106 matches
-
momentul propriu-zis al analizei, identific(ndu-se modificări ale structurii sociale. (ntre țărănime ș( clasa boierilor există un vid, absența unei clase de mijloc autohtone d(nd posibilitatea conturării ei cu un conținut străin. "Avem apoi deasupra acestui popor o pătură superpusă, un fel de sediment de pungași ș( de cocote, răsărită din amestecul scursăturilor orientale ș( occidentale, incapabilă de adevăr ș( de patriotism" (Eminescu, 1938-1939, IV, p.182, apud. Călinescu, 1976: 54). "Clasa noastră cultă (n cea mai mare parte nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
obiceiul păm(ntului". Prototipul conducătorului este al celui care cumulează ș( prerogativele judecătorești, părinte al celor mulți. Republica era o formă respinsă de Eminescu, singură monarhia ereditară fiind (n măsură să ne apropie de țelurile noastre. Elementele care compun pătura superpusă sunt at(t venite din afară, dar ș( din personaje recrutate din interior. "M. Eminescu are grijă să atragă atenția că pătura superpusă este, (n ceea ce privește elementele străine, venite din exterior, o consecință a destrămării imperiilor, iar (n privința
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Eminescu, singură monarhia ereditară fiind (n măsură să ne apropie de țelurile noastre. Elementele care compun pătura superpusă sunt at(t venite din afară, dar ș( din personaje recrutate din interior. "M. Eminescu are grijă să atragă atenția că pătura superpusă este, (n ceea ce privește elementele străine, venite din exterior, o consecință a destrămării imperiilor, iar (n privința elementelor care provin dinlăuntrul societății, ea este o consecință a luptei pentru putere" (Bădescu, 1994: 103-104). Cauza principală a formării acesteia a fost
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la Occident. Preocupată de păstrarea privilegiilor de care se bucurau (n s(nul imperiilor care s-au prăbușit fără a le "strivi", oblig(ndu-le să se adapteze unui mediu (n care reconfigurarea claselor nu mai permitea persistența celor vechi, pătura superpusă ne-a aruncat din "suburbia imperiilor" (n "suburbia metropolelor" (Bădescu, 1984). (n definirea păturii superpuse, criteriul esențial utilizat nu era de factură etnică, ci funcțională. Consecințele ce apar ca urmare a acțiunilor membrilor acestei pături sunt at(t de păgubitoare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
s-au prăbușit fără a le "strivi", oblig(ndu-le să se adapteze unui mediu (n care reconfigurarea claselor nu mai permitea persistența celor vechi, pătura superpusă ne-a aruncat din "suburbia imperiilor" (n "suburbia metropolelor" (Bădescu, 1984). (n definirea păturii superpuse, criteriul esențial utilizat nu era de factură etnică, ci funcțională. Consecințele ce apar ca urmare a acțiunilor membrilor acestei pături sunt at(t de păgubitoare, (nc(t ea este percepută ca una dintre principalele cauze ale situației (n care se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de factură etnică, ci funcțională. Consecințele ce apar ca urmare a acțiunilor membrilor acestei pături sunt at(t de păgubitoare, (nc(t ea este percepută ca una dintre principalele cauze ale situației (n care se aflau rom(nii. (ngroșarea păturii superpuse conduce la creșterea presiunii exercitată asupra claselor "pozitive" care (ș( văd tot mai puțin compensat aportul la susținerea statului. "Azi sunt zeci de mii de oameni cari trăiesc sub o formă sau alta din aceeaș( pungă (...) Două din trei părți
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
