72 matches
-
vei arăta că am două fete a cărora educație e abia la început și să arăți curat că nu am cu ce trăi; suplica o vei trimite la mine, să o prescriu. Pe urmă te voi ruga să-mi faci suplica pentru pensiune. Cogălniceanu a fost la înmormîntare și mi-a promis multe. Ț-aș mai scrie dar nu mai pot, îmi tremură mâna. Te rog răspunde-mi. Adresa tot: Școala de Arte. Te salut din inimă Veronica 12 august 1879
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o nenorocită ca mine mai poate avea dreptul de a-ți face imputări; cu toată îndoiala însă, eu îmi permit a ți le face, - de duminică ți-am scris și te-am rugat să fii bun să-mi faci o suplică la minister în care să ceri să // mi se acoarde leafa lui Micle de la Universitate, până la regularea pensiunei mele, și, cum îți spusei mai sus, de duminică tot aștept și tu nu-mi răspunzi nimic. Acea scrisoare era totodată răspuns
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
că mă va susține în Cameră. Zoe îți mulțumește de mii // de ori, era și ea dezesperată, căci eu am primit îndărăt un plic trimis mie de Roșiu și acuma nu-mi puteam închipui ce să va fi întîmplat cu suplica Zoi[i]. Eu, scumpul meu, mă mut cel mai târziu la 1 noiembrie, când voi avea atâta bucluc și necaz că mă îngrozesc de pe acum. Cu aceste te sărut, te sărut, te sărut și te mai sărut, petit Bebe a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
inoportune și cu o gustoasă cercetare de sine, Rim se desfăta la ideea bucuriilor pe care le putea da Siei. Scoborând astfel în subteranele conștiinții, găsise gândul mîn-tuitor de a se sluji de minciună. €u mâini lungi, întinse ca o suplică spre Sia, Rim îi povestise că a întîlnit pe Lică, ce 1-a însărcinat să-i spună că nu o mai poate chema la dânsul nici chiar pentru o vizită din "anumite pricini". Lică 1-a împuternicit pe el, Rim
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care se află în afară”, adică a păgânilor, expresie cu atât mai dură cu cât aceste legi sunt, de fapt, promulgate de către împărați creștini. Ioan aplică aceiași termeni de egalitate sau de inegalitate sexelor față de adulter. Astfel, atunci când Atenagora, în Suplica 33 vorbește de „femeia căsătorită după legile stabilite de noi”, nu este necesar să se schimbe acest „noi” în „voi”, așa cum fac unii traducători recenți, din fericire izolați, fără a exista o variantă textuală și fără aviz. Deoarece creștinii primelor
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
spre lectură sfârșitul scrisorii mele din 10 august a.c., către revista „Flacăra”: „Stimată redacție... Prin urmare, mi-au fost mâncate 6 (șase) zile lucrătoare de concediu recreativ. Toți factorii de răspundere, În cap cu jurisconsultul, cărora m-am adresat cu suplica și cu argumente susținătoare, au opinat asertoric că n-am deloc dreptate. Dumneavoastră ce credeți și ce spuneți? Aștept răspunsul dumneavoastră prob și pertinent acasă, prin poștă. Nu vreau ca numele meu să fie publicat În presă, nu de alta
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În maniera sa intra o poză ce-i devenise familiară, poza "simplității". Ceru voie să se așeze pe o canapea între alți vizitatori, printre care nu lipseau Gulimănescu, Hagienuș, Suflețel și Gonzalv Ionescu. Acesta din urmă încercă să strecoare o suplică sub formă de compliment: - Sperăm, domnule ministru, că prin venirea dumnea-voastră se vor încuraja elementele tinere. Pomponescu îl privi cu bunăvoință, însă distrat, evitând a răspunde. . - Dar noi nu trebuie să trăim, domnule Gonzalv? protestăHagienuș. Eu cred că domnul ministru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
genealogic. Colonelul făcuse o ispravă eroică, pentru care garnizoana îl propusese la decorare. Hârtia în chestie era transcrisă în întregime: G. Călinescu "Nr. 5721 19... septembrie în 5 zile Garnizoana Tecuci către Divizia V-a Loco Cu onoare se înaintează suplica comercianților de giuvaericale H. Schuller, Rebeca Bleiveis și Sofia Bleiveis, din strada Națională, care în noaptea de 29 august au fost atacați în propria lor locuință de o bandă armată de răufăcători și a căror viață și avut au fost
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
