65 matches
-
deși sunt cunoscute sunt considerate insolubile. Iată ce scrie omul de știință american David C. Korten 126: „Am suportat prea multe dezbateri În care reprezentanții țărilor bogate condamnă rata de creștere a populației În țările sărace, refuzând să discute despre supraconsum și inegalitate, iar reprezentanții țărilor sărace condamnă supraconsumul și inegalitatea refuzând să discute despre rata ridicată de creștere a populației”. Prăpastia care-i desparte pe bogații și săracii lumii, atât În interiorul unei țări, cât și Între state este ireconciliabilă și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
scrie omul de știință american David C. Korten 126: „Am suportat prea multe dezbateri În care reprezentanții țărilor bogate condamnă rata de creștere a populației În țările sărace, refuzând să discute despre supraconsum și inegalitate, iar reprezentanții țărilor sărace condamnă supraconsumul și inegalitatea refuzând să discute despre rata ridicată de creștere a populației”. Prăpastia care-i desparte pe bogații și săracii lumii, atât În interiorul unei țări, cât și Între state este ireconciliabilă și crescândă. În 1992, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
procente din totalul exporturilor mondiale și 19,1 procente din totalul importurilor.60 Cu alte cuvinte, SUA absorb o cincime din exporturile lumii. O parte din aceste importuri merg, firește, către industria SUA. Dar majoritatea lor merg spre populație, alimentând supraconsumul despre care am mai vorbit. În cazul SUA, dintotdeauna piața internă a fost mai importantă decât exportul. Mărimea și capacitatea de absorbție recomandau piața internă drept prima prioritate. Exportul venea după aceea. Ca urmare, SUA au fost în întreaga perioadă
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
în mod esențial, consecința decalajului dintre venituri și cheltuieli care a însoțit ultimele decenii din evoluția SUA. Sunt structurale pentru că se regăsesc în toate perioadele, atât de creștere cât și de contracție dar ele sunt astfel și pentru că, în SUA, supraconsumul a ajuns o suferință cronică și el trebuie finanțat. Confruntate cu o datorie cumulată, SUA nu pot face împrumuturi mari tocmai când au mai mare nevoie de ele. Sau, în orice caz, fiecare împrumut trebuie divizat: o parte trebuie orientată
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
finanțatorii ar fi fost precauți. Fiind vorba de cea mai puternică economie și de cea mai reprezentativă monedă a lumii, această precauție s-a rarefiat. Mai mult, investitorii s-au oferit să finanțeze deficitul, pentru că exista mirajul dolarului. Astfel, tentația supraconsumului s-a întâlnit cu și a fost întreținută de disponibilitatea externă de a credita la nesfârșit. Se poate ca atât partea americană, cât și cea străină (indiferent ce nume concret purta) să fi avut calculele lor. Este atractiv să trăiești
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
fals, ca pe un produs al banilor ieftini și al imixtiunii politicului, prin monedă, în economie. Insistăm asupra părerilor lui Ludwig von Mises, care spune, în opera sa "Acțiunea umană", că: "Expansiunea risipește factori rari de producție prin malinvestiții și supraconsum. Odată încheiată, este necesar un proces dureros de refacere pentru a elimina sărăcirea pe care o lasă în urmă"903. Expansiunea creditului nu trebuie confundată (după Mises) cu folosința de către guvern și emisiunea banilor discreționari. Boomul duce la creșterea prețurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
unor obiective, creșterea îndemânării, dezvoltarea caracterului/identității, stimularea spiritului de competiție, ajutorarea oamenilor dezavantajați să se integreze în societate, întâlnirea cu persoane ce aparțin altor culturi. Deși aparent fără legătură, o amenințare din umbră poate apărea din industria alimentară, problema supraconsumului de băuturi sau alimente nesănătoase fiind un alt element cu potențial latent de a reduce numărul celor care doresc să practice un sport. O orientare a firmei în principal spre câștigul material are de asemenea aparența unui dezechilibru între natura
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
afectată global, Întreaga noastră planetă de dezastrul epuizării capacității de hrană a populației lumii. Tendințe actuale: de la risipă la lipsuri. Polarizarea tot mai accentuată a siguranței alimentare pentru populația lumii se concretizează În existența la unul din polii sociali, a supraconsumului, iar la celălalt pol existența foametei distrugătoare de vieți omenești. Așa cum arată Alan Durning, bogații reprezintă circa 20% din populația lumii care-și organizează viețile În jurul automobilelor, regimurilor alimentare bazate pe carne și produse preambalate și de unică folosință, producând