t (ntreaga societate să beneficieze de cuceririle civilizației. Spre deosebire de exploatarea capitalistă care contribuie la progresul civilizatiei, exploatarea parazitară macină societatea, o orientează (ntr-un sens descendent, periclit(ndu-i viitorul pe termen lung ș( aduc(nd-o (n starea de "semibarbarie". Teoria păturii superpuse este legată de teoria suprastructurii (Bădescu, 1994: 121 ș( urm.). Astfel, Eminescu avea de rezolvat problema căii de urmat: evoluție sau revoluție? Cum evoluționismul organic reprezenta direcția de g(ndire (nsușită de Eminescu (n spiritul epocii, el considera că revoluțiile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
conotație peiorativă) (( urmează civilizația. Ambele forme cunosc at(t elemente pozitive, c(t ș( negative. O simbioză (ntre masa populației ș( conducătorii ei va conduce o națiune de la un stadiu la celălalt. Dacă acest lucru este (mpiedicat prin apariția păturii superpuse, atunci națiunea care cunoaște acest proces va trece de la barbarie la semibarbarie, ceea ce este mult mai rău chiar dec(t păstrarea stării de barbarie. C(nd acest lucru se (nt(mplă, un popor "are numai răul civilizaței ș( răul barbariei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în parte ale poetului”, exprimând totodată, în chip exponențial și integral, epoca. Lucrarea, scrisă cu exces de participare, dar și cu înțelegerea lucrurilor în contextul lor istoric, luminează aspecte particulare importante, cum ar fi genealogia unor idei eminesciene (teoria „păturii superpuse”, de pildă, nu e invenția lui, ci se întâlnește la Simion Bărnuțiu, I. Heliade-Rădulescu, B.P. Hasdeu, iar cea a „formelor fără fond” e împărtășită și de Ion Brătianu), bazele filosofice ale pesimismului eminescian (și, corelativ, caracterul reducționist al schemei pesimism
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
Agârbiceanu ș.a. Sumarul P. mai include eseuri de Radu Gyr (Omagiu romantismului), Mihail Dragomirescu, pagini de jurnal basarabean semnate de George Dorul Dumitrescu, studii de istorie și critică literară aparținând lui D. Murărașu (Articolele lui Eminescu în „Timpul”, Teoria păturii superpuse și Eminescu). De semnalat recenzia lui N.N. Crețu la Icoane de lemn, în care Tudor Arghezi este acuzat că „naufragiază în grosolană trivialitate”, la antipodul acestuia situându-se Mihail Sadoveanu, care „face parte dintre puținele excepții fericite care nu și-
PLEIADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288845_a_290174]
-
de la un principiu de analiză, fără a fi Încadrat Într-o teorie sociologică. De asemenea, Eminescu Întreprinde adevărate analize sociologice despre procesele de modernizare În România, ce se constituie În nuclee ale unor teorii sociologice: teoria societății organice, teoria păturii superpuse, teoria golurilor, teoria formelor fără fond. Tot În secolul al XIX-lea, termenul sociologie este pus În circulație de I.C. Brătianu, T. Maiorescu, M. Eminescu, C. Dumitrescu-Iași, dar cultura românească În ansamblul ei nu integrează organic viziunea sociologică. Impactul acestor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
jignită că pământurile românești aparțin românilor!"24 Din păcate, răul din afară va continua să se solidarizeze cu cel din interior. După Unirea de la 1859, metehnele boieriei degradate au supraviețuit în sânul partidelor politice, în ceea ce Eminescu va numi "pătură superpusă". O analiză a acestei degradări a instituției boieriei o făcuse Ion Heliade Rădulescu în Echilibrul între antiteze (1869). Eminescu o va adânci, observând că partidele politice din România nu reușesc să devină partide în sensul european al cuvântului, rămânând facțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Eminescu n-a fost un "fan" al regelui Carol I, el laudă acum prevederea acestuia de a crea "această oștire disciplinată și ecuipată, pe atâta pe cât l-au iertat starea noastră înapoiată în cultură și calamitățile economice", în pofida intereselor "păturii superpuse", cea care credea că n-avem trebuință de tunuri și de baionete. Eminescu răspunde și jubilației presei austro-ungare față de știrea că neutralitatea României este