82 matches
-
atribut al conștiinței extrem de important, fiind, de asemenea, microcosmosul existenței. În plus, inima este cu atât mai importantă, cu cât are capacitatea de a trezi celelalte componente ale conștiinței. Viziunea lui Nursi asupra scopului vieții umane și a adevăratei căi sufite se bazează pe patru scopuri principale: eliberarea de agonia sufletului în lume, accederea în Rai după Ziua Judecății, servirea lui Dumnezeu și manifestarea adevărurilor divine în ființă, deci transformarea în musulman. Primul scop constituie eliberarea de durerea condiției umane, care
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
în care sufiți neglijează acest eveniment, atrăgând atenția asupra importanței modului în care oamenii își trăiesc viața, fapt de care depinde salvarea lor de focul Iadului. În ceea ce privește cel de-al treilea scop, Nursi subliniază că o parte dintre adepții ordinelor sufite pierd din vedere faptul că Dumnezeu nu îi va răsplăti pe oameni pe pămân, de aceea unul dintre scopurile principale ale vieții ar trebui sa devină recompensele spirituale. În final, cel de-al patrulea scop este împărtășit atât de sufiți
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
Dumnezeu este sinonim cu a fi o ființă cu adevărat perfectă ("insan-i kamil"), un adevărat musulman. Printre metodele sufi avute în vedere de Nursi se numără cea socială, cea politică și cea spiritual-religioasă. Din punctul său de vedere metoda socială sufită este lăudabilă pentru că a facilitat crearea sentimentului de „frăție” între musulmani. În context, acesta a remarcat rolul politic important al ordinelor sufite în adaptarea islamului la schimbările sociale în Imperiul Otoman. Pe de altă parte, Nursi a exprimat opinii critice
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
de Nursi se numără cea socială, cea politică și cea spiritual-religioasă. Din punctul său de vedere metoda socială sufită este lăudabilă pentru că a facilitat crearea sentimentului de „frăție” între musulmani. În context, acesta a remarcat rolul politic important al ordinelor sufite în adaptarea islamului la schimbările sociale în Imperiul Otoman. Pe de altă parte, Nursi a exprimat opinii critice la adresa unor aspecte ale sufsmului tradițional, considerând că tradițiile sufi ar putea să joace un rol restrâns în cadrul reformelor sociale într-o
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
baza mai multor lăcașuri ("khanaqah"). Ordinul are un mare număr de adepți în vestul Africii, în Europa, America de Nord și Australia. are trei subdiviziuni - Safi‘alishahi, Sultan‘alishahi și Dhu`l-Riyasatayn (sau Munawwar‘alishahi). Maestrul actual este Alireza Nurbakhsh. Adepții ordinelor sufite se numesc derviși. Fondatorul ordinului, Ni`mat Allah Wali, era un persan născut în Siria. Acesta s-a afllat mereu în exil intern. A călătorit prin Orientul Mijlociu și Asia Centrală, unde s-a stabilit ca maestru fondator al unui nou ordin
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
și pentru a-și da seama de dimensiunea sacră a vieții lor. Lewinsohn Aceștia rostesc rugăciuni rituale, participă la sesiuni de "dhikr" în care se amintește numele lui Dumnezeu. Meditația include ritualul de "sama`" în timpul căruia se ascultă muzică persană sufită și discursuri ale maestrului Javad Nurbakhsh sau ale maestrului Alireza Nurbakhsh. În cazul în care participă și derviși iranieni se cântă muzică persană. Calea discipolului spre inițiere este supravegheată de un "shaikh". Acesta stabilește când un derviș este pregătit de
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
Nimatullahi încurajează respectarea practicilor islamice de către toți dervișii. În lăcașurile ordinului Nimatullahi din Occident, bărbații și femeile își spun rugăciunile și meditează împreună în aceeași încăpere. În Iran, bărbații și femeile stau în încăperi separate. Centrele ordinului promovează idealurire căii sufite, promovează limba, literatura, poezia și mistica persană. Celebrează muzica, arta și cultura Iranului.
