180 matches
-
fel. Adică astea sunt opțiunile care mi se oferă, nu? Tre’ să mă trezesc într-o dimineață, s-o găsesc pe Udrea lui Băsescu cu fustele ridicate delicat, cât să se vadă glezna, și pe Ciutacul lui Felix cu mânecile suflecate și prohabul desfăcut, să-mi șterg obrazul de stropii de lături care vin către el din ambele părți și să optez? Refuz să mai particip la așa ceva. După ce l-am votat pe Iliescu, am mai votat o singură dată, fiindcă
Eu cu cine votez? Cu Udrea sau cu Ciutacu? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20161_a_21486]
-
Mă refer, desigur, la partea cu mașinuțele electrice. Mai aveți încă de lucru. @miraluna, sfaturile sunt înainte, în conversație. ați progresat. acum e și țipă mai naturală. cu adecvarea la context mai are oarece scăpări. în atelier tu cu mânecile suflecate /ok, ea că o silfida cu rochia aia nu prea potrivită acolo. a...prea copilăroasa totuși. nu e de decor. ar trebui să aibă și ea opinii. cred că personalitatea ta o strivește un pic. alege/ți la un moment
Creativitatea e bună ca viaţa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82677_a_84002]
-
după tine să mergi într-o linie cu șovăieli să stai încovoiat pe verticală înțepenite plete în vânt, de apus și de gropi adânci dar pășeai ca să mergi, să alergi contra curentului, în durere, în derizoriu cu necaz în mânecile suflecate și buzele paralizate zeul crud ți-a smuls copilul și l-a spânzurat de cer ca pe un înger cu cămașă de in natural jefuit în ogradă, în inventar... și n-ai murit unii te pun la încercare, alții te
TRĂIEŞTI PRIN AMINTIREA FIICEI TALE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Traiesti_prin_amintirea_fiicei_tale_.html [Corola-blog/BlogPost/351236_a_352565]
-
pentru vânători de munte/bocancii pentru parașutiști/ghetele din piele pentru vară/ghetele din piele pentru deșert sau se poartă peste ghetele de marină, după caz. Articolul 220 (1) În sezonul cald, cămașa pentru instrucție se poate purta cu mânecile suflecate, fixate cu bridă. ... (2) Tricoul pentru instrucție se poate purta fără cămașa pentru instrucție, în cazul în care temperatura aerului depășește 25° Celsius. ... Articolul 221 Ecusonul brodat tricolor pentru mânecă se poartă pe partea stângă, central, la 4 cm mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243410_a_244739]
-
pentru tot restul vieții. În "Portret al artistului în tinerețe", Stephen Dedalus are o revelație (o "epifanie", cum va prefera să o numească scriitorul) pe plaja Dollymount Strand, când vede o fată cu părul bălai cum se joacă, cu veșmintele suflecate, în apa mării. Imaginea jovială, în antiteză parcă cu sobrietatea Sfintei Fecioare, devine un simbol al chemării artistice, care se manifestă prin joc, experimentare, nonconformism, neorânduială. Cuvintele lui Stephen Dedalus, „Să trăiești, să greșești, să cazi, să izbândești, să creezi
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Unul de-ai noștri Nume adevărat: Bruml, Jiří. Porecla: Abces. Număr: AAW 830. Se prostește îngrozitor. Ne uităm la el cum merge leneș prin cameră, cu cămașa scoasă din pantaloni fluturând la spate. De obicei, are un crac de la pantaloni suflecat. În picioare are acordeoane, adică ciorapi largi care atârnă și fac pliuri deasupra gleznei. De obicei umblă deschis la prohab și neîncheiat la cămașă. Părul îi stă spășit pe cap, parcă i-ar fi rușine cu proprietarul său. Cam atât
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
pățise odată când nu se știe de unde făcuseră ei rost (care ei? copiii cu care se juca!) de o seringă da, da, o seringă adevărată, și ea le făcea injecții în braț, cu cerneală roșie... stăteau la rând cu brațele suflecate și ea cu seringa în mână potrivea acul în piele și hîrști! râsete generale, râdea fetița de-atunci, râdea fata de lângă mine, râdeam eu fals, dar nu râdeau și copiii? Nuuu! Cum o să râdă, plîngeau! (și iar râsete generale) plângeau
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
brânci fetele în fuste scurte de blugi și pantofi cu toc, să țopăie la discotecă sau rockotecă. La rockotecă, intrai cu lanțuri și geci din imitație de piele. Te mai plimbai și noaptea pe plajă, braț la braț, cu pantalonii suflecați și pantofii-n mână. Luna lumina frumos, se zăreau valurile cafenii și milițienii pândind după șezlonguri. Ziua cloceai la soare, cu cinci-șase beri îngropate-n nisip și cartonul cu clătite alături. Așa ne-a prins anul cu Cernobâlul, la Neptun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
