144 matches
-
inferioritate, anxietate, izolare de cei din jur, reacții nevrotice. • În cazul deficiențelor de intelect, tulburările de limbaj pot determina accentuarea tulburărilor psihice și de comportament ca urmare a deficitului funcțiilor de cunoaștere și de exprimare, a imaturității afective, a creșterii sugestibilității, impulsivității și rigidității psihomotorii, împiedicând semnificativ aprecierea corectă și adecvată a situațiilor de viață cu efecte imediate în comportamentele adaptive la stimulii din ambianță. • De asemenea, la copiii cu deficiență mintală, decalajul dintre dezvoltarea limbajului și celelalte funcții psihice este
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de plasticitate și de armonie a mijloacelor de expresie”. „Pregătirea artistică în gimnastică este o componentă specială și complexă a antrenamentului sportiv, ce asigură suportul fizic și psihic pentru realizarea mișcărilor într-un stil personal, la indici de tehnicitate, plasticitate, sugestibilitate și expresivitate ceruți de specificul sportului”. În opinia specialiștilor P. Dungaciu, V. Grigore și colab., C. Isac, pregătirea artistică urmărește însușirea unui bagaj de mișcări și o execuție artistică expresivă a acestora, în strânsă legătură cu muzica. Datorită conținutului și
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
primară a personalităților psihopatice. În aceeași perioadă, Briquet (apud Millon et al., 1998Ă descrie un tablou clinic foarte asemănător tulburării de personalitate histrionice, deși îl raportează etiologic la o disfuncție a sistemului nervos. În 1868, Maudsley relevă caracterul cvasipatognomonic al sugestibilității, superficialității și suprasemnificării conținuturilor cognitive și afective în cazul personalităților patologice. Abordând conceptul de moral insanity, care are ca substrat o degenerescență neuronală, el consideră indivizii respectivi ca fiind incapabili să-și însușească și să utilizeze valorile morale, dar abili
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
manifestă autodramatizare, teatralism și o expresie exagerată a emoțiilor; 7Ă este sugestionabil, adică ușor de influențat de alții sau de circumstanțe; consideră relațiile mai intime decât sunt în realitate Este caracterizată de: aă autodramatizare, expresia teatrală, exagerată a emoțiilor; bă sugestibilitate - pacientul este ușor de influențat de către alții sau de circumstanțe; că afectivitate labilă și superficială; dă căutarea continuă a senzațiilor puternice, a admirației celorlați și a activităților în care pacientul este în centrul atenției; eă seducție inadecvată în comportament sau
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exprimate în sensul demonstrativității. Comportamentul poartă amprenta egocentrismului, hedonismului și a unui farmec superficial, constatându-se în mod cvasipatognomonic o notă de falsitate, de inautenticitate („ca și cum”Ă, cu afișarea unei fațade avantajante pentru sine. Este, de asemenea, evidentă și stabilă sugestibilitatea conduitei și prin intermediul suprasemnificării intimității în raporturile interpersonale, care, de altfel - din partea celor din jur -, sunt inconstante și puțin nuanțate în condițiile în care aceștia sunt obligați să tolereze sau să ignore manifestările de serie histrionică. Copleșit de dorința de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate. Diferențele dintre cele două loturi sunt doar cantitative. Cele 18 dimensiuni la care s-a ajuns în final sunt: 1. Lipsa stimei de sine: stimă de sine scăzută, care duce la nevoia de a cere sfaturi și reasigurări, sugestibilitate și sugestionabilitate; 2. tulburarea identității: slabă, concepție de sine, stimă de sine scăzută, anhedonie și atitudine pesimistă, sentiment de gol și lipsă de satisfacție; 3. atașament nesigur: comportamente de atașament activat de stress; este necesară prezența figurilor de atașament pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