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fals, ca pe un produs al banilor ieftini și al imixtiunii politicului, prin monedă, în economie. Insistăm asupra părerilor lui Ludwig von Mises, care spune, în opera sa "Acțiunea umană", că: "Expansiunea risipește factori rari de producție prin malinvestiții și supraconsum. Odată încheiată, este necesar un proces dureros de refacere pentru a elimina sărăcirea pe care o lasă în urmă"903. Expansiunea creditului nu trebuie confundată (după Mises) cu folosința de către guvern și emisiunea banilor discreționari. Boomul duce la creșterea prețurilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
se remarcă existența unei bune stări generale, apare o creștere a prețurilor, dacă, de fapt, pe piață există o supraabundență de produse? Putem oare considera (din acest punct de vedere) că nu supraproducția este cea care generează criza economică, ci supraconsumul determinat de bunăstarea generală? În cadrul economiei capitaliste contemporane, în diferite țări industrializate, problema producției este direct corelată pe baza unor studii detaliate de marketing -, cu necesarul pieței, stabilit în funcție de structura consumului, precum și în funcție de diversele categorii de cumpărători. În cele mai multe cazuri
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
193, 144, 150, 247 investitori, 65, 66, 72, 95, 200, 201, 239, 261, 265 profit, 38, 68, 96 titluri de valoare, 294 subconsum opinia lui Sismondi, 54 subproducție, 31 subprime, 102 credite, 297 evoluție, 93 supracapitalizare, 62 industria financiară, 62 supraconsum, 32 opinii, 32 supraproducție, 32 rolul ei, 32, 45 șomaj conflicte sociale, 256, 259 creștere, 35, 64 mediu, 99 real, 39 T TARP (program de stimulare economică, în SUA), 153, 154 taxe, 17 creștere, 321 reducere, 321 teorie economică, 22
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
o oprire a circulației energiei sau a lichidelor, rezultând fie dintr-un gol de energie, fie dintr-un blocaj care provoacă o întoarcere a energiei asupra ei înseși; • evaporările sunt o pierdere de substanță datorată unor cauze climatice sau unui supraconsum energetic. Patologiile calitative O patologie calitativă se instalează atunci când unul sau mai mulți factori patogeni creează o situație de dezechilibru. Acești factori pot fi de origine externă sau internă: Factori patogeni externi: • frig, căldură, vânt, umiditate, secetă, foc. Factori patogeni
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
clasice, sub o formă „normală” sau sub unghiul „derizoriului” (încălcările sunt și ele o parte a vieții, mai legitime atunci când sunt expuse sub latura derizoriului sau a ludicului). Rămâne ca cercetările să verifice dacă și în România se manifestă un supraconsum de ficțiuni care nu sunt adresate copiilor, în timp ce se constată un subconsum (la copii) de „magazine” și „documentare” - 10% consum, în Franța, față de 30% în oferta propusă de televiziunile hertziene. Frecventarea jurnalelor de actualități și expunerea copiilor la informație cere
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un om de cultură preferat, deci cu atât mai puțin idoli. După clasarea preferințelor, topul este dominat de scriitorii clasici și actori contemporani (regizori), între care doi actori dintr-o telenovelă românească. Ca o constatare mai generală, rezultată din observarea supraconsumului de televiziune, este aceea că star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fiind „construită mediat”. Spre deosebire de SUA, unde consumul de TV în rândul copiiilor este legat - invers proporțional - de statusul social al părinților, de nivelul lor de educație și de veniturile familiei din care fac parte, studiile efectuate în România arată că supraconsumul de TV este generalizat și nu poate fi corelat cu nici unul dintre indicatorii menționați. Televiziunea ocupă un loc deosebit de important în educația informală a copiilor, adesea ea concurând instituțiile tradiționale - școala și familia - și de aceea, încă de la apariția sa
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
construiește un instrument muzical dintr-o cutie de metal găsită într-un morman de gunoi, în timp ce, într-o țară bogată, nevoia de a consuma este din ce în ce mai mare. Raportul lui Weber ne dă ecuația fericirii: de la explicația ascetismului până la cea a supraconsumului... Formula fericirii Cantitate neglijabilă - 0/0 = Infinit Concluzie În Război și pace, Tolstoi remarca cu perspicacitate acest aspect. După sângeroasa bătălie de la Borodino, prințul Pierre este luat prizonier în timpul retragerii armatei napoleoniene. După o săptămână de foamete și de frig
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
