165 matches
-
Memoriei (Arhetip plus dobândire empirică, voila!, poetul - uns cu toate alifiile gnoseologice și para-istorice, exclamă patetic - explicit - demitizant (paradoxal) - un enunț retoric, captând cumva - amețitor, - starea de „nestare”, cosmică: rostul sau nerostul însuși actului de a scrie, într-un timp (summum al duratelor noastre) ce poate fi scrutat doar prin „întrezărire”, așadar în plin vertij al Mutației (memoria teluricului, - zburarea materiei în inefabil, prin Cuvânt (aici cuvinte, scântei ale „norișorului de splendoare” din epopeea Enuma Eliș: astrofizica se-mbină analogic cu
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
sferă patetică de probleme “ se face printr-un canal livresc.Gib I.Mihăescu a mărturisit că-l atrăgeau scriitorii ruși(Gib I.Mihăescu, Însemnări ... ,p.264) ,” ... sunt înrudit mai ales cu scriitorii ruși.Consider și acum pe Raskolnikov ca un summum de artă către care se poate năzui în operele contemporane “. Rusoaica este pentru Ragaiac un mit făcut din lecture.Ea îmbracă în imaginația locotenentului trăsăturile eroinelor lui Dostoievski, Tolstoi, Turgheniev, Kuprin și Andreev.Pentru autor, Rusoaica este un mit literar
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pasionalitatea_ca_reflex_al_imaginarului_in_rusoaica_de_gib_i_mihaescu.html [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
drept și în privința altor ramuri ale dreptului. Interpretarea Curții Constituționale este una novatoare care nu a fost avută în vedere de legiuitorul constituant sau de jurisprudența sa de până acum. Statutul deputaților și senatorilor nu este compus numai dintr-un summum de norme extrapenale, legiuitorul putând aprecia, în considerarea situației diferite în care aceștia se află potrivit art. 69 din Constituție, reglementarea și a unui set de norme penale diferite în privința acestora. Or, acest lucru vizează tot statutul lor, caz în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278835_a_280164]
-
atingerea stării de echilibru interior a omului. Ataraxia se numea în , cu sensul de armonie, liniște interioară și pace sufletească. Starea de ataraxie reprezenta mijlocul/modalitatea individului de a ajunge la scopul final al sistemelor filosofice ale Antichității: „binele suprem” ("summum bonum"). Ataraxia, care era văzută ca liniște sufletească, netulburare, a reprezentat scopul și inspirația scepticilor greci. Urma să fie atinsă prin suspendarea calmă și cumpănită a judecății ("epoche") privitoare la chestiuni controversabile. Pentru Epicur (341-270 î.e.n.), care a întemeiat în
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
factori duce la lupta de clasă, care, împreună cu baza ei economică, este factorul care conferă ideilor baza lor ideologică. Societatea, fiind sfâșiată de conflicte de interese, își poate păstra integritatea și funcționalitatea doar dacă toate contradicțiile sunt învelite într-un summum de idei care încearcă să portretizeze societatea în manieră pozitivă și nu conflictuală. În aceste condiții nu se poate ajunge decât la concluzia că ideile clasei conducătoare, adică ale acelei clase interesată să păstreze o viziune luminoasă asupra societății, ascunzând
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
în angelologie. De asemenea îi critică pe Pico della Mirandola, Cornelius Agrippa și Francesco Gorgio, avându-l pe Robert Fludd ca țintă principală. Fludd a răspuns cu "Sophia cum moria certamen" (1626), unde Fludd admite legătura sa cu rozacrucienii. Anonimul "Summum bonum" (1629), alt critic al lui Mersenne, este un evident text Rosicrucian. Cabalistul Jacques Gaffarel a fost de partea lui Fludd's, în timp ce Pierre Gassendi l-a apărat pe Mersenne. Mersenne este amintit astăzi datorită asocierii numelui său cu numerele
Marin Mersenne () [Corola-website/Science/313586_a_314915]
-
degrabă despre „ce nu este” decât despre „ce este” Dumnezeu. Maimonide consideră că între Dumnezeu și oameni s-ar interpune o categorie specială, trupurile paradisiace, pe care le numește „îngeri”, modelul spre care aspiră oamenii atunci când încearcă să atingă acel "summum bonum", cunoașterea lui Dumnezeu. Aici Maimonide scoate la iveală „judecata”, unul dintre principalele instrumente ale gândirii sale, prin intermediul căruia va cerceta toate poruncile tradiționale iudaice. Desemantizând și explicitând aceste porunci, separând sacrul de profan, Maimonide reușește să transforme „morala divină
Moise Maimonide () [Corola-website/Science/299473_a_300802]
-
în mister”. Inteligența este un proces treptat care tinde spre a înțelege și explica conținutul cuprins într-un fapt profetic. Pentru Maimonide, profeția devină posibilă (nu oricui, fiind de fapt un dar divin) atunci când la baza acesteia se află un summum de informații. Filosofia este una dintre artele pe care Maimonide le consideră căi spre profeție. Chiar dacă el este de părere că nu toți filosofii trebuie să fie în mod necesar profeți, Maimonide consideră însă că profeții sunt în mod absolut
