49 matches
-
au fost, probabil, compuse direct în limba română, spre a fi tipărite în „Revista nouă”. Apărute postum (1889), textele, de factură romantică, sunt destul de convenționale și fragile ca valoare. În nuvelă (mai curând o povestire) se simte modelul stilisticii din Sultănica lui B. Delavrancea, iar versurile, retorice, encomiastice, trimit la câteva tonalități din V. Alecsandri. Oeuvres posthumes (1889-1890), ediție structurată în trei volume cu titluri semnificative - Bourgeons d’avril. Fantaisies et rêves; Chevalerie. Confidences et canevas; Théâtre. Legendes et contes -, includ
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
lui Terente sau Al Capone. În acest bestiar sunt ușor de identificat, între alții, sub nume inventate, Gh. Gheorghiu-Dej (Vasile Vasiliu-Roșiorii-dă- Vede), Ana Pauker (Vera Rosenblum), Ion Gheorghe Maurer (Mihai Radu Florian), Puiu (Nicolae Ceaușescu), Duța lui Briceag (Elena Ceaușescu), Sultănica Gâlciu (Suzana Gâdea). Deosebit de aceștia se arată Lucrețiu Pătrășcanu (Coriolan Andrei), intelectual autentic, însă crud și dogmatic, și el revoluționar din speța lui Robespierre, Saint-Just, Troțki. Fiind un roman satiric, parodic, Cartierul Primăverii... nu putea, prin definiție, să fie realizat
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
anemice”, zugrăvind „caractere forțate și brutale”, scrie, la rândul său, Duhul cel rău, un roman popular ca temă și ca destinație. Povestitorul participă la derularea întâmplărilor, deslușind atent, ca într-o predică, înțelesurile cele mai evidente. Între B. Delavrancea din Sultănica și I. Slavici din Moara cu noroc, relatarea, în stil indirect liber, curge ba domol și senin, ba înviforată și obidită, după cum atenția se mută de la cei buni (Ion și Ileana Pușcariu din Măgura), la cei răi (Mayer Lipot, funcționarul
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
a suportat Caragiale-tatăl descrierile în exces, sentimentale, lacrimogene și romanțioase pe care le-a descoperit mai ales în proza lui Delavrancea sub acea avalanșă de epitete grupate în sfînta treime a unui arsenal artistic considerat ca desuet. Scrie Delavrancea în Sultănica: "zăpada cade puzderie, măruntă și deasă"; "cu căutătura-n jos, cu un nod în gît, cu gura friptă de sete"; "lăcuste erau, secetă era, vitele boleau"; "chipul ei, zbîrcit, uscat și luminat de candelă"; "ponoase, cîrtiri, zavistii"; "tînără, curățică, harnică
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Slavici pentru a-și demonstra superioritatea pe tărâm literar, paralel cu condamnarea orientării politice a lui Slavici"159. Nu există nici o informație care să îndreptățească aceste supoziții. E drept că I.L. Caragiale scrisese Smărăndița și Dă-dămult... mai dă-dămult pornind de la Sultănica și De departe, de departe ale lui Delavrancea. Parodierea este însă evidentă la nivelul textelor, în plus neînțelegerea dintre cei doi a fost bine cunoscută de contemporani și a făcut deliciul celor ce le-au urmat 160. Un lucru e
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
6. Lascu Mirela-Camelia 7. Neagu Floarea 8. Raica Aurora 9. Udangiu Aritina-Liliana 10. Voinea Ion. Judecătoria Videle 1. Badoi Georgeta 2. Efrim Mirela 3. Teodorescu Ion. Judecătoria Zimnicea 1. Mindroceanu Constantin 2. Nanu Marga. Judecătoria Sectorului 2 București 1. Gavrilescu Sultănica. TRIBUNALUL DOLJ 1. Barbu Constantin 2. Bucur Laura-Mihaela 3. Covei Marin 4. Marin Mihai 5. Popescu Carmen-Elena 6. Rusu Maria 7. Ungureanu Doina. Judecătoria Craiova 1. Betivu Elenă 2. Buda Marian 3. Bunoiu Carmen-Tamara 4. Burci Ioana 5. Cîrstea Petre
DECRET Nr. 220 din 10 iunie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114931_a_116260]
-
Csaba, născut la 25 octombrie 1969, condamnat la 7 luni închisoare prin Sentința penală nr. 33/1999 a Judecătoriei Gheorgheni, definitivă prin Decizia penală nr. 131/R/2000 a Curții de Apel Târgu Mureș, pentru infracțiunea de furt calificat; - Sandu Sultănica, născută la 14 decembrie 1933, condamnată la 9 luni închisoare prin Sentința penală nr. 2.181/1999 a Judecătoriei Focșani, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 230/A/2000 a Tribunalului Vaslui, definitivă prin Decizia penală nr.