instrucția superioară și stabilește că atât diplomele de bacalaureat cât și gradele academice să se confere de cătră autoritățile scolastice ale statului său sub privigherea lor. Instrucția clericală din Franța nu putea fi mulțumită cu aceasta, din care cauză multe suplici din provințiile legitimiste cearcă a opri votarea acelor măsuri. Cu toate acestea legea se va vota și aceste petiții vor rămânea mai mult un protest decât o piedică. Altfel lumea politică e mișcată de schimbările din Orient. [23 mai 1876
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce apare în Constantinopole face următoarea descriere: Funcționarii din vilaieturile Aleppo și Damasc se servesc de orice nedreptățire și arbitrarietate și comit toate vexațiunile posibile față cu poporul. Cu fiecare poștă primim plângeri în contra funcționarilor și un număr mare de suplici s-au dat Porții tot asupra acestui obiect. Înalta Poartă să ni permită a o întreba dacă aceste plângeri a unei populații întregi se consideră, sau se pun ad acta. Sigur este că această stare de lucruri produce o nemulțămire
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se repetau tot mai des, încît pedagogul și maistrii s-au văzut siliți a raporta consiliului de disciplină că nemulțămiții nu primesc pedepsele ce li se impun, nici se supun la ordinele superiorilor lor. Totodată direcția se pomeni c-o suplică din partea câtorva elevi, prin care ei declarau că n-au lucru și cer să li se deie. Față cu această suplică maistrii au declarat contrariul, că aceste ar fi numai un pretest de-a face neorânduieli, că fiecare din ei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
primesc pedepsele ce li se impun, nici se supun la ordinele superiorilor lor. Totodată direcția se pomeni c-o suplică din partea câtorva elevi, prin care ei declarau că n-au lucru și cer să li se deie. Față cu această suplică maistrii au declarat contrariul, că aceste ar fi numai un pretest de-a face neorânduieli, că fiecare din ei are de lucru, dar că nu voiesc să lucreze. În fine consiliul de disciplină s-a văzut silit să ceară concursul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să intre în institut și nimeni nu-i oprește să iasă. Să recugete însă că, dacă părăsesc școala, o părăsesc fără consimțamîntul direcției și că vor {EminescuOpIX 334} avea să sufere urmările". Totuși acești cincisprezece au dat un fel de suplică, iscălită de toți, prin care declară că părăsesc școala. Consiliul de disciplină a încheiat la moment un proces verbal, prin care s-a relatat și aceste neorânduieli ministeriului. În urma acestora ministeriul a dat direcției putere discreționară de-a esclude pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și al satelor vecine merg „până în Valea Călmățuiului”. De asemenea, se susține în Cartea de hotărnicie întocmită, că „toate zapisele de cumpărătură vechi cu care s-au cumpărat acea moșie pomenesc din apa Bârladului până în Valea Călmățuiului”. Se invocă și „suplica răposatului spătarul Mihalache Cantacuzino, părintele D-nei Ruxanda Balșu, către Divan, nr. 1607 din 1835 mai 24, prin care se tânguiește în termenul prescris de lege” și arată că moșiile d-Sale Torceștii și Blăjerii „se împresoară de moși Gerului”. Văzând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sechestru pe trei juncani și se publicase și termenul legiuit, pentru efectuarea mezatului, la tactul subpre fecturii 28. În același timp, preotul Neculai Karano-Hakmann, care slujise la Ipotești, după preotul Vasile Hudeșteanu, era gata de a pleca din sat. În suplica trimisă la Mitropolie, la 20 martie, 1863, el arăta și motivele plecării: "La bisărica din pome nitul sat Ipotești, cu hramul Sf. Voevozi, am sărvit patru ani, în care timp de feli proprietarii acelor părți de moșie nu mi-au
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de propria familie. Nemaiputând suporta aceste tratamente și neavând niciun sprijin, înaintează o jalbă Mitropolitului, însă nu i se face dreptate, din contra, calvarul i se asprește, fiind închis în beciurile Mitropoliei. Mai înaintează o plângere, o „Plecată și lăcrămătoare suplică”, însă nici aceasta nu este salvatoare, Creangă fiind obligat să se împace cu socrul și să locuiască în continuare cu el. Diaconul dorea să-și croiască un drum independent și poate tocmai autonomia și alte cauze de acest gen au
