53 matches
-
nu s-a putut face o legătură clară între întemeietorii acestui neam boieresc și acel Crâste Balș, menționat în spița de neam, precum și în anaforaua Divanului, după un ispisoc din 1598, ca având drept copii "pe Matieș conte, pe Lupu sulger, pe Grigorie paharnic, pe Fedora, pe Gheorghie vornic, logofăt și pe Antimie"22, din care au descins apoi toți membrii familiei Balș din secolele următoare. Într-o notă de subsol făcută la traducerea germană a anaforalei din 1813 a Divanului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Anița, Constantin, mare vornic, Parascheva, Iordachi, mare jicnicer, Ilinca, Lupul, mare logofăt, și Ecaterina 35. La rândul lui, părintele său, marele vornic Ion Balș, împreună cu Andrei, Pavel, Maria și Parascheva, s-a născut în familia boierului Bejan, fiul lui Lupul, sulger, unul din cei șase băieți și fete pomeniți în ispisocul din 1598 că i-ar fi avut Crâste Balș36. Marele stolnic Vasile Balș, pomenit în unele din documentele timpului ce au ajuns până la noi37, primise drept moștenire de la părintele său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Crâste Balș36. Marele stolnic Vasile Balș, pomenit în unele din documentele timpului ce au ajuns până la noi37, primise drept moștenire de la părintele său, Ion Balș, moșia Ruși, ținutul Suceava 38. Satul Rus fusese primit în anul 1627 de strămoșul său, sulgerul Lupu Balș, pentru două sate din ținutul Neamț date la schimb voievodului Miron Barnovschi-Movilă39. De la acesta a fost moștenit apoi de fiul său, Bejan 40. Ulterior, o jumătate din acest sat a ajuns ca zestre în posesia Catrinei, fiica lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tot de o danie. Uite ce spun marii boieri la 19 noiembrie 1611 (7120): „Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron stolnic și Dumitru Buhuș. Scriem... că am luat... cu tocmeală, două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru Voruntar mare comis,... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri... Sfântul Sava... pentru sufletul răposatului fratelui nostru, Arpentie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
izvodit de Ion Neculce, unde, vorbind de “Domnia Ducăi-vodă celui Bătrân a tria în Țara Moldovei”, spune: “Iară în al doile anu au tăiat Duca-vodă pe trii boieri, anumi pe Vasile Gheuca vel-vistiernic și Gheorghie Bogdan vel-jicnicer și pe Lupul sulgerul, carei au fostu făcut cărți hicleni, cu iscăliturile lui Dumitrașco-vodă, la orheieni și la lăpușeni, să să ridice cu oaste, să margă să prindză pe Duca-vodă, cu toată casa lui, și pre o samă de boieri a lui”. Duca-vodă, oblicind
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mănăstiri să să de nedezmințit ca să nu să păgubească mănăstire de venitul său”. --Un vodă grijuliu cu toate cele de obște. Acum vom afla că, la 28 dec 1797, Alexandru Ioan Calimah voievod îi dă lui Vasile Machedon biv vel sulger, ispravnic de Curte “Un loc domnesc ce s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
când l-au vizitat pe Vasile Lupu voievod. --Te ascult cu viu interes. --“Marți dimineața, 8 februarie, sărbătoarea Sf. Teodor Stratilat, măria sa domnul a trimis vorbă domnului nostru patriarh să se pregătească spre a veni să-l vadă. Către prânz, sulgerul a venit la el cu o trăsură fără roate, numită în limba lor <<sanie>>, deoarece căzuse multă zăpadă și înghețase. În timp ce trăsurile cu roți nu puteau să meargă, aceasta ne ducea repede și fără zguduiri...”. --Întocmai, vere. --Și ce spunea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mi-a trecut și mie prin minte. Călugărul se preface că nu a auzit cele spuse de mine și mă face atent: Uite la casele de colo. Ele au aparținut fostului căpitan Gabăr, care le-a vândut lui Ionașco Peaiucul sulger. Îți amintești cumva de zapisul întocmit de fostul căpitan la 9 noiembrie 1627 (7136)? Da, da. Îmi aduc aminte, părinte... Ia să văd dacă te-ai gândit la ce mă gândesc eu. Apoi cum să nu-mi aduc aminte când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ionașco Prăvălie, mărturisescu cu acest zapis al mieu cum eu,...am vîndut niște dughene ce-am avut cu casă, și ogradă și cu grădină, ce sîntu în Tîrgul lui Barnovschi, pre Ulița Rusească, nepotu mieu, lui Apostol ce-au fostu sulger”. Până aici e bine, dar nu ai spus că pe lângă alți martori s-a aflat de față și „Gavril șoltuzul cu 12 pîrgari”. Și apoi că: „Pre mai mare credință pusu-me-am și pecetea mea ș-a marturilor și ca să aibă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