inexistentă, acuzându-ne, totodată, de "rusofilie" și cum că am fi "reprezentanți ai politicii slave". Poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din "hegemonia" germano-austriacă, ceea ce a dus la rapida anihilare a conștiinței naționale în Basarabia. Iar, pentru aceasta, vinovați nu-i găsea pe basarabeni, în majoritate covârșitoare țărani care au conservat caracterul etnic românesc al provinciei, ci indiferența și corupția "păturii superpuse" din vechiul regat. Stere aducea probe că, după încercarea ultimă a lui Kogălniceanu și a lui Ion C. Brătianu de pleda cauza Basarabiei la tratativele de pace din 1878-1879, intelighenția românească a stat în nepăsare față de viața culturală, politică și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
voința depersonalizării. Firește că, ieșit din sfera comentariului "auctorial", genul avea să-și creeze alte instanțe ordonatoare. Însăși "imparțialitatea" presupune rigoarea unei "priviri neutre", "din afară" (exotopice). O asemenea egalitate în tratarea unghiurilor de vedere duce la instaurarea unei ficțiuni superpuse celei evenimențiale. Relatarea la persoana a III-a, dominantă, distantă, autoritar cunoscătoare, presupune totuși o "prezență": difuză material, însă absolută în sens verbal, voce demiurgică, deoarece creatoare de viață. Dacă se poate spune că narațiunea la persoana I este "imaginarul
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
echivalînd în unele cazuri cu o uzurpare de ordinul crimei simbolice. Echilibrate "cantitativ", aceste atitudini extreme vorbesc despre tiparul comun din care s-au născut. Orașul apare, în obsesia lui Mini, dublat de o proiecție metafizică, ca o colectivitate inefabilă, superpusă, o sumă a imponderabilelor "trupuri sufletești", comunicînd într-o osmoză doar ei inteligibilă: pe fundamentul realului, această entitate metafizică împrumută trupul de aer și negură al transparențelor absolute: "Cuprinse cu privirea orașul profilat în transparența negurii. Îl iubi. Se gîndi
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a avocaților (care-l oripilau pe Eminescu) și funcționarilor publici (numiți de el "proletari ai condeiului") care nu produc mai nimic, în schimb emit pretenții financiare exagerate și anchilozează progresul prin exces de birocrație. Aceasta este, in nuce, teoria păturilor superpuse a redactorului șef de la Timpul și care, probabil, își are sorgintea tocmai în hiperluciditatea cu aspect vizionar, adevărat arhetip donquijotesc recognoscibil în biografia și operele lui Eminescu și Camil Petrescu. Inaderența la real, lipsa de pragmatism clamate de Eminescu în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu un singur articol în numărul 2 al revistei, unde încearcă oarecum căznit o abordare gheristă, sociologizantă a artei pe calapodul dicotomiei dintre natura obiectivă a factorilor de mediu și natura subiectivă a vieții sufletești cu reflexe din teoria păturilor superpuse, poeți cu fulgurații simboliste, mai degrabă prizonierii unei maniere, având ca numitor comun un sentimentalism fad și grațios, precum A. Davila, dar și sensibilul poet decadento-simbolist Dimitrie Karnabatt, semnând D. Karr etc. "Partea artistică" grupează, în marea ei majoritate, pictori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
traco-ilirică. Așadar limba traco-ilirică este temelia și substratul peste cari s-au superpus deosebite pături linguistice, dar aceste din urmă, cu toată superpunerea, sunt în chiar esența lor modificate prin acel substrat. Avem așadar la romîni: substrat: traco-iliric; pătura imediat superpusă: latina, la bulgari:. substrat: traco-iliric; I pătura superpusă: paleoslavă, a doua pătură: finotartară, la greci[i] din Morea: substrat: traco-iliric; pătură superpusă: elina, paleoslava, albaneza, româna, la serbi, muntenegreni, dalmațieni, bosniaci, croați: substrat: traco-iliric: pătura superpusă: limba lehitică a hrovaților
