73 matches
-
se spune deja în primele pagini. Cartea se deschide cu o dublă analiză, care vizează atât o descriere a disponibilităților limbii ebraice, cât și problema paralelismului în poezie. Herder vede în cultura ebraică o limbă imperfectă, cu multiple expresii concurente ("supraabundența de nume pentru obiectele materiale e foarte vizibilă în limba ebraică"47), care reușește să își transfere în poezie redundanțele sub forma unor repetiții specifice. Arhitectura serială a limbajului produce - prin paralelism - poezie. Dacă descoperirea lui Lowth l-a incitat
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
când istoricul întâlnește un document de arhivă, trebuie să-l pună în lumină pentru a atinge un grad și mai ridicat de adevăr. „În mod semnificativ, această meritorie căutare de documente se traduce în cazul lui Soozmen într-o oarecare supraabundență de material”, observă Mazza. b) Socrate și Sozomen Cum Socrate se ocupă de perioada 305-439, iar Sozomen de perioada 324-439, e firesc să ne întrebăm ce raport există între cele două opere. Într-adevăr, așa cum spus mai sus, un examen
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
America latină. Urii amazoniene față de „los Gringos” îi revenea, undeva peste cortina de fier ruginit a Europei, pandantul sofisticat al școlii de la Frankfurt. Intelectuali ca H. Marcuse și Th. Adorno denunțau fatalitatea complexului consumatorului, confruntat cu „dilema” alegerilor libere din cornul supraabundenței. Mai austere, elitele din Rusia sovietică sau Peru dădeau punctaj din oficiu sau prime anuale oricărui codaș înfometat, posesor de cartelă alimentară și carnet de partid. Printr-o curioasă îmbinare de zel neomarxist și râvnă evanghelică, teologii oficiali ai țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nopților (1977), Recitativ (1980), Relief (1981) ș.a. Traducătoare din Paul Claudel (Cinci mari ode) și din Friedrich Nietzsche (Așa grăit-a Zarathustra), T. cultivă simfonismul psaltic îmbibat de aluzii mitologice și religioase, călătorind în timp și în geografii spirituale unde supraabundența, grandilocvența și poza profetică amenință să sufoce miezul sensibil al viziunilor. Acumularea marilor teme orfic-biblice în recitativul amplu, croit pe tiparul „marelui fluviu” al lui Perse, reprezintă însă o zonă aparte în poezia română contemporană. Două eseuri, Ion Pillat. Ceremonia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
spiritul Renașterii italiene la începuturile ei, Comte se dovedea, ca întotdeauna, un puternic analist și un mare filozof al istoriei. Nu avea însă nici o educație artistică, ceea ce explică probabil faptul că a încercat un sentiment de stînjeneală în fața bogăției și supraabundenței operelor produse în această epocă. El vede aici, într-un fel, un fenomen patologic, efect al unor zadarnice încercări de depășire a contradicțiilor. Ne putem îndoi totuși că, dacă ar fi convertit Italia la pozitivism și ar fi dat astfel
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
încă o explicație completă din partea economiștilor teoreticieni se referă la următoarea idee: De ce în perioada de dinaintea declanșării unei crize economice, când se remarcă existența unei bune stări generale, apare o creștere a prețurilor, dacă, de fapt, pe piață există o supraabundență de produse? Putem oare considera (din acest punct de vedere) că nu supraproducția este cea care generează criza economică, ci supraconsumul determinat de bunăstarea generală? În cadrul economiei capitaliste contemporane, în diferite țări industrializate, problema producției este direct corelată pe baza
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
există nici o îndoială că investigarea sa ar fi dintre cele mai utile, ducînd la o mai bună analiză a realității și a fantasmelor societății franceze din 1989! Cu atît mai mult cu cît, în aceste condiții este regretabil că această supraabundență comemorativă a ascuns și a dat complet uitării aniversarea unui alt eveniment, care, în felul său, a contribuit și el la formarea societății contemporane franceze și europene: nașterea Internaționalei a II-a, organizația internațională a socialismului. Creată acum un secol
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
zăresc formele epifanice ale invizibilului: "Auz și văz. Ochi plini de constelații,/ Și norii străvezii pe frunți, pe voce. (...) E-adevărat? Extaz să te salut/ Tărâm al liniștii" (I. Hotarul de fum, în ed. cit., p. 5). Este vorba de supraabundența "mărimii" infinite a principiului, de inegalabilul non-identității sale cu realitatea; "iar "marele" lui constă în faptul că nicio realitate nu este mai puternică decât el și că niciuna nu se poate pune la nivelul lui: căci ce parte a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