Moise Maimonide () [Corola-website/Science/299473_a_300802]
-
obligații doar față de cei de-o seamă cu el”. Moralitatea omului de turmă își bazează filtrul moral pe conceptul de intenție, de datorie. Ea este inversiunea moralității supraomului; este caracterizată de cinism și pesimism. Esența moralității sclavilor este utilitatea: acel summum bonum, acel bine comun aplicat întregii comunități, nu doar supraoamenilor: „[...]Acest fel de a trage concluzia miroase a plebe, cea care în fapta rea vede doar urmările ei dăunătoare și opinează că „e un lucru prostesc să faci rău“; totodată
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
elaborat lucrarea "Kităb al- ḫașă’is fī ‘ilm ’ușūl al-‘arabiyya" despre principiile gramaticii după ce cercetase limba vorbită de beduinii din Mosul. Aceasta este cea mai vastă dintre operele sale, oferindu-ne într-un număr de 162 de capitole un summum al cunoașterii și gândirii lingvistice a autorului. Lui Ibn Jinnī i se datorează și o serie de comentarii la unele scrieri ale maestrului sau al-Fărisī. În plus, este autorul unei lucrări "Al-munșif" ce constituie un comentariu în mai multe volume
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
și sărutînd un falus din săpun care semnifica pe Iisus Hristos sau un sex de femeie care ziceau că e Maica Domnului și erai silit să bei "aghiazmă" din urină și să te împărtășești cu "anafură" din excremente". La acest summum dantesc nu se mai poate adăuga nimic. Nu ne rămîne decît tăcerea și groaza că așa ceva a fost cu putință. La mijlocul anului 1952, Securitatea și conducerea partidului hotărau încetarea "reeducării" prin tortură neîntreruptă. Și cum trebuiau aflați niște țapi ispășitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ansamblul normelor politice și legale fundamentale care prescrie reguli de guvernare. Din punct de vedere sociologic, Constituția este un pact social (acord național încheiat între oameni) intervenit între guvernant și guvernați, prin care acestora din urmă li se garantează un summum de drepturi, în schimbul acceptării de către ei a puterii de comandă și a dominației la care sunt supuși de guvernant, fără însă ca acesta să devină tiranic<footnote Respectarea acordului este asigurată printr-o infrastructură instituțională (instituții politice sau autorități publice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
o resuscitare a interesului pentru identitățile locale, etnice, naționale și culturale. Europa este un conglomerat de identități naționale, a cărei diversitate etnică, lingvistică, mentală, religioasă, etc. a determinat o diversitate de culturi. Putem vorbi de o cultură europeană că un summum al acestor culturi, dar nu ca despre o cultură de-sine-stătătoare, acest din urmă lucru presupunând un proces de lungă durată, de contopire a diverselor culturi individuale, de contopire a diverselor identități, si de omogenizare a acestora după principii laborioase și
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
este ca atare; În acest domeniu poate și trebuie, În mod special, să-și exercite agerimea și sensul său juridic. Aplicarea pur mecanică ar denatura dreptul ducând la cele mai absurde consecințe: acest fapt fiind remarcat de romani prin cuvintele: Summum jus, summa injuria. Cu alte cuvinte, aplicarea mecanică a legilor s-ar traduce În cea mai mare injustiție; astfel, devine necesară folosirea echității. În Etica Nicomahică, Aristotel socotea echitatea (επιειχεια) ca un corectiv al generalității legii, adică o specie de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trăiește în conformitate cu rațiunea, iar această viață în conformitate cu rațiunea este tocmai ceea ce se cheamă virtutea"44. De altfel, așa cum subliniază autorul citat 45, scopul suprem al căutărilor lui Aristotel, scopul care este dorit pentru el însuși, un scop absolut în sine, summum bonum, îl constituie fericirea și căutarea fericirii. Dacă privim lucrurile din punctul de vedere al virtuții ar rezulta concluzia că fericirea este în primul rând un fapt și o dimensiune a omului social, a omului care se manifestă ca ființă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fiind postulatul moral al lui Kant. Norman L. Geisler, în lucrarea sa ,,Filosofia religiei"56, descrie modul de desfășurare a acestui postulat: ,,fericirea este dorința tuturor oamenilor; morala este datoria tuturor oamenilor; unitatea celor două este cel mai mare bine (summum bonum); oamenii trebuie să urmărească obținerea lui summum bonum; unitatea dintre datorie și dorință nu este posibilă pentru omul finit, aflat într-un câmp limitat; dar necesitatea morală de a face ceva implică posibilitatea de face acel ceva; de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Geisler, în lucrarea sa ,,Filosofia religiei"56, descrie modul de desfășurare a acestui postulat: ,,fericirea este dorința tuturor oamenilor; morala este datoria tuturor oamenilor; unitatea celor două este cel mai mare bine (summum bonum); oamenii trebuie să urmărească obținerea lui summum bonum; unitatea dintre datorie și dorință nu este posibilă pentru omul finit, aflat într-un câmp limitat; dar necesitatea morală de a face ceva implică posibilitatea de face acel ceva; de aceea este necesar, din punct de vedere moral, să
