadrul gramaticii rolurilor și a referinței, Van Valin și LaPolla (1997) definesc macrorolurile ca fiind grupări de argumente care sunt tratate la fel în gramatică. Există două macroroluri: Actor și Suferitor (engl. Undergoer). În acest tip de gramatică, se postulează un nivel intermediar de atribuire a rolurilor − atribuirea macrorolurilor. Macrorolurile sunt diferite de protorolurile lui Dowty nu în privința concepției semantice, ci a funcției pe care o au în gramatică − macrorolurile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]