94 matches
-
Glodeanu, Măștile lui Proteu, Fundația Culturală Libra, București, 2005, p. 251. 29 Idem, p. 253. 30 Rămâne interesant de urmărit jocul vizual la care recurg editorii romanului. A doua ediție apărută în 2005 renunță la Parabola orbilor și utilizează o supracopertă care reproduce tabloul lui Caspar David Friedrich, Naufragiul navei Speranța. 31 Varianta integrală a poemului Aproape Novembre este următoarea: "Negru, în fața ochilor mei,/ Un pictor sumbru/ a pictat o sumbră pictură./ Și tot privind/ această lume fenomenală,/ începe orbirea./ Acum
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
studiu, paratextul, și un tip de analiză, pragmatica lingvistică și textuală. Întîlnirea are loc în cadrul unui domeniu mai vast, cel al "comunicării prin editare". Paratextul desemnează un ansamblu de producții discursive care însoțește textul sau cartea, cum ar fi: coperta, supracoperta, textul de prezentare*, dar și reclama, catalogul sau nota asupra ediției. Toate acestea țin de responsabilitatea editorului și a colaboratorilor săi (printre care secretarii de editură, coordonatorii de colecții, atașații de presă): este vorba de paratextul editorial. Această prezentare poate
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
studiu. Cel de-al doilea capitol tratează paratextul autorului prin abordarea diferitelor elemente, precum: numele autorului, titlurile, epigrafele, prefețele și dedicațiile. Al treilea capitol este focalizat pe paratextul editorului, fiind vorba înainte de toate de problematica impusă de cataloage, coperte și supracoperte, campanii publicitare. Capitolul 1 Definiția paratextului 1. Elemente de definiție La originea acestui studiu plasăm definiția dată de Gérard Genette termenului de "paratext": Opera literară constă, în mod exhaustiv sau fundamental, dintr-un text, adică (definiție minimală) dintr-o serie
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de o operă literară, de textul propriu-zis, o întreține cu ceea ce nu putem numi altfel decît paratextul său: titlul, subtitlul, intertitlul, prefața, postfața, nota editorului, cuvîntul înainte etc.; notele marginale, cele de subsol, finale; epigraful; ilustrația, textul de prezentare, banda, supracoperta, [...] (1982, p. 9). După cum însuși G. Genette indică, studiul trebuia să apară, căci "paratextualitatea, după cum se observă foarte bine, este în primul rînd o mină de întrebări fără răspunsuri" (1982, p. 10). Seuils (1987) își propune definirea trăsăturilor și a
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Dedicații Epigrafe Prefețe Note Meditații Interviuri Dialoguri Colocvii Corespondențe Confesiuni Jurnale intime Preambuluri 3. Formele textuale ale paratextului editorial Paratextul editorial constituie obiectul nostru de studiu: prin acest termen definim reunirea a două tipuri de genuri discursive: peritextul editorial (coperte, supracoperte, texte de prezentare) și epitextul editorial (reclame, cataloage ale ediției). Dacă peritextul editorial angajează, în parte, responsabilitatea autorului, epitextul editorial o angajează aproape exclusiv pe cea a editorului. În măsura în care analizele lui G. Genette vizează mai ales elementele de paratext, în
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sau poate, mai abstract, de editură, adică de faptul că o carte este editată, și eventual reeditată și propusă publicului, sub una sau mai multe prezentări diferite (1987, p. 20). Dacă vorbim despre peritextul cel mai îndepărtat, vom studia copertele, supracopertele și textele de prezentare ale cărții. Semnalăm faptul că cele trei tipuri de mesaje paratextuale sînt locuri strategice de influență și de acțiune exercitată asupra cititorului. Coperta asigură o funcție importantă de prezentare și incitare la cumpărare, fiind automat privită
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
paratextuale sînt locuri strategice de influență și de acțiune exercitată asupra cititorului. Coperta asigură o funcție importantă de prezentare și incitare la cumpărare, fiind automat privită de cel care, pentru a o cumpăra sau împrumuta cartea, o atinge. Cît despre supracoperta cărții, ea funcționează ca un afiș publicitar: cea mai evidentă menire a ei "este să atragă atenția prin mijloace mai spectaculoase decît ar putea sau și-ar dori o copertă" (G. Genette, 1987, p. 30). Cît despre textul de prezentare
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
totul sau o parte din textele de prezentare ale cărților publicate într-o anumită perioadă, "culegerea acestor buletine ar putea fi deci utilă tuturor paratextologilor" (G. Genette, 1987, p. 108). Tabelul următor rezumă paratextul editorial: PERITEXT EDITORIAL EPITEXT EDITORIAL Coperte Supracoperte Texte de prezentare Publicitate Cataloage Nota asupra ediției Această carte nu își propune să ofere o explicație sau un inventar exhaustiv al paratextelor editoriale, ci să profite de întrebările pe care ni le punem pentru a putea reflecta asupra modurilor
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