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
forță este generată de contemplarea absolută și frumusețe divină care apare într-o formă particulară (o alta ființă umană). Oarecum, soția lui "’Aziz" îl imită pe Dumnezeu, descris în faimosul hadith ca fiind „frumos ” și “iubitor de dragoste” . În tradiția sufită, soția lui "’Aziz" este privită ca un simbol al iubitorilor de frumusețe, contemplând frumusețea divină așa cum aparea ea în primele manifestații. Ce spune despre Iacob ca este "ahabb" (mai îndrăgostit) de Iosif decât de ceilalți fii. După dispariția lui Iosif
‘Ishq () [Corola-website/Science/329039_a_330368]
-
Bistami este numit de Chevalier un om al extremelor, nefiind deloc omul „jumătăților de măsură”: „Într-atât l-am iubit pe Dumnezeu, pe cât mi-am urât eul și într-atât am urât lumea, pecât am iubit ascultarea de Dumnezeu”. Tradiția sufită îi atribuie experiențele religioase intense și zborul mistic. A fost aspru criticat de autoritățile religioase din acele timpuri, în urma experiențelor extatice de uniune cu Dumnezeu, când ar fi spus că Dumnezeu vorbit ca și cum Dumnezeu ar fi grăit prin el. A
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
în jurul secolului al zecelea, când acesta a început să fie considerat sfânt și să fie venerat de către sufiți, care îi vizitau mormântul pentru a primi de la acesta binecuvântarea (baraka). Mai mult de atât, afirmațiile sale au fost introduse în discursurile sufite ale mai multor importante ordine sufite. A fost alungat din orașul său natal de mai multe ori din cauza spuselor teopatice, cu toate că discipolii îi țineau partea, afirmând că acesta nu și le atribuia și că cita în timpul unor experiențe mistice. Unul
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
a început să fie considerat sfânt și să fie venerat de către sufiți, care îi vizitau mormântul pentru a primi de la acesta binecuvântarea (baraka). Mai mult de atât, afirmațiile sale au fost introduse în discursurile sufite ale mai multor importante ordine sufite. A fost alungat din orașul său natal de mai multe ori din cauza spuselor teopatice, cu toate că discipolii îi țineau partea, afirmând că acesta nu și le atribuia și că cita în timpul unor experiențe mistice. Unul dintre discipolii lui Bistami era nepotul
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
al-nafs al-insani" (suflet uman) pentru a se referi la emoții și la partea rațională și termenul de "al-nafs al-hayawani" (suflet vital sau animal) pentru a se referi la elementele care ne ajută sa ne controlăm mișcările. Sufletul vital explică concepția sufită de pasiune și necesități psihice cum ar fi: foamea, mânia sau sexul. "(28)Rămâi cu cei care, dimineața și seara, Îl cheamă pe Domnul lor, căutând spre Fața Sa. Ochii tăi să nu se desprindă de ei căutând poleiala Vieții
Nafs () [Corola-website/Science/329074_a_330403]
-
asumată de poeți mistici arabi, că: Ibn Farid (1182, 1235), persani de pildă Hafez (1326, 1390) și de alții care au scris în limbi iraniene, altele decât persana (kurda, pashto) sau în bengali, urdu, malaeză, etc. Există o mare literatură sufită în turcă: printre cei mai cunoscuți poeți îi menționăm pe Nesimi (sec. IX), ars de viu la Alep, pentru ideile pe care le profesa, și Nyazi (sec. XI) . Unul dintre marii mistici ai islamului (și marele martir al islamului, denumire
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
că prima interacțiune cu elementele modernității o va avea la vârsta de 16 ani, moment din care relația sa cu islamul va cunoaște diverse modificări. Recunoscut că un imam în satul de origine, tatăl său reneagă orice element de influență sufita. Absolving un liceu cu predare în arabă, într-o țară unde limba de predare în universități era franceză, Ganuchi pleacă de o manieră clandestina în Egipt unde se înscrie la Facultatea de Agricultură a Universității din Cairo. Șederea în Egipt
Rāšid al-Ġannūšī () [Corola-website/Science/329078_a_330407]
-
sunt de acord să rezerve nemusulmanilor chinurile veșnice ale iadului. Ei acceptă că păcatul grav este incompatibil cu calitatea de credincios, că minciuna, blestemul etc. întrerup curățenia rituală și obligă la repetarea abluțiunii. Interzic cultul sfinților, pelerinajele locale și frățiile sufite. Dacă pe planul laic ei n-au desfășurat niciodată o acțiune foarte însemnată sau foarte extinsă, ei aveau să joace un important rol în istoria gândirii islamice, ajutând-o să definească anumite noțiuni rămase neclare. Opiniile lor, chiar dacă respinse, au
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
însoțit pe tatăl său în călătoriile acestuia de la o vârstă fragedă și deși călătoreau extensiv, se întorceau întotdeauna la Londra unde familia a domiciliat pentru mai mulți ani. Prin intermediul acestor călătorii, care de cele mai multe ori făceau parte din sfera activităților sufite întreprinse de Ikbal Ali Shas, tânărul Shah a avut oportunitatea de a cunoaște oameni de stat proeminenți și personalități de vază atât din Est cât și din Vest. Williams scrie,„O astfel de educație aleasă a reprezentat pentru un tânăr
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
