2,342 matches
-
în Moldova”. Desinențele formelor în discuție se explică fonetic, fiind identice cu cele ale altor verbe cu același tipar formal, fără sufixul -ez, ca a mînia: (să) mînii, (să) mînie. Ezitarea între tiparul de conjugare cu -ez și cel fără sufix e o trăsătură specifică a dinamicii limbii române; despre care s-a scris deja foarte mult. Oscilațiile în timp au condus la interpretări și previziuni diferite, dar presupun cîteva date certe: tipul în -ez este perfect regulat, nu produce alternanțe
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
sau regionale. Unele variații au produs chiar specializări semantice. Iorgu Iordan, în Limba română actuală (ediția a II-a, 1948), credea (pe baza unor exemple precum indignă, să invente, să se prostitue) că neologismele vor fi încadrate mai ales fără sufixul -ez, că limba modernă va prefera formele nesufixate iar cele sufixate vor fi percepute ca „arhaisme”. O asemenea evoluție nu s-a confirmat; Al. Graur scria, ceva mai tîrziu, că „tendința limbii noastre rămîne în cotinuare aceea de a forma
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
rămîne în cotinuare aceea de a forma prezentul cu -ez..., pentru a regulariza flexiunea” (în Tendințele limbii române, 1968). S-a atras atenția asupra variațiilor istorice (G. Pană Dindelegan) și regionale (V. Guțu Romalo) în folosirea formelor cu sau fără sufix. În orice caz, situația actuală pare a confirma întru totul interpretarea dată fenomenului, acum 30 de ani, de Gr. Brîncuș, care a observat că în „perioada de acomodare” a neologismelor tiparul dominant este cel regulat (cu -ez), iar ulterior, în funcție de
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
adaptată ca substantiv neutru, marcată de desinența de plural -uri, este asociată cu o semnificație tipică femininelor ( nume de profesie feminină). Mai mult: se reface un masculin hoster prin analogie cu numeroasele împrumuturi sau derivate în care -er apare ca sufix de agent pentru persoane de sex masculin (rocker, rapper, zvoner etc.).
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
de la Reșița (nr. 1-2-3, 2003), un studiu interesant al lingvistului Simion Dănilă vine cu o altă ipoteză privitoare la originea numelui Eminovici pe care l-a purtat Eminescu înaintea debutului său în Familia lui Iosif Vulcan. După ce reamintește că originea sufixului -ovici (în variantă, -evici) este de origine sîrbă (în rusă, el indică patronimul) și înfățișează împrejurările în care episcopia românească a Bucovinei trecuse de iure sub ascultarea Mitropoliei sîrbești de la Sremski Karlovci (Karlowitz), ceea ce ar explica influența (adăugîndu-se la asta
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
Rodica Zafiu Concurența dintre formele verbale care au la prezent unul dintre sufixele -esc sau -ez și cele lipsite de aceste sufix este una dintre caracteristicile (și dificultățile) gramaticii românești: verbele cu infinitivul în -a pot avea variante cu și fără -ez (copie / copiază, marcă / marchează), cele în -i pot avea variante cu
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
Rodica Zafiu Concurența dintre formele verbale care au la prezent unul dintre sufixele -esc sau -ez și cele lipsite de aceste sufix este una dintre caracteristicile (și dificultățile) gramaticii românești: verbele cu infinitivul în -a pot avea variante cu și fără -ez (copie / copiază, marcă / marchează), cele în -i pot avea variante cu sau fără -esc (cheltuie / cheltuiește, bombăne / bombănește, stăruie / stăruiește
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
ale limbii române, Al. Graur observa variațiile în uz și susținea că, în ciuda unor contraexemple, "tendința limbii noastre rămîne în continuare aceea de a forma prezentul cu -ez și -esc, pentru a regulariza flexiunea" (p. 244). Într-adevăr, formele cu sufix au avantajul unui tipar de conjugare regulat, lipsit de alternanțe, clar marcat. Simplitatea și raționalitatea nu sînt însă reguli absolute ale evoluției unei limbi: adesea intervin și alte cauze - analogia, eufonia, asocierile semantice - care produc tendințe contrarii. În limba actuală
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
de alternanțe, clar marcat. Simplitatea și raționalitatea nu sînt însă reguli absolute ale evoluției unei limbi: adesea intervin și alte cauze - analogia, eufonia, asocierile semantice - care produc tendințe contrarii. În limba actuală constatăm că tiparul cu infinitivul în -a și sufixul -ez este într-adevăr foarte productiv și aproape obligatoriu pentru adaptarea împrumuturilor (downloadez, updatez). Verbele cu infinitivul în -i (-ui, -ăi etc.) sînt mai puține și permit de la început unele variații în folosirea sufixului: sînt mai numeroase formele cu -esc
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