asupra problemelor pe care le-ar ridica o cercetare lingvistică. Într-adevăr, vom studia formele textuale ale acestor mesaje. Le vom lua în calcul pe cele de ordin textual sau cel puțin verbal: textul de pe coperta a patra, textul de pe supracopertă sau textul de prezentare, publicitatea, nota asupra ediției sau cataloagele, tot atîtea enunțuri de o anumită întindere, care au în comun statutul lingvistic al textului. Să nu uităm însă că valoarea paratextuală poate viza și alte tipuri de manifestări: iconice
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ceea ce pune textul în legătură directă sau secretă cu alte texte" (1982, p. 7). G. Genette distinge cinci tipuri de relații transtextuale: intertextualitatea: prezența unui text în altul (citate, plagiate, aluzii...); paratextualitatea: plasarea unui text lîngă un altul (titlu, prefață, supracopertă, ilustrație...); metatextualitatea: comentariul unui text printr-un altul (comentariu, explicație, critică...); arhitextualitatea: apartenența generică a unui text (considerat a fi poezie, roman, poveste...); hipertextualitatea: relația de derivare între un text și un altul (continuare, traducere, pastișă, parodie...). Ne interesează ultimul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și, chiar mai mult decît atît, nu în cuvinte izolate). Genurile discursului ne organizează vorbirea, așa cum o fac și formele gramaticale (sintactice) (1984, p. 285). Sursă: Mardaga (Liège) Noțiunea de "genuri ale discursului" evidențiază existența practicilor discursive reglementate. Definim coperta, supracoperta, textul de prezentare, reclama, catalogul, nota asupra ediției, drept genuri ale discursului paratextual editorial. Care sînt aceste "genuri ale discursului"? Trebuie făcută o delimitare între "texte" și "discursuri"? Marcînd existența "tipurilor de enunțuri relativ stabile", Bahtin insistă asupra deosebitei lor
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
copilului meu, dacă ansamblul lucrărilor răspund tuturor întrebărilor MELE, totul este pentru a mă atrage să cumpăr sau să împrumut aceste cărți. Recomandarea (și, în același timp, persuadarea) este actul de discurs realizat în această campanie publicitară. 3. Coperte și supracoperte 3.1. Contractele de lectură ale copertei Pentru ca o copertă să își atingă scopul, ea trebuie să corespundă reprezentărilor destinatarului; practicile editoriale se bazează pe o schemă (mai mult sau mai puțin clară, mai mult sau mai puțin explicită) a
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
combătută de un nonconformism complice. Exemplul pe care l-am reținut este romanul lui H. James, Altarul morților. Precizăm totuși că cele două categorii, cele două tipuri de lectură nu sînt foarte diferite unul de celălalt; există treceri, iar folosirea supracopertei, a textului de prezentare o vor dovedi. Ultima copertă, Horace Mac Coy, Un giulgiu nu are buzunare Obișnuita prezentare a ultimei coperte de la "Careul negru" sau de la "Seria neagră" conține și o reclamă pentru apa de toaletă "Balafre"; prin urmare
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cărui funcționare descriptivă reiese din analiza macro-propoziției PĂRȚI. Extrasul caracterizează mai ales producția vastă; din punct de vedere argumentativ, o problemă interesantă vizează criteriile de selectare a unei părți din text menită să țină locul întregii opere. 3.2. Rolul supracopertei Să luăm, de pildă, o carte a cărei adaptare cinematografică a permis folosirea acestui element de paratext editorial: Ferma mea africană, de Karen Blixen (Gallimard, NRF, 1942, trad. fr., reed. 1986). Coperta a patra este dublată de o ultimă pagină
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
luăm, de pildă, o carte a cărei adaptare cinematografică a permis folosirea acestui element de paratext editorial: Ferma mea africană, de Karen Blixen (Gallimard, NRF, 1942, trad. fr., reed. 1986). Coperta a patra este dublată de o ultimă pagină a supracopertei. Diferă doar prima pagină a supracopertei (este afișul filmului Out of Africa de Sydney Pollack) și un mic text de pe margine în care sînt numiți principalii realizatori ai filmului. Să ne oprim asupra paginii finale a supracopertei care prezintă cartea
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cărei adaptare cinematografică a permis folosirea acestui element de paratext editorial: Ferma mea africană, de Karen Blixen (Gallimard, NRF, 1942, trad. fr., reed. 1986). Coperta a patra este dublată de o ultimă pagină a supracopertei. Diferă doar prima pagină a supracopertei (este afișul filmului Out of Africa de Sydney Pollack) și un mic text de pe margine în care sînt numiți principalii realizatori ai filmului. Să ne oprim asupra paginii finale a supracopertei care prezintă cartea lui Karen Blixen: (1) cartea cea
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ultimă pagină a supracopertei. Diferă doar prima pagină a supracopertei (este afișul filmului Out of Africa de Sydney Pollack) și un mic text de pe margine în care sînt numiți principalii realizatori ai filmului. Să ne oprim asupra paginii finale a supracopertei care prezintă cartea lui Karen Blixen: (1) cartea cea mai intensă, cea mai bogată, cea mai vie pe care nici un alt european care a trăit în Africa nu a scris-o despre acest continent. Superlativele nu lipsesc pentru a descrie