târgului”. Văd eu bine, părinte, că îmi cauți pricină, da’n-am să mă las și am să-ți spun că Măricuța, fata lui Ionașco Prăvălie, a avut ceva necazuri când a scos la vânzare un loc învecinat cu al sulgerului Apostol. Acesta a făcut „jalobă” către Vasile Lupu vodă, care la 21 ianuarie 1652 (7160) hotărăște: „Domniia mea i-am giudecat după legea țerăi cum altul nu poate să cumpere acel loc fără de Apostol sulger pentru căci iaste el cumpărătoriu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
un loc învecinat cu al sulgerului Apostol. Acesta a făcut „jalobă” către Vasile Lupu vodă, care la 21 ianuarie 1652 (7160) hotărăște: „Domniia mea i-am giudecat după legea țerăi cum altul nu poate să cumpere acel loc fără de Apostol sulger pentru căci iaste el cumpărătoriu mai bătrîn”. Cu toată hotărârea lui vodă, lucrurile se încurcă și mai rău, pentru că: „S-au sculat Măricuța...de-au făcut meșterșig (vicleșug) c-un văr al său...scriindu într-acel zapis de danie și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în Ulița łigănimei (łigănimea Domnească) ce vine pe subt deal și pre uliță pînă la pîrîu, unde iaste Podul łiganilor, și pre matca pîrîului la deal pînă unde agiunge în locul lui Prăvălie în hudiță, care loc l-au cumpărat Apostol sulgerul de la Prăvălie, și tot pe pîrîu la deal pînă în pod, în fața Tîrgului (Târgul lui Barnovschi); și pre acesta loc al nostru iaste pivniță și dughene...și eu acmu acesta loc...am vîndut măriei sale Dafinei, doamna răpăosatului Dabijei vodă”. Cât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pivniță și dughene...și eu acmu acesta loc...am vîndut măriei sale Dafinei, doamna răpăosatului Dabijei vodă”. Cât despre martori, să nu mai vorbim. Lucru de seamă este însă că te-ai întâlnit din nou cu neamul lui Prăvălie...și Apostol sulgerul. E drept, părinte, că nu mă așteptam la așa ceva. Asta arată ce mică-i lumea... Dacă tot ne-am întâlnit cu o față domnească, de ce am ocoli-o pe a doua, mai ales că a rânduit Dumnezeu să fie tocmai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
casă... Și altul nime să nu se amestece. 1667 februarie 5, Iași.” „ Iliaș vodă își dovedește dărnicia și în hrisovul pe care îl ai desfăcut dinaintea ta. Și, nu știu cum s-a nimerit, dar este vorba tot de despre un Enache. Sulger, de astă dată.” Suprins și nu prea de faptul că bătrânul știe ce scrie în acel hrisov, l-am întrebat: Să citesc cu glas tare? „Se înțelege. Așa o să-i luăm mai bine înțelesul.” „1667 (7176) noiembrie 4, Iași” „Socotindu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
credință...socotit-am cu toți boierii, datu-i-am și l-am miluit cu o bucată de loc din hotarul târgului nostru Iașilor, la Valea Bacului...” „Vezi mai departe prin cele hrisoave, că ai să-l mai întâlnești pe acest sulger Enache.” Fac întocmai după spusa călugărului și nu mică mi-a fost mirarea când găsesc că Iliaș Alexandru voievod merge mai departe cu daniile spre acest sulger și, la 6 noiembrie 1667 (7176), îl scutește de dajdea boierilor și mazililor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mai departe prin cele hrisoave, că ai să-l mai întâlnești pe acest sulger Enache.” Fac întocmai după spusa călugărului și nu mică mi-a fost mirarea când găsesc că Iliaș Alexandru voievod merge mai departe cu daniile spre acest sulger și, la 6 noiembrie 1667 (7176), îl scutește de dajdea boierilor și mazililor, precum și scutirea de toate dările și angheriile a opt gospodării cu oameni de la odaia lui din Valea Bacului. După aceasta, cei patru ierarhi ai Țării Moldovei (mitropolitul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
odaia lui din Valea Bacului. După aceasta, cei patru ierarhi ai Țării Moldovei (mitropolitul și cei trei arhiepiscopi, de Rădăuți, Roman și Huși n.n) se grăbesc să dea mărturie privitoare la locul dăruit de vodă Iliaș lui Enachi Cunupi sulger... „Trebuie să fi adus mare foloase țării acest sulger Enache, de vreme ce a fost în grațiile lui vodă și a ierarhilor țării.” Întocmai așa cred și eu, sfinția ta. În timp ce vorbesc cu bătrânul, același gând ca altădată nu-mi dă pace