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de aceea le reproducem în întregime: In Scythia nobis quinquennis Olympias acta est: Iam tempus lustri tranzit in alterius. Perstat enim Fortuna tenax, votisque malignum Opponit nostris insidiosa pedem. Certus eras pro me, Fabiae lux, Maxime, gentis, Numen ad Augustum suplice voce loqui. Occidis ante preces, causamque ego, Maxime, mortis Nec fuero tanti me reor esse tuae. Iam timeo nostram cuiquam mandare salutem: Ipsum morte tua concidit auxilium.415 Tocmai atunci când poetul nutrea cele mai roze speranțe, mai ales în urma intervenției
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să fie pe deplin conformă cu vederile opoziției. Pe de altă parte auzim și comunicăm sub rezervă că și din partea izraeliților avem a ne aștepta la o manifestare. {EminescuOpX 326} Acum câteva zile ni s-a pus în vedere o suplică, adresată Camerei, prin care mai mulți izraeliți din Dorohoi se rostesc în următorul mod: Cu inima sfâșiată de durere venim subsemnații izraeliți, născuți și crescuți în România, de-a aduce la cunoștință reprezintanților națiunii, ca să vadă ce piesă joacă confrații
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
români. Îngădui-va țara aceasta? Trece-se-va cu vederea de către aceia în mâna cărora se află soarta Romîniei? Lăsa-se va nepedepsit un asemenea abuz? Oricât informațiunile petiționarilor ar fi supuse erorii, aflăm totuși că adunarea izraeliților despre care suplica vorbește a avut loc într-o casă alături cu hala vechiturilor. În acea adunare, compusă și din delegați izraeliți de prin districte, s-ar fi hotărât de-a se adresa o petițiune Adunărilor legiuitoare prin care să se declare că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din oameni fără caracter. Astfel un individ de la Pitești în ajunul alegerilor promitea cetățenilor că nu numai nu va da nimic evreilor, dar va propune gonirea lor din țară. Acelaș individ, ales deputat, făcea parte din susțiitorii categoriilor. Există o suplică a alegătorilor din Pitești care denunță duplicitatea deputaților din acel județ. Alături apoi cu neonestitatea pe teren teoretic, vine cea pe terenul practic, unde exemplele sânt înspăimîntătoare. De aceea nu lauda "Romanului" că roșii sânt adevărații conservatori, ci objecțiunea noastră
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
circumstanțele sinodale din 1744, pe fondul epocii restituțiilor feudale inaugurată ulterior morții lui Iosif al II-lea (1790), înțelegerea românească a ideii de "națiune" înregistrează o reculare semantică. Această contracție atrofiantă a razei de cuprindere a națiunii este vizibilă în Suplica din 1791, semnată de "Mult umilii și în veci credincioșii supuși, Clerul, Nobilimea, Starea militară și cea Orășenească a întregii națiuni române din Transilvania" (cf. Prodan, 1984, p. 480). Cu toate formalitățile petiționare ce trebuiau respectate, absența țărănimii românești de pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
plebea sa ceva nai mult decât i se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe atitudinal-mentalitare de certă sorginte premodernă. În analiza lui L. Blaga, "osatura programului și a revendicărilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe atitudinal-mentalitare de certă sorginte premodernă. În analiza lui L. Blaga, "osatura programului și a revendicărilor expuse în Supplex rămâne împărțirea feudală a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
an mai târziu, prin adresarea Supplex-ului din 30 martie 1792 purtând semnăturile capilor episcopali ai națiunii valahe, Ioan Bob și Gherasim Adamovici. Reiterând argumentele istorice deja forjate ale priorității, continuității, egalității originale, precum și cele moderne ale numărului majoritar de locuitori, Suplica din 1792 combate în 17 puncte concluziile Dietei care respingeau categoric pretențiile ridicate de prima Suplică drept inacceptabile. Ce o diferențiază de cea dintâi este faptul că în paginile celei de-a doua, națiunea este din nou extinsă pentru a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
valahe, Ioan Bob și Gherasim Adamovici. Reiterând argumentele istorice deja forjate ale priorității, continuității, egalității originale, precum și cele moderne ale numărului majoritar de locuitori, Suplica din 1792 combate în 17 puncte concluziile Dietei care respingeau categoric pretențiile ridicate de prima Suplică drept inacceptabile. Ce o diferențiază de cea dintâi este faptul că în paginile celei de-a doua, națiunea este din nou extinsă pentru a cuprinde în marginile sale și plebea. Aceasta este relevată în clar de faptul că Supplex-ul din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]