192 matches
-
că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 35. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3) din
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
că pentru a interveni impreviziunea este necesar ca, pe lângă condiția privind consistența valorică și persistența temporală, să fie îndeplinită și condiția potrivit căreia debitorul să nu fi avut intenția expres materializată de a se angaja în executarea unui risc supraadăugat asociat contractului de credit. Se mai arată că nu poate fi considerată impreviziune situația în care obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Obligația lunară de achitare a ratelor
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
alin. (2) din Legea nr. 312/2004. ... 28. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 31. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3) din
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
derulează un contract de credit cu obligații reciproce, intervenția instanței în temeiul teoriei impreviziunii nu mai este posibilă, în astfel de cazuri fiind incidente considerentele reținute în cuprinsul Deciziei nr. 623/2016 a Curții Constituționale, potrivit cărora impreviziunea vizează numai riscul supraadăugat și, în condițiile intervenirii acestuia, este menită să reamenajeze prestațiile la care părțile s-au obligat în condițiile noii realități economice și/sau juridice. Adaptarea are loc atunci când utilitatea socială a contractului poate fi menținută. Or, din moment ce contractul
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
standardului de viață, manifestată prin creșterea salariului minim pe economie, independent de situația personală a debitorului, nu poate constitui, de plano, o prezumție absolută de caracter vădit injust al executării obligației de către debitor. De aceea, efectul prezumțiilor de risc supraadăugat trebuie să fie lăsat la aprecierea instanțelor judecătorești. ... 7. În ceea ce privește neconstituționalitatea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 se afirmă că textul este lipsit de claritate și previzibilitate. Totodată, textul este vădit neconstituțional în măsura în
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
României, Partea I, nr. 905 din 21 septembrie 2021. ... 17. Curtea a reținut că prin criticile de neconstituționalitate se vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 20. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că, dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, precitată, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
intrinsecă formulate, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că acestea vizau în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune (Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, paragraful 29). Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019. Pe baza acestor criterii, legea a fixat (i) consistența valorică a diferenței de curs
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 34. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3) din
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
sa deplină, stabilizându-l (remarcăm aici o similaritate cu poezia lui Ion Barbu, Riga Crypto al său nefiind însă copt pentru lucrarea alchimică a luminii!). Marea, peștera (corespondentă cu valea de marmură unde are loc resurecția Salomeii) sunt alte simboluri supraadăugate, ce le nuanțează permanent pe cele anterioare. Dar romanul este, simultan, și unul de iubire, chiar erotic, ori unul de atmosferă, dar și o frescă socială, valențele din acest câmp semantic fiind clare și robuste, în contururi de un relief
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
muzicalități tot mai discrete, de o armonie tot mai savanta, în care densitatea plastică se împacă, fuzionează, cu diafanul oniric.” Nicolae Argintescu Amza ,,Siguranța ductului e magistrală, finețea valorilor de tonuri acromatice se îmbină cu decizia coloriajului, în tonuri cromatice supraadăugate, care concura la construcția compoziției fără să nege sintaxa limbajului atonal predilect folosit, de efect pur acromatic în cadrul cromatismului aparent. Gravurile lui Pintea dobândesc, datorită unor perceptibile zboruri în albul paginii, de mare imaginativ, si evoluțiilor în spațiul vast deschis
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
că, pentru a interveni impreviziunea, este necesar ca, pe lângă condiția privind consistența valorică și persistența temporală, să fie îndeplinită și condiția potrivit căreia debitorul să nu fi avut intenția expres materializată de a se angaja în executarea unui risc supraadăugat asociat contractului de credit. Se mai arată că nu poate fi considerată impreviziune situația în care obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Obligația lunară de achitare a ratelor
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
2) din Legea nr. 312/2004. ... 64. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă acestea se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 67. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că dacă se atinge o asemenea diferență valorică între
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, precitată, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
a țesutului conjunctiv și procese de histoliza. La locul de fixare a femelelor, distrucțiile tisulare și reacțiile gazdei sunt mai profunde și se manifestă prin edeme dureroase. Animalele se scarpină violent și se produc lezionări ale pielii. Pot interveni infecții supraadăugate cu Staphylococcus aureus, situație în care se instalează „piemia de căpușa''. Local se observă inflamații, necroze, extravazări sanguine, edeme și hemoliza. Paralizia de căpușe apare la 4-7 zile de la fixarea pe tegument fiind produsă mai frecvent de femele (Ixodes sp
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
scadentă a tuturor ratelor, întrucât acesta generează, în continuare, consecințe juridice pentru debitor. Prin urmare, adaptarea contractului se poate realiza doar pentru viitor, fără a produce efecte asupra prestațiilor deja executate, nici măcar asupra celor devenite exigibile după survenirea riscului supraadăugat. ... 43. Astfel, există posibilitatea adaptării contractului inclusiv în faza de executare silită efectuată în temeiul acestuia, urmând ca instanța, de la caz la caz, să analizeze modalitatea de adaptare pe care o va dispune, astfel încât să se realizeze o
DECIZIA nr. 142 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298307]
-
credit. Se mai susține că dispozițiile de lege criticate care reglementează cazurile de impreviziune nu au în vedere și nu circumstanțiază situația creditelor reeșalonate sau restructurate. Instituirea unui anumit prag valoric al fluctuației valutare, respectiv de 52,6%, nu respectă riscul supraadăugat al contractului de credit, din perspectiva realității economico-sociale, și nici nu are în vedere granița dintre riscul inerent contractului și cel supraadăugat. Se apreciază că pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 52/2020 este lipsit de claritate și previzibilitate
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
creditelor reeșalonate sau restructurate. Instituirea unui anumit prag valoric al fluctuației valutare, respectiv de 52,6%, nu respectă riscul supraadăugat al contractului de credit, din perspectiva realității economico-sociale, și nici nu are în vedere granița dintre riscul inerent contractului și cel supraadăugat. Se apreciază că pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 52/2020 este lipsit de claritate și previzibilitate și nu respectă Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, întrucât nu lămurește care sunt criteriile obiective pentru continuarea contractului, iar instanța
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
că pentru a interveni impreviziunea este necesar ca, pe lângă condiția privind consistența valorică și persistența temporală, să fie îndeplinită și condiția potrivit căreia debitorul să nu fi avut intenția expres materializată de a se angaja în executarea unui risc supraadăugat asociat contractului de credit. Se mai arată că nu poate fi considerată impreviziune situația în care obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Obligația lunară de achitare a ratelor
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]