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Dumnezeu. Această deplasare de la ceea ce este raționalmente necesar la ceea ce este moralmente cerut semnalează o altă deplasare în atitudinea modernă față de dovezile raționale care vizează existența lui Dumnezeu. Kant argumenta că datoria morală cere ca oamenii să caute binele suprem (summum bonum) care este unirea dintre virtute și fericire, dar acest lucru nu e posibil în viața de aici pentru că și atunci când cineva își face datoria, nu obține întotdeauna maximul de fericire. "De aceea Dumnezeu și o viață viitoare sunt două
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Raționamentul kantian ar putea fi structurat în felul următor: 1. Fericirea este dorința tuturor oamenilor (ceea ce ei doresc). 2. Morala (imperativul categoric) este datoria tuturor oamenilor (ceea ce ei trebuie să facă). 3. Unitatea acestor două este cel mai mare bine (summum bonum). 4. Oamenii trebuie să urmărească obținerea lui summum bonum (de vreme ce este binele cel mai mare). 5. Unitatea între datorie și dorință (care este cel mai mare bine) nu este posibilă pentru omul finit, aflat într-un timp limitat. 6
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
1. Fericirea este dorința tuturor oamenilor (ceea ce ei doresc). 2. Morala (imperativul categoric) este datoria tuturor oamenilor (ceea ce ei trebuie să facă). 3. Unitatea acestor două este cel mai mare bine (summum bonum). 4. Oamenii trebuie să urmărească obținerea lui summum bonum (de vreme ce este binele cel mai mare). 5. Unitatea între datorie și dorință (care este cel mai mare bine) nu este posibilă pentru omul finit, aflat într-un timp limitat. 6. Dar necesitatea morală de a face ceva implică posibilitatea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
noastră morală. Apoi, în condițiile în care s-ar încerca totuși o utilizare a postulatului kantian în calitate de argument rațional pentru existența lui Dumnezeu, trebuie remarcate câteva posibile obiecții. De exemplu, nu este obligatoriu ca scopul suprem al acțiunilor noastre, acel summum bonum, să fie și atins. Tendința cea mai firească ar fi să spunem că e imposibil de ajuns la un asemenea scop. Mai mult decât atât, nu e obligatoriu ca oamenii să tindă către un bine suprem comun dacă ar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
voluptății în sfârșit realizate, iată modul de întrebuințare... Construcția filosofică originală a lui Lorenzo Valla este epicuriană prin aceea că apără plăcerea ca mijloc de a-l conduce pe individ la binele suveran; în schimb, ea este creștină prin localizarea summumului plăcerii nu pe pământ ci într-o foarte improbabilă lume din spatele celei reale... Este creștină și epicuriană prin afirmația că religia se poate combina cu plăcerea, că cele două instanțe nu sunt contradictorii ba, mai mult, ele se presupun și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poate fi vorba de așa ceva? Cum și când, unde și în ce fel? Pentru a răspunde la aceste întrebări, există un Colocvin - ultimul din cele cincizeci și șase - intitulat Epicurianul î1533) în care Erasmus explică limpede relația sa cu Epicur: summumul sărăciei preconizate de epicurism este creștinismul. Când trăiești în conformitate cu învățăturile lui Epicur, decis să-ți satisfaci doar dorințele naturale și necesare, renunțând la toate celelalte, preocupat să ajungi la starea de pace intelectuală și de seninătate mentală - ataraxia - identificabilă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de la atacarea idealului "insulării" serviciilor medicale. Acest ideal reprezintă, așa cum am văzut în al doilea capitol al acestei lucrări, una dintre versiunile tezei caracterului special al serviciilor medicale. Dworkin îi atribuie trei caracteristici principale. Prima este ideea că sănătatea este summum bonum, bunul uman suprem, care trebuie promovat și protejat prin toate mijloacele. Orice alt bun are o importanță minoră prin comparație cu sănătatea. A doua caracteristică sau componentă a acestui ideal este egalitatea. Sănătatea sau serviciile de îngrijiri medicale trebuie
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
crescut... și o integrare optim... între lumin... și întuneric, un practicant de arte marțiale trebuie s... se bazeze inițial și fundamental pe așa-numitele forme interne, pe care trebuie s... le practice pentru a reuși s... se echilibreze pe șine. Summumul formelor interne de arte marțiale poate s... fie furnizat, de exemplu, prin practicarea Qi Gong, Reiki sau Tăi Chi. Nu trebuie s... uit...m c... extremele ne fac s... alunec...m ușor în jos, ca un balansoar pe care am
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]