DECRET nr. 5 din 9 ianuarie 2001 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132044_a_133373]
-
cu nuvele și schițe de roman. Primele sale volume, scrise într-o limbă colorată, sunt de o abundență și un ritm care-l trădează vizibil pe orator. De inspirație mai curând romantică și într-o formă realistă, volumele Trubadurul și Sultănica nu pot fi privite decât ca prime avânturi; romanul Paraziții are mai multă amploare și mai multă observație. Dar arta D-lui Delavrancea a căpătat și mai multă consistență și a devenit chiar mai sobră și mai puternică în micul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mănânc. Aș mânca încontinuu, toată ziua și toată noaptea. E o formă de tristețe pofta asta bestială. 12) În fața ferestrei s-a construit un canton. Sunt trei ture. Doi bărbați și o femeie. Azi e de serviciu femeia. O cheamă Sultănica, are pantaloni, ochi verzi-tulburi, un profil splendid, grav. Stau și-ți scriu și mă uit la ea cum se sprijină-n ușa neagră a cantonului, cu mâinile în buzunar, și privește ploaia. 13) Mi-a scris D.G., extraordinar de frumos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
în cimitir. După amiaza se organizau petreceri de către cârciumari. Aceștia construiseră din scânduri niște săli pe care le numeau „saloane”. Se tocmeau și lăutari. Intrarea în salon se făcea contra plată. Se jucau dansuri naționale păstrate din vremurile vechi: „Sultănica”, „Geambaralele”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora”, „Ca la Breaza”, „Pandelașul”, „Ciobănașul”, etc. Exista o ordine strictă în care se desfășurau primele cinci jocuri. Primul era „Brâulețul”. Îl începeau băieții, prinși în cerc, ținând mâinile unii pe umerii celorlalți. În dreapta lor se prindeau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se juca în doi. Flăcăul poftea la dans fata care se prinsese lângă el la „Brâuleț”, făcându-i semn cu batista. Se striga: „Foaie verde busuioc Să jucăm Breaza pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era un joc de doi. De obicei, flăcăul, în același mod, invita la joc pe fata care se prinsese lângă el la „Sârbă”. Se striga: „Cine joacă Sultănica Of și iară of! Mâine nu face nimica
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era un joc de doi. De obicei, flăcăul, în același mod, invita la joc pe fata care se prinsese lângă el la „Sârbă”. Se striga: „Cine joacă Sultănica Of și iară of! Mâine nu face nimica Of și iară of! Două fire, două paie Of și iară of! Sultănica la bătaie Of și iară of!” Al cincilea joc era Hora Mare, care începea să se joace în cerc
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în același mod, invita la joc pe fata care se prinsese lângă el la „Sârbă”. Se striga: „Cine joacă Sultănica Of și iară of! Mâine nu face nimica Of și iară of! Două fire, două paie Of și iară of! Sultănica la bătaie Of și iară of!” Al cincilea joc era Hora Mare, care începea să se joace în cerc. O porneau băieții. Ei strigau: „Hora Mare fete n-are C-au murit de gălbinare, Numai una a rămas Și-aia
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
soi de Jocelyn al câmpiei dunărene, rămâne impasibil când glumeți vulgari îi pun muște în mâncare. Ca mai toți scriitorii ieșiți din mahalaua bucureșteană, a căror reputație de vulgaritate nu se justifică, Delavrancea e un idilic cu înclinare spre policromie. Sultănica se deschide cu un peisaj hibernal de un colorit fantastic, machietist, într-un alb violent, floral. Un țăran are "fața conabie ca sfecla", Sultănica are gene "de catifea", "răsuri pe obraji", părul lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a căror reputație de vulgaritate nu se justifică, Delavrancea e un idilic cu înclinare spre policromie. Sultănica se deschide cu un peisaj hibernal de un colorit fantastic, machietist, într-un alb violent, floral. Un țăran are "fața conabie ca sfecla", Sultănica are gene "de catifea", "răsuri pe obraji", părul lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sânii pietroși "ca poama pîrguită", "ca două mere crețești". Mahalaua cultivă florile cu tonuri vii, mușcate, cerceluși, și paleta scriitorului e plină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Ilfov, e profesor, conferențiar al Ateneului Român, redactor la „România liberă”, prim-redactor la „Epoca”, „Lupta”, director la „Lupta literară”, colaborator la „Revista literară”, „Familia”, „Drepturile omului”, „Românul”, „Literatură și știință”, „Vieața”, redactor la „Revista nouă”. Îi apar volumele Sultănica (1885), Liniște (1887), Trubadurul (1887), Paraziții (1892), Între vis și viață (1893). Gazetarul aduce pretutindeni verva sa critică, pamfletară și o pasionată pledoarie democratică. Ideile lui D. căpătau energie și putere de seducție prin impetuoasa desfășurare a unei logici dominant