GUNDERSON, 2001Ă. Orice intervenție psihoterapeutică în cazul tulburărilor de personalitate reprezintă un demers complex și dificil datorită deficitului de conștientizare a problematicii generatoare de suferință sau disconfort relațional de către pacient. Același rol îl au și atribute precum lipsa de încredere, sugestibilitatea excesivă, hiperemotivitatea sau tendința de a monopoliza dialogul cu persoana terapeutului. Psihoterapiile în tulburările personalității Pornind de la considerațiile amintite putem descrie următoarele variante psihoterapeutice aplicabile domeniului de referință. Psihoterapiile suportive - vizează crearea unei atmosfere protective în care pacientul să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihice specifice anumitor vârste (perturbări ale pubertății, sexualitate precoce, onanism, infantilism) și, mai ales, prin erori de educație în mediul familial și școlar, fenomene întâlnite la peste 50% din copiii aparținând acestei categorii. — Minciuna. La vârsta când copilul prezintă o sugestibilitate crescută și nu deține încă subtextul formulărilor verbale, sau nu deosebește visul de realitate, minciuna este foarte puțin patologică. Ea se poate datora mai curând imitării părinților care mint în fața copilului. Dacă la vârsta antepreșcolară, minciuna copilului se poate confunda
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
la sugestii (de exemplu, în cazul în care experimentatorul le sugerează căderea spre spate, acești subiecți manifestă tendința de a cădea în față). Aceasta reprezintă tot o manifestare a receptivității la sugestie, comportamentul indiferent fiind caracterizat prin absența oricărei reacții. Sugestibilitatea reprezintă capacitatea subiectului de a reacționa la sugestii, fiind acea manifestare particulară a influențabilității care asigură transformarea situației sugestie într-un comportament sugerat. Clasificarea diferitelor tipuri / forme ale sugestiilor * după sursa care generează influența sugestivă: * heterosugestii - sugestii administrate de către o
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
reprezintă o caracteristică a acesteia care se oferă percepției noastre Într-o desfășurare de variații infinite. Aceste variații depind de puterea de expresie a individului, de intuiția sa În alegerea mișcărilor În vederea transmiterii gândurilor, ideilor și trăirilor, de gradul de sugestibilitate a mișcării, de forța senzațiilor reprezentate artistic prin mișcare, de carismă, concentrare și grad de adaptabilitate la mediu În vederea realizării echilibrului eu-supraeu. Executantul cu structura sa biopsihomotrică, este supus unor transformări ale stărilor lui În urma impulsurilor de ordin senzorial, informațional
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
sugestivi acționând prin următoarele canale inconștiente: a) fundalul emoțional b) percepția periferică c) detaliile, codurile și elementele automate d) asocierea, simbolizarea și codarea pe baza cărora este adesea construită autoritatea e) atitudinile, motivațiile și așteptările anterioare, sugestive. (id. p.60) Sugestibilitatea este un fenomen general uman și fiecare persoană posedă un anumit grad de sugestibilitate. Gheorghi Lozanov consideră că procesul sugestiei nu este doar un curent de informație ce pătrunde În mod direct, cu funcții algoritmice și de reprogramare, În condițiile
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
codurile și elementele automate d) asocierea, simbolizarea și codarea pe baza cărora este adesea construită autoritatea e) atitudinile, motivațiile și așteptările anterioare, sugestive. (id. p.60) Sugestibilitatea este un fenomen general uman și fiecare persoană posedă un anumit grad de sugestibilitate. Gheorghi Lozanov consideră că procesul sugestiei nu este doar un curent de informație ce pătrunde În mod direct, cu funcții algoritmice și de reprogramare, În condițiile unei conștiințe obscurizate, dar paradoxal, prin această penetrare, se dezvoltă un proces desugestivsugestiv prin
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