obiectivul camerei de filmat și experiența pelerinajului. Lipsesc în schimb cadrele largi, priveliștile degajate, aspectele intermediare, cum ar fi, de pildă, pregătirile pe care pelerinii le fac înainte de plecare. Mult timp, m-am întrebat cărui fapt i se datorează această supraabundență de detalii din rând în reflectarea pelerinajului în media televizuală. Un posibil răspuns poate fi găsit în celebrul eseu al lui Roland Barthes „L’effet de réel”. (1968). Rezumat, Barthes afirmă că, pentru a mări credibilitatea realistă a narațiunii, autorii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a pelerinajului și a rândului de așteptare în special, în opoziție cu imaginea dominantă din media laică. și în acest caz, al reportajelor din Lumina (dar și al intervențiilor de pe teren ale televiziunii Trinitas), avem de a face cu o supraabundență de detalii, uneori aceleași de la media laică, puse însă în slujba redării strălucirii și a sensului inițial al pelerinajului. Rândul este proba fizică supremă, motivațiile pelerinilor intervievați sunt justificate teologic, pelerinajul apărând ca un veritabil generator de „communitas”. În ziarul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
statului (sacer, ne amintim, era un termen legal), și loca religiosa, legate de familii, gentes ; un loc lovit de trăsnet devenea religiosum, ca și alte elemente ale cadrului natural, templele provinciale, necropolele etc., ceea ce putea duce și ducea la o supraabundență de excepții învestite spiritual în cadrul geografic al existenței umane. La noi, deși procesul e mai puțin documentat și analizat ca în alte culturi, această sacralizare/ spiritualizare a peisajului, mergând de la identificarea unui genius loci la construcția unei complexe geographia sacra
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
par a fi destul de simple: fără cuvinte în plus; semnul potrivit la locul potrivit; suficiente semne, pentru ca șoferii să nu se simtă ignorați sau slab informați; nu foarte multe semne într-un spațiu restrâns, pentru a nu crea confuzie în supraabundență de informații. Faptul că trebuie să conduci pe niște autostrăzi pe care n-ai mai fost niciodată și că știi sigur că mergi în direcția potrivită - fără a fi nevoit să te oprești pentru a solicita informații sau a încetini
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
Orice ai crede despre tine și bogăție, îți poți schimba imediat atitudinea. DESCOPERĂ CE SIMȚI ÎN LEGĂTURĂ CU BANII Imaginează-ți că ai avea bani din belșug, sume exorbitante. Notează care sînt elementele pe care le asociezi unui surplus de capital, unei supraabundențe de bani, obiecte și proprietăți. Care sînt argumentele și contraargumentele pentru a avea o sumă mare de bani. Care ar fi avantajele și dezavantajele? Mai aruncă o privire asupra propozițiilor pe care le-ai exclus. Avantaje Dezavantaje Care este proporția
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
dispune de o lege specifică pentru cooperative, dar în care mișcarea cooperatistă în agricultură este foarte dezvoltată. Manifestarea unui interes exagerat al statului pentru dezvoltarea cooperației într-un anumit sector de activitate, prin elaborarea unui cadru legislativ caracterizat printr-o supraabundență de legi poate fi dăunător cooperativelor, așa cum s-a întâmplat în țara noastră în perioada interbelică. Câteva caracteristici definitorii pentru cooperative prevăzute în legislațiile țărilor membre UE sunt următoarele: cooperativele sunt definite ca fiind companii (întreprinderi economice) formate dintr-un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
69. 3. 3. 2. Legislația cooperatistă în perioada interbelică Pentru a caracteriza legislația cooperatistă românească din perioada interbelică, deosebit de concludentă este observația lui Charles Gide care aprecia că interesul manifestat de către statul român față de cooperație s-a concretizat printr-o supraabundența de legi. Aceste legi nu au favorizat, din păcate, dezvoltarea cooperației, datorită faptului că scopul legilor elaborate era doar acela de a modifica legile anterioare. Un prim reper legislativ care are legătură cu cooperația română după primul război mondial este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Sunt atât de multe etici încât se poate filozofa astăzi în registrul polifonic al eticii finațelor, eticii resurselor umane, eticii marketingului, eticii producției, eticii proprietății intelectuale, eticii sistemului economic, eticii sistemului legislativ, eticii afacerilor și a afacerilor internaționale, bioeticii etc. Supraabundența de etici este explicabilă: nu există domeniu sau activitate umană care să poată fi independentă față de etică și față de furcile ei caudine. Fară a minimaliza doctrine și teoreticieni postmoderniști, cel de-al doilea obiectiv, construcția unei etici integratoare, a rămas
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, Studii Teologice, Anul X (1958). footnote>. Toate acestea sunt, de fapt, trepte din ce în ce mai înalte ale iubirii și, totodată, ale cunoașterii lui Dumnezeu. Iată aceste trepte: a) Beția sobră subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. El arată că precum orice beție produce un extaz (ieșire) al minții, luată în stăpânire de vin, la fel și cea duhovnicească produce o strămutare spre cele mai bune, „spre cele mai