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
interpretarea stilistică originală. În proză, este un imagist care intuiește și stilizează poetic realitatea, fantasticul, cultivă plasticitatea și muzicalitatea limbajului. Obișnuitul, realul se transfigurează metaforic, hiperbola tinde spre hieratic sau dă contur terifiantului și patologicului. Cea dintâi nuvelă a sa, Sultănica (1885), drama unei fete de la țară, mistuită de dragoste și amărăciune, dar și Bunicul, Bunica evidențiază una dintre paradigme: univers patriarhal, lume pură, mirifică, cu eresuri și mistere, legi și soroace, în care intervin uneori drame, întâmplări de spaimă. Naturismul
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
o seamă de procedee ale realismului, pe care el le introduce mai întâi în proza noastră. Darul său vizual, adeseori remarcat, este incontestabil. Comparațiile și metaforele sale traduc o viziune totdeauna fragedă. TUDOR VIANU SCRIERI: Poiana Lungă - Amintiri, București, 1878; Sultănica, București, 1885; ed. București, 1908; Liniște, București, 1887; Trubadurul, București, 1887; Petre Ispirescu, București, 1887; Carmen Sylva. Neagoe Basarab și Meșterul Manole. Carmen Sylva și românii, București, 1892; Paraziții, București, 1892; ed. București, 1905; Între vis și viață, București, 1893
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
scriitorul Nicolae Petra-Petrescu și negustorul Ioan Langer întocmește o listă de cărți pe care le comandă la București. Lista cuprinde titlurile: Magnum Etymologicum Romaniae de B.P. Hasdeu, Teoria lui Rössler de A.D. Xenopol, Scrisori către V. Alecsandri de I. Ghica, Sultănica și Trubadurul de B. Delavrancea, Scrieri literare și istorice de A. I. Odobescu. Și în plan politic C. r. și-a făcut simțită prezența. În timpul procesului Memorandumului (1892), membrii societății au demonstrat pentru recunoașterea și garantarea drepturilor românilor înscrise în programul
CASINA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286134_a_287463]
-
evidente rezultate estetice. Să mai amintesc că autorul, pentru ca să nu nesocotească predispoziția să pentru eros, a inserat că interstiții ale afacerii procesuale, patru episoade de un erotism subliniat, care conferă românului amprenta specifică personalității creatoare a lui Aderca. Acestea sînt Sultănica, Leia, Maud, Iohana. Tulburătoare sînt Maud (că moment al erosului împlinit) și Leia (că eșec al unei iubiri repede sugrumate). Editorul, care semnează și o prea lungă prefață, avea de optat între cele două versiuni ale românului, cea din 1945
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
435892 18307 HOGEA CORNELIA (n. 1952) Galați, str. 1Decembrie 1918 nr. 12, bl. S9D, sc. 2, ap. 10 țel: 475396; 0741155029 20461 IACOB VALENTINA (n. 1956) Galați, str. Gh. Doja nr. 5, bl. 7A, ap. 10 țel: 317663 17139 IANOS SULTĂNICA (n. 1949) Galați, Str. Cloșca, bl. PS11A, sc. 1, ap. 5 țel: 461584; 0722252243 2286 IANOS VIOREL (n. 1950) Galați, Str. Cloșca, nr. 3, bl. PS11A, sc. 1, ap. 5 țel: 461584; 0722592192 2281 IARCA NATALIA (n. 1959) Galați, Str.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Articolul UNIC Doamna Gavrilescu Sultănica, judecător la Judecătoria Sector 2 București, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN B��SESCU București, 20 ianuarie 2009. Nr. 37.
DECRET nr. 37 din 20 ianuarie 2009 pentru eliberarea din funcţie a unui judecător. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207025_a_208354]
-
luat numele acestei moși. Bătrânii spun că, la început, sătul se găsea în punctul denumit Valea Oanii.Pe moșia Segarcea s-a află un schit care, mai tarziu s-a transformat în mănăstire. Legenda spune că o boieroaica pe nume Sultănica ar fi construit pe locul de azi al mănăstirii o bisericuța de lemn pentru a atrage pe moșia să locuitorii din împrejurimi. Se presupune că și populația care-și ducea existența în punctul Valea Oanii s-a mutat în jurul mănăstirii
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Fory Etterle (boierul Barbu), Clody Bertola (prințesa Natalia), Ștefan Mihăilescu-Brăila (Ivanciu), Eugenia Bosânceanu (Mița), Octavian Cotescu (Ghenea Toncu), Sorin Gheorghiu (Bubi), Vasilica Tastaman (Jurubița), Cristina Deleanu (Amelica), Ileana Stana Ionescu (Păuna), Gheorghe Novac (Voicu), Virginia Stoicescu (țăranca bătrână), Dana Cosma (Sultănica), Traian Stănescu (Matei Sântu), Matei Gheorghiu (procurorul Hangiu), Dan Damian (ziaristul) ș.a. Echipa tehnică a fost formată din Constantin Botez (regia de studio), Mihai Roman (regia muzicală) și ing. George Buican (regia tehnică). Spectacolul a fost realizat în șase episoade
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]