distingeau toate, filamentele subțiri de neon pâlpâiau sub crusta subțire de zăpadă, ca niște spaghetti electrice. Înăuntru, nici o mișcare. Am ridicat din umeri și-am pornit-o decis spre stația de tramvai. În drum, mi-am verificat ceasul, pe sub mâneca suflecată: 13.30. Nu îmi mai rămăsese decât un lucru de făcut: să ajung cât mai repede la hotel. Am sărit în primul tramvai. Aștepta regulamentar, cu toate ușile deschise, deși nu mișca nimeni prin stație. Oamenii se pregăteau de sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe vecini la magazinele de mobilă de pe Halsted Street când auzea că au nevoie de mobilă nouă în casă. Ducea muncă de convingere cu Cinci Proprietăți cu mare măiestrie, și îi vedeam stând la sfat în hambar, Kreindl cu pantalonii suflecați și trecutul lui de ostaș afișat pe spinarea lui hulpavă și umilită, cu fața lui de cătană bătrână umflată până în vârful capului de harurile tinerei domnișoare în chestiune: de familie bună, hrănită de mâna maicii ei cu cea mai pură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
am fost cel care a dus-o. Acest doctor era un bărbat care fusese îndurerat, sau în orice caz cătrănit, de timpurile grele, și arăta extrem de neprofesionist. Avea un birou îngălat cu echipament vechi, iar el ședea acolo cu mânecile suflecate și fuma trabuce la un birou unde ochii mei antrenați să observe cărți au identificat imediat un Spinoza și un Hegel și alte lucruri total nepotrivite pentru un doctor, mai ales un doctor care lucra în linia lui. La parterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
la morman, goniți din spate de români sau germani, fiind nevoiți să calce pe corpurile sângerânde pentru a ajunge În cealaltă parte a curții, În timp ce, urmăritorii se Întorceau pentru a prelua o altă grupă. „Gardieni, soldați români, nemți cu mânicele suflecate și Înarmați cu ciomege au tăbărât asupra mea. Am fost lovit În cap, căzusem la pământ, totuși avusesem Încă puterea de a mă ridica și să fug În zigzag - astfel putând scăpa de ceilalți criminali care urmăreau să mă lovească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
îți spun numai adevărul. Sunt o fântână de adevăr. — Cred că-mi spui adevărul; și presupun că asta înseamnă ceva, răspunse Diane. Își plimba privirea peste fața rotundă, calmă, a lui George, peste cămașa lui albă, curată, cu mânecile îngrijit suflecate, peste brațele palide acoperite cu perișori bruni, mătăsoși, buni de mângâiat. Îi spuse: — Ești aici. Sunt aici, fetițo, și ai grijă de mine. Sunt sfârtecat de spade și pumnale, ca un taur pe moarte. Ar fi trebuit să-mi telefonezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fix la Hattie. Părul fetei era împletit în două cozi care-i atârnau pe umeri. Purta rochia ei mov, înflorată, de la Boutique Anne Lapwing și, pe deasupra, pentru că seara fusese ceva mai răcoroasă, o jachetă lungă de lână gri, cu mânecile suflecate. În picioare purta papuci de casă brodați și niște șosete albe, foarte scurte. Arăta ca o școlăriță, mlădioasă, plăpândă, și totuși avea o ținută demnă, șocată și combativă, așa cum stătea cu bărbia în sus. Tenul ei lăptos era ușor bronzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
În timp ce gloata urmărea spectacolul hlizindu-se și înghiontindu-se, George se repezi la fată. Era clar că voia să tragă din nou storurile în jos. Dar Hattie, cu un gest de sfidare autoritară, își întinsese brațul alb, cu mâneca jachetei suflecată, barând fereastra. George se opri o clipă. Tom, care se găsea chiar lângă geam, așa cum se mai aflase la începutul acelei seri, avu senzația că îi plesnește capul. Zbieră cât îl ținu gura: — George, pleacă... o, George, pleacă! În secunda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
doamna Taylor și-a făcut apariția la ușa din față. — Ah, mi s-a părut că te aud, a zis ea. Haideți! Tocmai am făcut ceai. Era îmbrăcată într-un pulover Aran fără nici o formă și niște pantaloni de schi suflecați, lăsați la genunchi. Fața ascuțită îi era înconjurată de un castron de budincă în stil Ioana d’Arc. — Ea e Barbara, prietena mea de la serviciu, a zis Sheba. Doamna Taylor a dat din cap spre mine cu răceală. Avea ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
și cărnoasă Crescută dintr-o halcă de friptură de la piept Nu așa o carne imperială grasă și împinsă în față Așa cum ar trebui să fie La întreaga porcărie Care a dat tot timpul peste mine. (bea) FEMEIA (apare cu mânecile suflecate, cu mâinile pline de aluat și un polonic în mână): Acum curge pârâul lacrimilor în direcția cea bună Acum te duce apa la vale pentru că locul tău e în mlaștină Acum se termină cu tine pentru că ești terminat Eu sunt