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
speranță de prosperitate, ba chiar de răscumpărare, acestui loc blestemat de soartă, unde atâția locuitori rămași fără nicio resursă așteaptă răbdători venirea improbabilă a turiștilor și a pelerinilor care ar compensa în mod miraculos înmulțirea sângelui cu cea a vinului. * * * Supraabundență de mâncăruri pe masă, opulența kitsch a interioarelor, absența mijloacelor de transport în comun, toți membrii clasei mijlocii deplasându-se în Mercedesuri: practica mizerabilismului e un exercițiu dificil în Liban, cel puțin atâta timp cât nu intri în ghetourile palestiniene. În afara unor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a adolescenților. Ceea ce definește faza III este diminuarea forței directive a regulilor colective, personalizarea crescândă a practicilor cotidiene, o mai mare libertate a actorilor față de clasa căreia îi aparțin. Aspirațiile tot mai pronunțate către autonomie și traiul mereu mai bun, supraabundența și diferențierea ofertei pieței, toți acești factori au făcut posibilă o utilizare tot mai personalizată a bunurilor de consum, simultan cu o imensă dereglementare a consumului articulat pe sistemul de referință al individului. Conso-voiajorultc "Conso‑voiajorul" Stadiul III n-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
practicile adictive de tot felul, anarhia comportamentelor alimentare, bulimia și obezitatea. Se anunță așadar în egală măsură un individualism dezlănțuit și haotic și un consumator „expert” capabil să-și poarte de grijă în mod responsabil. Slăbirea controlului colectiv, normele hedoniste, supraabundența, educația liberală, toate acestea au contribuit la fabricarea unui individ detașat de scopurile comune și care, dispunând doar de propriile forțe, se vădește adesea a fi incapabil să reziste solicitărilor din afară, ca și impulsurilor din interior. Suntem astfel martorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
căutări ale vertijelor și ale beției de senzații ce ar adăuga sare și piper unei existențe tot mai fade. Pentru că omul de tip nou nu este „obsedat de lucruri” decât în aparență: ceea ce așteaptă de fapt de la ele este o „supraabundență de a fi”, convulsii erotice și extatice care să-l elibereze de lestul condiției sale pământene. Amețit de consum, înecat într-un torent de solicitări, avid de „călătorii” și de insolit, de transgresiuni și de muzici îmbătătoare, omul dionisiac n-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
adapta cu aceeași plasticitate și rapiditate la noile condiții impuse în mod imperios: „prea mult, prea repede, prea nou”! În această situație socială, suntem martorii unui dublu declin al grupelor social-umane: a) pe de o parte, „degenerarea prin prosperitate”, datorită supraabundenței evoluției socio-economice; b) pe de altă parte, apariția „bolilor de civilizație”, a nevrozelor, ca o expresie a deteriorării stării de sănătate mintală prin incapacitatea de adaptare la schimbări. În acest al doilea caz, remarcăm faptul că factorii de progres duc
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fundamentele culturii românești moderne. Și totuși, O. a manifestat cel puțin la fel de concludent și o adevărată pasiune pentru actualitate, concretizată în prestația de ordin foiletonistic. Articolele, cronicile, comentariile și studiile sale au rezultat fie din pregătirea principalelor monografii, fie din supraabundența substanței acestora, înfățișându-se ca nuanțări sau completări, câteodată chiar ca repetări ale sintezelor pe care se fundamentează. Mai multe cărți ilustrează această componentă a demersurilor sale, începând cu Studii și cercetări (1972), continuând cu volumele Comentarii (1981), Actualitatea clasicilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
unei surse sigure, ferme, unice, apare pluralitatea perspectivelor. În acest caz, pentru utilizator rămâne ca sarcină identificarea și aplicarea acelei teorii care se potrivește cel mai bine la problemele de soluționat. Există o grijă generată nu de carență, ci de supraabundență. Trebuie să știm ce este oportun și valoros în „oceanul” de cunoștințe care ne înconjoară, să valorificăm ceea ce este pertinent și nu prejudiciază alte seturi de valori (morale, civice, culturale). Căci o valoare autentică, fie ea și instrumentală sau pragmatică
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
forma, adică această disponibilitate psihologică pentru Învățare continuă, ci și calități morale și putere de voință corespunzătoare pentru a-i Înarma, totodată, cu o metodă de studiu, de autoinstruire, care să le dea posibilitatea, după absolvirea școlii, să se adapteze supraabundenței de informații, să dobândească pe cont propriu noi cunoștințe și abilități, pentru a face față solicitărilor și studiului continuu. Principiul autoformării impune cu necesitate această pregătire din anii de școală. Adică, odată cu preluarea adevărurilor științei, a valorilor culturii, elevul ar
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]