32 matches
-
origine slavă: în Transilvania, s-au moștenit cuvinte latinești ca lard (< lat. lardum) sau ca arină (< lat. arena), cărora le corespund, în limba literară, cuvintele de origine slavă slănină, respectiv nisip. Caracteristica generală a contactului latinității cu idiomurile nonlatine (substratul, superstratul) este faptul că termenii împrumutați au fost acceptați într-o structură lexicală latină relativ bine precizată, chiar dacă, așa cum am văzut mai devreme, în latina târzie a avut loc reorganizarea lexicului. Datorită acestei structuri bine constituite s-au putut păstra până
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
așa cum am văzut mai devreme, în latina târzie a avut loc reorganizarea lexicului. Datorită acestei structuri bine constituite s-au putut păstra până astăzi multe cuvinte la nivelul întregii Romanii. De ce și cum au fost împrumutate cuvintele din substrat și superstrat? De ce au fost acceptate noile cuvinte de către structura lexicală latinească? Cea mai clară categorie o reprezintă împrumuturile care denumeau realități specifice zonei: termeni referitori la faună și floră sau la obiecte necunoscute romanilor. Latina se adapta la realitățile din noile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
că, în cele mai multe cazuri, avem a face cu termeni referitori la aspectul exterior al terenului, domeniu foarte apropiat de cel al faunei și florei. Într-un alt articol consacrat raporturilor dintre termenii latinești moșteniți și cei împrumutați din substrat și superstrat, Sanda Reinheimer Rîpeanu prezintă mai multe serii de acest tip. Pentru sfera semantică din care fac parte cuvintele românești „lac, mlaștină, baltă, mocirlă“, limbile romanice au păstrat din latină doar termenii lacus (transmis tuturor limbilor romanice actuale, cu excepția francezei), stagnum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
la origine tot cuvântul paludem (ac. al lui palus, -udis), dar cu evoluție semantică aparte, legată de natura mlăștinoasă a vechilor păduri din preajma Dunării). Celelalte cuvinte românești și romanice aparținând acestui câmp semantic sunt împrumuturi din limbile de substrat și superstrat: rom. baltă este explicat prin substrat sau superstrat vechi slav, mocirlă și mlaștină sunt amândouă din vechea slavă; fr. boue provine dintr-un termen latinesc, la origine cuvânt galic, fr. marais este un cuvânt de superstrat, latinizat sub forma mariscus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
palus, -udis), dar cu evoluție semantică aparte, legată de natura mlăștinoasă a vechilor păduri din preajma Dunării). Celelalte cuvinte românești și romanice aparținând acestui câmp semantic sunt împrumuturi din limbile de substrat și superstrat: rom. baltă este explicat prin substrat sau superstrat vechi slav, mocirlă și mlaștină sunt amândouă din vechea slavă; fr. boue provine dintr-un termen latinesc, la origine cuvânt galic, fr. marais este un cuvânt de superstrat, latinizat sub forma mariscus în textele merovingiene și carolingiene, fr. mare a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
limbile de substrat și superstrat: rom. baltă este explicat prin substrat sau superstrat vechi slav, mocirlă și mlaștină sunt amândouă din vechea slavă; fr. boue provine dintr-un termen latinesc, la origine cuvânt galic, fr. marais este un cuvânt de superstrat, latinizat sub forma mariscus în textele merovingiene și carolingiene, fr. mare a fost împrumutat din vechea germanică nordică; it. pantano este un cuvânt de origine preromanică, iar it. palta (din dialectele nordice) provine dintr-o rădăcină mediteraneeană; cat. bassa și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
dialectal logudorez al limbii sarde, iar robur, în spaniolă și occitană; în celelalte limbi romanice, pentru denumirea acestui copac se folosesc termeni de substrat: fr. chêne, occ. garric, sp. carvajo, port. carvalho. Rom. stejar este considerat de cei mai mulți lingviști din superstratul slav; nu lipsește însă nici ipoteza originii autohtone a cuvântului (la fel ca gorun și gârniță, termeni sinonimi cu stejar). Lucrurile se prezintă în mod similar și în cazul unor nume de păsări. Pentru „ciocârlie“, dintre termenii vechi latini nu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]