tiparul cu infinitivul în -a și sufixul -ez este într-adevăr foarte productiv și aproape obligatoriu pentru adaptarea împrumuturilor (downloadez, updatez). Verbele cu infinitivul în -i (-ui, -ăi etc.) sînt mai puține și permit de la început unele variații în folosirea sufixului: sînt mai numeroase formele cu -esc, dar nu lipsesc nici cele fără -esc. Dacă urmărim cîteva împrumuturi sau creații recente, observăm dominația clară a formelor cu sufix, dar și excepțiile: a chatui apare, la o căutare cu motorul Google, cu
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
-ăi etc.) sînt mai puține și permit de la început unele variații în folosirea sufixului: sînt mai numeroase formele cu -esc, dar nu lipsesc nici cele fără -esc. Dacă urmărim cîteva împrumuturi sau creații recente, observăm dominația clară a formelor cu sufix, dar și excepțiile: a chatui apare, la o căutare cu motorul Google, cu 74 de atestări pentru forma chatuiește ("stă și chatuiește la 2 noaptea", romanian-portal.com), și cu 128 pentru să chatuiască ("prietenului meu îi cam place să chatuiască
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
de la tehnic", rdi-sat.com) Poate tocmai pentru că - stilistic - noile verbe în -i aparțin aproape în totalitate registrului popular-colocvial al limbii, și variația urmează modelele populare preexistente. În cazul unor verbe vechi în limbă, pare să se întărească poziția formelor fără sufix. Noul DOOM (2005) consfințește această tendință, în mai multe cazuri; de pildă, pentru verbul a absolvi. În DEX, în vechiul DOOM (1982) și în lucrări de lingvistică mai vechi se considera că acest verb suferise o specializare semantică, astfel încît
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
o specializare semantică, astfel încît forma absolvă era tipică pentru sensul juridic ("a scuti pe cineva de pedeapsă"), iar absolvește se folosea pentru învățămînt "a termina un an școlar, un ciclu sau o formă de învățământ". În realitate, forma fără sufix, absolvă, s-a impus pretutindeni și în toate sensurile cuvîntului; noul DOOM nici nu mai înregistrează varianta absolvește. Google oferă date grăitoare privind frecvența celor două variante: absolvă e atestat de 32.400 de ori, inclusiv cu sensul școlar ("absolvă
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
generală din sat" (prodemo.md); "absolvește Universitatea Tehnică din Chișinău, facultatea de construcție" (ournet.md); "În anul 2004 absolvește Academia Ștefan cel Mare" (dse.md) etc. În DEX și în vechiul DOOM, verbul a cheltui apărea doar cu forma cu sufix: cheltuiesc; totuși, în 1940, în Dicționarul Academic, era pomenită și o variantă: (eu) cheltui " prin Ardeal". În momentul de față, varianta cu sufix este puternic concurată de cea fără sufix: cu ajutorul motorului Google găsim de 75.000 de ori forma
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
dse.md) etc. În DEX și în vechiul DOOM, verbul a cheltui apărea doar cu forma cu sufix: cheltuiesc; totuși, în 1940, în Dicționarul Academic, era pomenită și o variantă: (eu) cheltui " prin Ardeal". În momentul de față, varianta cu sufix este puternic concurată de cea fără sufix: cu ajutorul motorului Google găsim de 75.000 de ori forma (să) cheltuie, de 39.100 cheltuiește și de 62.100 să cheltuiască. De altfel, noul DOOM a admis ca variantă literară, pe locul
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
vechiul DOOM, verbul a cheltui apărea doar cu forma cu sufix: cheltuiesc; totuși, în 1940, în Dicționarul Academic, era pomenită și o variantă: (eu) cheltui " prin Ardeal". În momentul de față, varianta cu sufix este puternic concurată de cea fără sufix: cu ajutorul motorului Google găsim de 75.000 de ori forma (să) cheltuie, de 39.100 cheltuiește și de 62.100 să cheltuiască. De altfel, noul DOOM a admis ca variantă literară, pe locul al doilea, forma fără sufix (cheltuiesc / cheltui
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
cea fără sufix: cu ajutorul motorului Google găsim de 75.000 de ori forma (să) cheltuie, de 39.100 cheltuiește și de 62.100 să cheltuiască. De altfel, noul DOOM a admis ca variantă literară, pe locul al doilea, forma fără sufix (cheltuiesc / cheltui). În noua Gramatică a limbii române (2005, volumul I, p. 559-561), Gabriela Pană Dindelegan discută în detaliu situația actuală a variațiilor pe care le prezintă aceste tipuri de verbe, cu diferențe de comportament adesea greu de explicat și
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
Dindelegan discută în detaliu situația actuală a variațiilor pe care le prezintă aceste tipuri de verbe, cu diferențe de comportament adesea greu de explicat și cu tendințe contradictorii; printre altele, autoarea constată, pe de o parte, tendința de abandonare a sufixului, la verbele deja existente, și - pe de altă parte - marea productivitate a tiparului cu sufix în procesul de creare și adaptare de noi verbe. Dinamica limbii române actuale e în continuare plină de surprize.