negând când una când cealaltă) ce-l face instabil, dominat de stări conflictuale. 2.Starea de primejdie (situație nouă) îl face pe bolnav să apeleze la tehnici protectoare spre a face față pericolului situației, fapt care se traduce predominant prin sugestibilitate crescută și uneori prin euforie. 3.Restrângerea orizontului de preocupări, de ambianță 4.Egocentrismul Egocentrismul și restrângerea orizontului de preocupărti, de ambianță sunt consecința pe plan personal a situației marginale. 5. Perspectiva temporală îndelungată a bolii duce la sporirea anxietății
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cu răbdare, corectând eventual termenii impreciși sau deformați ai bolnavului - îi sugerează acestuia un șir de trăsături definitorii pentru un simptom sau chiar diagnostic (exemplu: descrierea unei crize anginoase, în cazul unei dureri precordiale neprecizate), fapt ce - având în vedere sugestibilitatea crescută a bolnavului și tendința lui spre complezență, implicit de a “aproba” totul - îl face pe acesta sa confirme și astfel apare un diagnostic eronat (cel mai frecvent astfel de situații apar când medical este grăbit sau prea sigur de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
tratamentul posibil. În cele mai multe din aceste cazuri serioase este recomandat, totuși, ajutorul unui specialist (Elhardt). Pacienții cu structură predominant isterică prezintă cele mai multe din problemele acute. Anxietatea lor se manifestă cu ușurință în accese de diferite feluri și inconștiență. Starea de sugestibilitate foarte mărită îi face accesibili ajutorului psihiatric. Ei sunt relativ ușor influențați de atitudinea calmă, obiectivă și binevoitoare a dentistului. Efectul crește dacă această atitudine afișează o dispoziție alintătoare, prezentând sentimente calde, amestecate cu cordialitate și umor. Pacienții cu nevroze
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
uneori cu rol hotărâtor în vindecare. Simpla prezență a medicului și redactarea rețetei acționează în sensul pornirii securității bolnavului. Limitele dintre psihoterapia suportivă și psihoterapia sugestivă sunt destul de greu de trasat, deoarece psihoterapia suportivă include și multe elemente ținând de sugestibilitatea crescută a bolnavului, caracterizată în psihoterapia suportivă ca fiind la nivel maxim. După Delay și Pichot, s-ar putea sistematiza terapeuticile psihologice în trei mari categorii: a) Terapeutica dialectică, în care intră metodele psihoterapice în cursul cărora personalitatea bolnavului (și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
face să gândești la simptome clasice de isterie. Printre principalele trăsături de caracter pe care analiza factorială le pune în evidență în nevroza isterică, putem cita: teatralismul, egocentrismul, instabilitatea emoțională, sărăcia afectelor și nefirescul acestora, erotizarea raporturilor sociale, dependența afectivă, sugestibilitatea. În plan simptomatic, isteria se poate prezenta sub forma indiferent cărei maladii, așa încât te poți pierde în labirintul patologiei isterice. Ralph Lewis a estimat că există patru stări ce permit să se determine dacă cineva a trăit o experiență cu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sau a unei umbre, așa cum ele sunt în realitate, dar interpretarea acestor forme, influențate de fenomenul de autosugestie, este greșită. În consecință, eroarea sa de judecată constă numai în faptul că realitatea este greșit interpretată ca urmare a unei mari sugestibilități. Fântâna din neant, aici în mica ta oglindă se sfârșește. Pe cine vezi în ea? Focul de cine-ți povestește? Noi înșine cerul suntem, noi l-a creat iubind. O, dragostea mea, ascultă, ascultă focul acesta! E altfel decât celelalte
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-se înseși premisele intuitive ale psihodiagnosticului expresiei: • nevroticii impresionează prin perseverența și acuitatea trăirilor egofobe; • dizarmonicii psihopați, prin intenționalitatea acțiunilor maligne și insensibilitatea lor morală; • epilepticii, prin expresivitatea angelică, în contrast cu reactivitatea lor explozivă și vîscozitate ideatorie; • oligofrenii, prin inocenta lor sugestibilitate; • maniacii, prin tumultul psihomotor nepotolit și euforie contaminativă; • melancolicii, prin durere morală și autoacuzatoare; • schizofrenii, prin înstrăinare și demodulare ideo-afectivă; • deliranții, prin bogăția și fervoarea argumentării paralogice; • demenții, prin pierderea funcțiilor de cunoaștere și sărăcirea conținutului trăirilor afective etc. Acordând