să îi expună pe copiii din familie la o multitudine de experiențe și contacte cu intenția de a crea persoane cu un caracter bine conturat și echilibrat. Shah a descris această metodă ca fiind o abordare a educației din perspectiva sufită. După ce familia s-a mutat din Londra la Oxford în anul 1940 pentru a scăpa de Blitz (bombardamentul German) el a petrecut doi sau trei ani la . În 1945 l-a însoțit pe tatăl său în Uruguay ca secretar în cadrul
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
realizate de Bennett însuși în Est unde a întâlnit diverși șeici sufiți. Bennett era convins că Gurdjieff adoptase multe din ideile și tehnicile sufiților și că pentru cine ar fi ascultat la începutul anilor ’20 prelegerile ținute de acesta, „originea sufită a învățăturilor era clar sesizabilă pentru orice persoană care fusese expusă ambelor tipologii." Bennett scrie despre prima sa întâlnire cu Shah în autobiografia "Witness" (Martor, 1974): La început am avut anumite rețineri. Tocamai ce hotărâsem să merg înainte pe cont
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
și prelegerilor sale. Mai multe din cărțile lui Shah îl au ca protagonist pe Mullah Nasruddin, uneori având ilustrații realizate de . În interpretarea lui Shah poveștile cu Mulla Nasruddin, considerate fiind parte folclorică a culturii musulmane, erau prezentate drept parabole sufite. Nasruddin a apărut în documentarul "Dreamwalkers" care a rulat la BBC în 1970. În cadrul acestuia apare și interviul cu Richard Wiliams despre filmul de animație cu Nasrudin care nu a fost dus la bun sfârșit și un interviu cu omul
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
lui Shah publicate de Octagon Press. Un alt asociat de-al lui Shah, omul de știință și profesorul , care la acea vreme preda telecomunicați la , a înființat grupuri de studiu sufiste precum și alte inițiative care se ocupau de promovarea ideilor sufite. O astfel de inițiativă a fost Institutul de cercetare și diseminare a cunoștinței umane (Institute for Research on the Dissemination of Human Knowledge - IRDHK). Leonard Lewin a editat și o antologie de scrieri cu și despre Shah cu titlul Răspândirea
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
parte scrierile asociaților lui Shah sugerau că Shah ar fi ”Mare Șeic al Sufiților” - o poziție de autoritate care pierde valoare din cauză că restul sufiților nu îi recunosc existența. Shah a simțit că cea mai bună metodă de a introduce înțelepciunea sufită în Occident și în același timp de a supera problema cultelor și așa-zișilor guru, era de a explica diferența între cult și sistem educațional și de a contribui la cunoaștere. Într-un interviu explică ”trebuie să lucrezi în cadrul unui
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
rolul său ca Director de Studii la ICR. A susținut de asemena prelegeri pe tema studului sufismului în Occident la Universitatea din Sussex în 1966. Aceasta a fost publicată mai apoi ca monografie cu titlul Probleme special în studiul ideilor sufite. Shah a explicat mai apoi că activitățile sufite se împart în trei componente sau departamente diferire: ”studii "în" Sufism”, ”studii "despre" Sufism” și ”studii "pentru" Sufism”. Studiile "pentru" sufism aveau ca obiectiv îndrumarea oamenilor spre sufism și cuprindea promovarea cunoștințelor
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
A susținut de asemena prelegeri pe tema studului sufismului în Occident la Universitatea din Sussex în 1966. Aceasta a fost publicată mai apoi ca monografie cu titlul Probleme special în studiul ideilor sufite. Shah a explicat mai apoi că activitățile sufite se împart în trei componente sau departamente diferire: ”studii "în" Sufism”, ”studii "despre" Sufism” și ”studii "pentru" Sufism”. Studiile "pentru" sufism aveau ca obiectiv îndrumarea oamenilor spre sufism și cuprindea promovarea cunoștințelor care lipsesc din cultura respectivă, având nevoie de
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
cum ar fi prelegerile și seminariile care reprezentau o sursă de informații despre sufism și funcționau ca o punte culturală între sufiți și public. În sfârșit, studiile "în" sufism se refereau la faptul de a face parte dintr-o școală sufită, îndeplinind sarcinile indicate de către profesor în cadrul pregătirii.Aceste școli puteau lua forme diferite, forme care nu se încadrează neapărat în tiparele standard de ”școli mistice”. Metodologia și obiectivele lui Shah au fost de asemena conturate în cadrul ”Declarației oamenilor tradiției” de la
Idries Shah () [Corola-website/Science/326471_a_327800]
-
XIV-lea, cartea numindu-se Kitab al-Futuwwa sau Futuvvetname, de unde este posibilă reconstrucția unei linii generale a ierarhiei obișnuite într-o astfel de organizație și a ritualurilor de inițiere. În perioada în care breslele și-au început uniunea cu frățiile sufite, a apărut și contactul cu o altă formă de organizație islamică, "futuwwa". Al-futuwwa reprezintă un grup de tineri ce aderă la un cod etic și religios printr-un ceremonial elaborat. Nu se știe exact dacă acest cuvânt era folosit în
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]