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
verbe, cu diferențe de comportament adesea greu de explicat și cu tendințe contradictorii; printre altele, autoarea constată, pe de o parte, tendința de abandonare a sufixului, la verbele deja existente, și - pe de altă parte - marea productivitate a tiparului cu sufix în procesul de creare și adaptare de noi verbe. Dinamica limbii române actuale e în continuare plină de surprize.
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
Rodica Zafiu E clar că trebuie să fim prudenți în a constata lipsa de productivitate a unor sufixe sau prefixe. În măsura în care există în limbă, un model poate fi oricând reactivat, refolosit, cel puțin prin analogie. Sufixul -ie este un caz semnificativ: extrem de bine reprezentat în limba română, prin serii întregi de termeni - mulți din vocabularul de bază (domnie
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
Rodica Zafiu E clar că trebuie să fim prudenți în a constata lipsa de productivitate a unor sufixe sau prefixe. În măsura în care există în limbă, un model poate fi oricând reactivat, refolosit, cel puțin prin analogie. Sufixul -ie este un caz semnificativ: extrem de bine reprezentat în limba română, prin serii întregi de termeni - mulți din vocabularul de bază (domnie, prietenie, prostie, hoție etc.), -, cu mai multe valori (nume de acțiune, de însușire, colectiv etc.) - a fost considerat
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
reprezentat în limba română, prin serii întregi de termeni - mulți din vocabularul de bază (domnie, prietenie, prostie, hoție etc.), -, cu mai multe valori (nume de acțiune, de însușire, colectiv etc.) - a fost considerat la un moment dat „viu, dar neproductiv”. Sufixul vechi, de origine latină, a fost întărit și prin împrumuturi din greacă, din limbile slave, ulterior din cele romanice moderne. S-a constatat că în româna veche sufixul era chiar mai bine reprezentat decît astăzi, fiind prezent și în cuvinte
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
colectiv etc.) - a fost considerat la un moment dat „viu, dar neproductiv”. Sufixul vechi, de origine latină, a fost întărit și prin împrumuturi din greacă, din limbile slave, ulterior din cele romanice moderne. S-a constatat că în româna veche sufixul era chiar mai bine reprezentat decît astăzi, fiind prezent și în cuvinte care apoi au ieșit din uz (înțelepție, păgânie etc.). Restrîngerea relativă a fost produsă de concurența abstractelor verbale în -re și a altor sufixe cu sens abstract (mai
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
că în româna veche sufixul era chiar mai bine reprezentat decît astăzi, fiind prezent și în cuvinte care apoi au ieșit din uz (înțelepție, păgânie etc.). Restrîngerea relativă a fost produsă de concurența abstractelor verbale în -re și a altor sufixe cu sens abstract (mai ales -itate). În Limba română actuală - O gramatică a „greșelilor”, 1943 (1948), Iorgu Iordan constata numărul mare de formații noi „mai mult ori mai puțin reușite” de la jumătatea secolului al XX-lea; în lista pe care
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
lui G. Călinescu). Or, s-ar părea că această direcție a inovației este încă activă: creații lexicale similare formate cu -ie au putut fi înregistrate și în ultimii ani; fără a marca o tendință, ele atestă caracterul încă productiv al sufixului. De fapt, creațiile în cauză se înscriu în fenomenul mai larg al „registrului ironic”: cuvinte și forme gramaticale arhaice sau populare, parțial ieșite din uz, sufixe mai puțin productive sînt valorificate stilistic de vorbirea spontană, colocvială, care transformă marca „învechit
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]