aflat în studiu. Răspunzând modelului economiei deschise, contul curent s-a deteriorat, din cauza creșterilor raportului procentual al investițiilor și consumului față de PIB, la nivel mondial<footno te id=”209”> În acest sens, criza asiatică a eviden țiat fap tul că supraconsumul este la fel de problematic cum sunt și suprainvestițiile. Investițiile de proastă calitate determină vulnerabilități economice grave, deoarece nu contribuie la capacitatea productivă de viitor sau la plata datoriei externe. Productivitatea scăzută a inv est ițiilor a rezultat și din sectoarele financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nu a fost datorată unei productivități accelerate a economiei sau a exporturilor. Expansiunea pieței imobiliare nu a fost însoțită de crearea unei infrastructuri adecvate care să protejeze mediul. Mărirea salariilor și a pensiilor din ultimii ani au accentuat deficitele bugetare. Supraconsumul s-a bazat pe credite bancare necontrolate și pe importuri de produse de consum din țările vestice. Acest consum exagerat a fost alimentat și de banii trimiși în țară de emigranții români aflați la muncă în străinătate. În momentul în
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
predă cum să cîștigam primul milion. Și apoi, cine ar putea să facă asta? Părinții noștri? Marea noastră majoritate nu avem părinți bogați și orice sfat din partea lor privind acest subiect ar fi desigur ineficient. Mai mult, societatea noastră încurajează supraconsumul, iar prietenii și colegii nu ne pot nici ei stimula prea mult. În aceste condiții, mulți oameni pierd ceea ce eu consider un drept prin naștere: Fericirea și Prosperitatea. Cînd mă gîndesc la viața mea de astăzi, mă simt profund recunoscător
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
să învețe să fie altfel? De cele mai multe ori, părinții nu sînt modele de urmat în această privință. Școlile nu au în programă cursuri cu tema " Cum să-mi clădesc propria avere". Societatea încurajează oamenii să cumpere foarte multe. Supremația aparține supraconsumului. Nici oamenii din jurul nostru nu sînt exemple prea demne de urmat. Este "modern" să te plîngi că nu ai suficienți bani. Sînt foarte populare proverbele din seria " Prostul și banii lui se vor despărți foarte curînd". Banii reprezintă un subiect
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
dispoziția călătorilor. Compania Virgin a introdus jocuri de noroc pe liniile asiatice. Airbus A380 ar putea fi echipat inclusiv cu jocuri mecanice. Faza III stimulează înmulțirea serviciilor fără niciun raport cu călătoria, obiectivul vizat fiind comercializarea timpului, structurarea lui prin supraconsum, un consum în consum. Trenul și avionul erau înainte de toate niște mijloace de transport rapide: or, ele sunt din ce în ce mai frecvent concepute ca „pacheboturi de croazieră” și ca „trenurile de mare viteză comunicante”, a căror atracție constă în „a călători mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cu care este acreditată? Să precizăm, de altminteri, că noile incapacități de plată nu se pot explica numai prin incitările pieței: se consideră că mai mult de 60% dintre supraîndatorații din Franța au ajuns în această situație nu din cauza unui supraconsum de credite, ci din cauza unor accidente survenite în viața lor personală (șomaj, boală, divorț, văduvie, despărțiri). Supraîndatorării „active” care sancționează o folosire necumpătată a creditului îi urmează tot mai frecvent o supraîndatorare „pasivă” declanșată de evenimente exterioare funeste. „Orgii” consumatoriste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
mai puțin pe un consumator hipnotizat de magia mărcilor și mai mult pe un consumator ocazional și nomad. Dacă această schimbare nu înseamnă suveranitate a consumatorului, cel puțin ea îi permite acestuia să golească de substanță paradigma atotputerniciei publicitare. Tragedia supraconsumului?tc " Tragedia supraconsumului ?" Începând cu anii 1960, o temă se bucură de mare circulație printre intelectuali: este vorba de faimosul „blestem al abundenței”. Anatemele contra societății abundenței proliferează, hrănindu-se din ideea conform căreia „mecanica infernală” a nevoilor îl condamnă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
un consumator hipnotizat de magia mărcilor și mai mult pe un consumator ocazional și nomad. Dacă această schimbare nu înseamnă suveranitate a consumatorului, cel puțin ea îi permite acestuia să golească de substanță paradigma atotputerniciei publicitare. Tragedia supraconsumului?tc " Tragedia supraconsumului ?" Începând cu anii 1960, o temă se bucură de mare circulație printre intelectuali: este vorba de faimosul „blestem al abundenței”. Anatemele contra societății abundenței proliferează, hrănindu-se din ideea conform căreia „mecanica infernală” a nevoilor îl condamnă pe consumator să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
oferi nu-ți face totuși concediul nesuferit. Cu un buget mai mic, turiștii merg în altă parte, mai aproape, în locuri mai puțin mitice, fără ca acest lucru să dăuneze câtuși de puțin fericirii vacanței. Trebuie respinsă ideea blestemului legat de supraconsum: o satisfacție reală este, evident, posibilă, chiar și într-o stare de supravoltaj a nevoilor. Și dacă sentimentul de privațiune e totuși prezent, suntem nevoiți să constatăm că el e departe de a se prezenta sistematic drept ceva de nedepășit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]