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
peste cari s-au superpus deosebite pături linguistice, dar aceste din urmă, cu toată superpunerea, sunt în chiar esența lor modificate prin acel substrat. Avem așadar la romîni: substrat: traco-iliric; pătura imediat superpusă: latina, la bulgari:. substrat: traco-iliric; I pătura superpusă: paleoslavă, a doua pătură: finotartară, la greci[i] din Morea: substrat: traco-iliric; pătură superpusă: elina, paleoslava, albaneza, româna, la serbi, muntenegreni, dalmațieni, bosniaci, croați: substrat: traco-iliric: pătura superpusă: limba lehitică a hrovaților (aduși în Imp. Bizantin în timpul avarilor), la albanezi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
superpunerea, sunt în chiar esența lor modificate prin acel substrat. Avem așadar la romîni: substrat: traco-iliric; pătura imediat superpusă: latina, la bulgari:. substrat: traco-iliric; I pătura superpusă: paleoslavă, a doua pătură: finotartară, la greci[i] din Morea: substrat: traco-iliric; pătură superpusă: elina, paleoslava, albaneza, româna, la serbi, muntenegreni, dalmațieni, bosniaci, croați: substrat: traco-iliric: pătura superpusă: limba lehitică a hrovaților (aduși în Imp. Bizantin în timpul avarilor), la albanezi: substrat: traco-iliric; pătura: traco-ilirică. Dar cari sunt acele proprietăți cari dovedesc un substrat și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
substrat: traco-iliric; pătura imediat superpusă: latina, la bulgari:. substrat: traco-iliric; I pătura superpusă: paleoslavă, a doua pătură: finotartară, la greci[i] din Morea: substrat: traco-iliric; pătură superpusă: elina, paleoslava, albaneza, româna, la serbi, muntenegreni, dalmațieni, bosniaci, croați: substrat: traco-iliric: pătura superpusă: limba lehitică a hrovaților (aduși în Imp. Bizantin în timpul avarilor), la albanezi: substrat: traco-iliric; pătura: traco-ilirică. Dar cari sunt acele proprietăți cari dovedesc un substrat și etnic lingvistic comun? 1) Formațiunea caracteristică a viitorului cu un verbum volendi (vouloir, wollen
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
simți visceral legat până la moarte, îl va situa pe o poziție ofensivă în raport cu tot ceea ce îi periclitează acestuia ființarea. De aceea, elogiul țărănimii, privită drept cea mai numeroasă și productivă clasă pozitivă, pe de o parte, și rechizitoriul adus păturii superpuse, pe de altă parte, vor fi teme predilecte ale gazetăriei eminesciene. Cedăm tentației de a insera un pasaj pe cât de lapidar formulat, pe atât de concludent în ceea ce privește unghiul din care scriitorul vede realitatea socio-politică: Noi susținem că poporul românesc nu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
relația ombilicală care îl lega biologic pe individ de națiunea sa de apartenență definită în termeni precumpănitori etnici. Finalitatea educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013, p. 14), posesorul unei "identități multiple" și solidarități sociale superpuse, în care identitatea națională și loialitatea politică față de statul-națiune reprezintă doar unul din palierele pe care se manifestă atașamentul noului cetățean cosmopolit. Secolul al XIX-lea a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sumă de familii de tătari cari, după numele de botez citate, se vede că erau deja creștinate. E o eroare capitală de-a confunda toate populațiile țării de pe atunci sub numele de "popor", în opoziție cu boierii. Erau populații etnograficește superpuse și suntem convinși îndeosebi că elementul românesc au fost, dacă nu dominant, desigur pe deplin liber. Că se vor fi născut stări cronice de nedreptate nu tăgăduim, dar aceasta s-au întîmplat mai ales sub domniile străine. Celula constitutivă a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]