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
tuturor informațiilor oferite. Aici, titlul textului (titlul cărții și tema-titlu a descrierii: "cartea Ferma mea africană") creează o așteptare interpretativă și pune în funcțiune la cititor(i) procesele de înțelegere și de memorie care vor facilita lectura. Ultima pagină a supracopertei va actualiza funcționarea descriptivă prin reluarea celor două elemente din tema-titlu: Ferma mea africană/cartea. Formele anaforice din text sînt utile în analiza descrierii: (2) Înainte de toate este vorba despre viața unei ferme. Este o imensă exploatare feudală. (3) Evident
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pînă la ultima reformulare (12). Ultimele adjective afective "arzătoare, violente, naive și pasionante" cu care se încheie textul de prezentare a cărții realizează o analogie între lumea descrisă și cartea scrisă. Să vedem în continuare nota biografică prezentă pe spatele supracopertei: (13) Descendentă dintr-o familie patriciană din Danemarca, baroana Karen von Blixen-Finecke s-a născut în 1885 lîngă Copenhaga. În 1914 pleacă în Kenya pentru a conduce alături de soțul ei o plantație de cafea care o va inspira pentru celebrul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în ceea ce o privește pe Karen Blixen, accentul este pus pe munca ei de scriitoare și efectul de ecou față de textul de prezentare a cărții este asigurat prin enunțul "celebrul ei roman Ferma mea africană". Între cele două texte de pe supracopertă se stabilește o relație puternică. La rîndul lui, textul de pe marginea stîngă a supracopertei detaliază, tot printr-o logică descriptivă, părțile componente ale adaptării cinematografice a romanului. Exerciții 1. Analizați dinamica textuală din acest Cuvînt înainte al catalogului colecției Actes
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
scriitoare și efectul de ecou față de textul de prezentare a cărții este asigurat prin enunțul "celebrul ei roman Ferma mea africană". Între cele două texte de pe supracopertă se stabilește o relație puternică. La rîndul lui, textul de pe marginea stîngă a supracopertei detaliază, tot printr-o logică descriptivă, părțile componente ale adaptării cinematografice a romanului. Exerciții 1. Analizați dinamica textuală din acest Cuvînt înainte al catalogului colecției Actes Sud (primăvara anului 1989). CUVÎNT ÎNAINTE Începînd cu cea de-a unsprezecea ediție, catalogul
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de vedere, am considerat util să abordăm titlurile, epigrafele, dedicațiile și alte prefețe, deoarece aici se regăsește o intenție, o interpretare auctorială sau editorială care influențează lectura prin forța ei. De altfel, scopul ilocuționar al unei coperte sau al unei supracoperte, al unui catalog sau al unei campanii publicitare predispune cititorul la un mod de receptare deosebit de care trebuie să ținem seama. În acest sens, periferia textului, uneori ignorată, alteori devalorizată, nu este un supliment sufletesc pentru o plăcere iluzorie, ci
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
36, 48, 140 Referință 37, 70, 148, 153, 174 Reformulare 31, 32, 90, 100, 138 Relație (punere în) 52, 55, 71, 85, 89 Reprezentări 37, 72, 108, 121, 138, 143 Rezistență 45, 46 Schematizare 83, 85 Strategie editorială 45, 46 Supracopertă 23, 36, 135 Temă-titlu 85, 87, 89-91, 99, 100, 136-138 Tematizare (operațiune de) 86, 87, 91, 178 Text 15, 20, 21, 33, 35, 42, 43, 55, 155 Tipologie 39, 40 Titluri 11, 22, 81, 162 Index de autori Aragon 61
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
4. Notele de catalog / 98 2. Studiul unei campanii publicitare, Gallimard Jeunesse / 101 2.1. Dimensiunea enunțiativă și referențială a propozițiilor / 102 2.2. Dimensiunea secvențială a propozițiilor / 109 2.3. Orientarea argumentativă a campaniei publicitare / 121 3. Coperte și supracoperte / 123 3.1. Contractele de lectură ale copertei / 123 3.2. Rolul supracopertei / 135 Exerciții / 139 Cheia exercițiilor / 143 Cheia exercițiilor din capitolul 1 / 143 Cheia exercițiilor din capitolul 2 / 157 Cheia exercițiilor din capitolul 3 / 163 Concluzie / 181 Index
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
2.1. Dimensiunea enunțiativă și referențială a propozițiilor / 102 2.2. Dimensiunea secvențială a propozițiilor / 109 2.3. Orientarea argumentativă a campaniei publicitare / 121 3. Coperte și supracoperte / 123 3.1. Contractele de lectură ale copertei / 123 3.2. Rolul supracopertei / 135 Exerciții / 139 Cheia exercițiilor / 143 Cheia exercițiilor din capitolul 1 / 143 Cheia exercițiilor din capitolul 2 / 157 Cheia exercițiilor din capitolul 3 / 163 Concluzie / 181 Index de noțiuni / 183 Index de autori / 185 Bibliografie / 187 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]