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-ți telefonez dimineață. - Da, doamnă Loring. Îmi dați voie să-i pun o întrebare domnului Marlowe? - Sigur, Amos. Puse valijoara lângă ușă, în cameră, iar ea intră înaintea mea și ne lăsă singuri. - „Îmbătrânesc... îmbătrânesc... Am să port manșetele pantalonilor suflecate.” Ce înseamnă asta, domnule Marlowe? - Nu înseamnă nimic, dar sună bine. Zâmbi. - E din „Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock”. Iată și un alt citat: „În cameră, femeile vin și pleacă, vorbind despre Michelangelo”. Asta vă sugerează ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vedre, fie dintr-o cunoaștere mai de aproape a evenimentelor, Ureche Vornicul nu vorbește de rolul țărănimii în victoria memorabilă de la Vaslui, așa cum fac autorii contemporani: „au întâlnit rezistența țăranilor moldoveni care deși se aflau în luna ianuarie, cu mânecile suflecate băteau cu nădejde în oastea învălmășită a lui Solyman Pașa ca în mijlocul 204 verii (aici autorul devine patetic, bucolic și mioritic! - n.a.), când își îmblăteau snopii de grâu (se cultiva foarte puțin grâu în acea vreme! - n.a.), grăbiți de apropierea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu o cruce în mână, iar călăul Gavril îmbrăcat tot în roș, în urma lor, purta pe umeri două ștreanguri de frânghie bine soponită. Frații Cuciuc erau îmbrăcați în haine negre, având pe cap șăpci de pâslă neagră, și cu pantaloni suflecați, ca să nu-i umple de glod, căci ploase în noaptea precedentă. Ei se țineau la braț și mergeau veseli ca la paradă, salutând pe cunoscuți în dreapta și în stânga. Ajunși la locul supliciului, frații se îmbrățișară, zicându-și un trist adio
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
NKVD din 1940) și Vladimir Mazuru (ucrainean din nordul Bucovinei), care au primit odată cu noile funcții și gradul de general-maior. Numirea celor trei s-a făcut de către Secretariatul Comitetului Central comunist la mijlocul lunii august; vreme de două săptămâni, cu mânecile suflecate, ei au lucrat la definitivarea schemei de funcționare și Încadrare a viitoarei Securități. Au fost Înlăturați din posturile de comandă abia În anii ’60, când Securitatea a trecut de la teroarea fățișă, impusă prin tortură, la acțiunea de controlare a disidențelor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
biserică, un ban de argint, un fir de busuioc și unul de lână roșie. În timp ce plimba banul în jurul ochiului bolnav, firele de lână și de busuioc, ea spunea astfel: „O plecat nouă fete surori/ În straie bini păstrati/ Cu mânecili suflecate/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături./ Nimeni nu le-o văzut/ Nimeni nu le-o auzit/ Numai Maica Domnului/ Din înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lopeți/ Cu nouă mături./ Nimeni nu le-o văzut/ Nimeni nu le-o auzit/ Numai Maica Domnului/ Din înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături?/ La fântâna lui Iordan/ Cu săpile s-o săpăm/ Cu lopețile s-o rânim/ Cu măturile s-o măturăm./ Nu vă duceți la fântâna lui Iordan/ Vă duceți la Marțolea/ Să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe departe voința de a fi oracol al ultimelor înțelesuri ale vieții, la care totuși ajunge și revine stăruitor. Slujitor de mistere fără îndoială, noul poet preferă costumului preoțesc și hieratismului, chiar evoluând prin altare, cămașa deschisă la piept, mânecile suflecate și umorul benign. Gluma delicat tristă, fără clovneria sau sarcasmul altora, e identitatea lui în a gândi ideea de viață și de moarte. Ingenuitatea comunică o experiență fundamentală de viață: e paradoxul liric pe care ni-l propune Marin Sorescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
le-a adunat o viață întreagă să facă un muzeu al satului” . „ în ograda largă, apăsată de lipsa gospodinei plecată printre umbre, găsim un bătrân cu barba frumoasă, aproape albă cu ochii scormonitori și într-o cămașă subțire cu mânicile suflecate , pentru treburile casei.” Ușa clădirii fiind deschisă, vizitatorul pășea în pridvor citind afișul „scris pe un cartonaș alb cu un ușor tremur de emoție”: „Omule ! Ești rugat să pășești cu evlavie în casa pe care au sfințit-o dragostea, sufletul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]