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Șchiopu (1984), într-un studiu longitudinal pe elevi din clasele a V-a, a VII-a, a IX-a și a XI-a, a evidențiat o semnificativă creștere, o dată cu vârsta, a elementelor de abținere, ezitare și îndoială în procesele de sugestibilitate. Disociind între o sugestibilitate de fond, nespecifică (probabil genetică), și una latentă (impregnată de structuri critice), autoarea constată o continuă diminuare pe axa vârstei a primei forme și o permanentă sporire a celei de-a doua. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
studiu longitudinal pe elevi din clasele a V-a, a VII-a, a IX-a și a XI-a, a evidențiat o semnificativă creștere, o dată cu vârsta, a elementelor de abținere, ezitare și îndoială în procesele de sugestibilitate. Disociind între o sugestibilitate de fond, nespecifică (probabil genetică), și una latentă (impregnată de structuri critice), autoarea constată o continuă diminuare pe axa vârstei a primei forme și o permanentă sporire a celei de-a doua. Pe de altă parte, socializarea secundară poate însemna
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Astfel, compararea socială presupune învățarea cognitiv-complexă și autoanaliza. E important apoi de reținut că formarea atitudinilor este intim asociată cu procesul de schimbare a acestora, și deci nu poate fi deplin înțeleasă fără un cadru conceptual ce cuprinde persuasiunea, credibilul, sugestibilitatea, influența socială, raporturile intergrupale și multe altele. 2.4. Schimbarea atitudinalătc "2.4. Schimbarea atitudinală" 2.4.1. Persuasiunea și efectele eitc "2.4.1. Persuasiunea și efectele ei" De mic, individul trăiește într-un câmp valoric și atitudinal și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
asupra „celuilalt” propriile sale „probleme” culpabilizându-l, pentru a-l obliga pe acesta să le preia. Din acest motiv, am denumit acest tip „persoana victimizantă”. - persoana indusă este „actorul dominat”, de regulă, o persoană slabă și cu un grad crescut de sugestibilitate. Ea este cea asupra căreia sunt proiectate „problemele” persoanei inductoare și care le preia printr-un mecanism de transfer, favorizând În felul acesta „descărcarea pulsională” a persoanei dominante. Din acest motiv am denumit acest tip „persoana victimizată” sau „victimă”. - al
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trăsături constituționale care definesc „fragilitatea” eului: imaturitatea, eul slab, dominat și submisiv; labilitatea și insecuritatea; incapacitatea de autoafirmare și insatisfacția care decurge de aici; imposibilitatea de a se impune și de a fi mulțumit de sine și de acțiunile sale; sugestibilitatea crescută etc. 4Ă Un rol esențial În geneza și dezvoltarea tulburărilor psihomorale Îl au tulburările conștiinței morale. Slăbirea conștiinței morale, ca factor de cenzură al intențiilor și actelor, al conduitelor individului, este esențială. Locul conștiinței morale este luat, În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
plan mintal a urmărilor inevitabile ale infracțiunii; * absența emoțiilor și înclinațiilor altruiste și empatice; * slaba inhibiție; * lipsa "frânelor condiționate" ce se află la baza incapacității de a-și controla și înfrâna tendințele și impulsurile ce-l împing la acte antisociale; * sugestibilitatea mărită. Inteligența scăzută este un alt factor care determină criminalitatea. Motivația dată de specialiști în argumentarea impactului inteligenței asupra delincvenței ar fi lipsa unuia din factorii inhibativi de prim ordin - individul nu poate prevedea consecințele infracțiuni.Anomaliile psihice care pot
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]