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ierarhi ai Țării Moldovei (mitropolitul și cei trei arhiepiscopi, de Rădăuți, Roman și Huși n.n) se grăbesc să dea mărturie privitoare la locul dăruit de vodă Iliaș lui Enachi Cunupi sulger... „Trebuie să fi adus mare foloase țării acest sulger Enache, de vreme ce a fost în grațiile lui vodă și a ierarhilor țării.” Întocmai așa cred și eu, sfinția ta. În timp ce vorbesc cu bătrânul, același gând ca altădată nu-mi dă pace: „De unde știe el ce scrie în toate hârțoagele? Numai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
prispa acoperită a conacului, fiind întâmpinat de soția lui, Irina, o moldoveancă frumoasă din ținutul Putnei: Ce vești ne-aduci, clucere? Vești bune, jupâneasă, se veseli clucerul, prinzând-o de mijlocul din ce în ce mai îngroșat. De mîine, Ilie va fi noul sluger! Sulger?! se miră jupâneasa Irina. Ce-o mai fi și asta? Slugerul se ocupă cu aprovizionarea și distribuirea, către Curtea domnească, cu rații de carne, preciză clucerul. Dar el nici nu știe bine-a socoti! rosti neîncrezătoare soția clucerului. Parc-ai
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
noiembrie 1611, devenim martorii unui act de pioșenie și respect față de Arpentie, mare postelnic. “Iată eu, Nicoară Prăjescul mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron Stolonic și Dumitru Buhuș... Dăm știre cu această carte că am luat... două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru, Voruntar mare comis... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri,... Sfântul Sava, în târgul Iași pentru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aflate în aceeași „ogradă”. Ca să vezi cum o vie poate aduce și pagube stăpânului, ascultă ce spune la 5 septembrie 1800 „Alexandra, fimie mortului Gheorghie Ghiurțiu, dimpreună cu fiei mei... adiverez cu acest zapis al mieu la mîna dumis(ale) sulger Toader... pentru noî pogoani vie lucrătoare cu rod(ul) lor dintr-acest an și cu livada lor... pe moșie,... Buciumi care vii fiindu-mi de pagubă a le ține, neavînd puteri și agiutor a le căuta, fiind fimei săracă și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la dumnealui Adămache Ioan, unde scrisorile acestor vii să află puse amanet încă din vreme ce trăie soțul mieu”. Și reușește biata femee să scape de pacoste? Până la urmă, după ce via a fost strigată la „sultanmezat” și în Divan, Toader sulgerul a scos 1020 de lei și a cumpărat-o. Se pare că acest sulger Toader era „în bani”, fiindcă la 15 octombrie 1800 cumpără alte patru pogoane de vie de la Ioniță Bosii bărbierul, tot aici în Bucium. Cum se vede
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vreme ce trăie soțul mieu”. Și reușește biata femee să scape de pacoste? Până la urmă, după ce via a fost strigată la „sultanmezat” și în Divan, Toader sulgerul a scos 1020 de lei și a cumpărat-o. Se pare că acest sulger Toader era „în bani”, fiindcă la 15 octombrie 1800 cumpără alte patru pogoane de vie de la Ioniță Bosii bărbierul, tot aici în Bucium. Cum se vede, noi am reușit să găsim doar câteva din actele de vânzare, cumpărare sau moștenire
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
boieri... nu se leapădă de cea întâi a lor ființă”. Casierul din 1855 al Cămării ocnelor fusese funcționar al isprăvniciei, făcuse avere, „de dânsul câștigată, în moșii și binale”, iar pentru slujbele aduse statului i se conferise rangul boieresc de sulger, rang pe care-1 arbora demonstrativ și de pe urma căruia trăgea foloase; în cele din urmă, el a ajuns însă, ca reprezentant al târgoveților, membru și președinte al eforiei Tg. Ocna. D. Căliman, deși avea în 1846 rang de boier, era librar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Sarafinești. Am arătat, mai sus, că pretenția marilor boieri era ca oamenii din administrația moșiilor lor să aibă ranguri boierești. De aceea, logofătul Costache Balș, prin 1837, a intervenit la Domnie și a obținut pentru Gh. Eminovici, deocamdată, titlul de sulger. Evident că avînd acest titlu, Eminovici nu mai era un oarecare. Putea să intre în relații de căsătorie cu o fată de boiernaș. S-a căsătorit, la 26 iunie 1840, cu Raluca, fiica stolnicului Vasile Iurașcu. Dar Eminovici era om
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]