339 matches
-
fantasmele sale copilul își imaginează că tatăl îl va castra, trăire inductoare de anxietate (anxietate de castrareă. Oricum, părinții (adulțiiă sunt sursă nu doar de satisfacții, ci și de interdicții. Prin asimilarea imago-urilor acestora, în interiorul psihismului se instituie instanța supraeului, sursă de interdicții și reprimare a pulsiunilor libidinale. Apare astfel un conflict intrapsihic, între id și supraego, sursă de anxietate, conflict mediat de ego. În plus, ego-ul mediază și rezolvă adaptarea la exigențele realității, la realitate, în general. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este cea concretă, dinamizantă și motivantă; în cursul vieții adulte, câmpul relațiilor interpersonale este cel în care se desfășoară esențialul existenței individului, între relațiile intime și cele publice. Existența personală nu s-ar organiza prin instanțe generice, precum sinele, eul, supraeul, ci prin realitatea relațiilor cu ființe reale și reprezentate. Psihologia interpersonală a lui Sullivan se poate interconecta cu cea a relațiilor obiectuale derivată din psihanaliză, dar accentul este pus pe realitatea relațiilor interpersonale actuale care se desfășoară într-un „câmp
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vârstă. Din perspectivă psihodinamică, structurarea personalității are loc în copilărie până la vârsta de 3 ani (Sapir, 1934Ă. Freud, citat de Anna Freud (1936Ă, susține că, după compensarea complexului oedipian la vârsta de 5 ani, sunt complet dezvoltate sinele, eul și supraeul. Cu toate acestea, unii neopsihanaliști dizidenți susțin că personogeneza continuă și după vârsta menționată (Erikson, 1950; Loevinger, 1966Ă. Sunt de menționat reperele psihosociale dominante ale celor opt etape, descrise de Erikson, ale vieții umane. Acestea integrează opt variante de sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
borderline primesc din mediu tot mesaje ambigue, lipsite de rigoare și de profunzime. Aceasta în pofida faptului că reacțiile comunității sociale ar trebui să fie compensatorii, restructuratorii și empatice, iar instituțiile sociale ar trebui să stimuleze și să stabilizeze prin cultură supraeul individual. Diagnosticul de tulburare de personalitate trebuie să includă și variantele subculturale, pentru că particularitățile diferitelor culturi pot facilita, masca sau estompa trăsăturile patologice ale individului. Ele pot oferi - prin studii epidemiologice elaborate - o varietate de factori de risc, care pot
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru greșelile și nerealizările personale. Din perspectivă psihodinamică, se consideră că stilul critic și autoritar al părinților favorizează structurarea unei imagini particulare despre sine - „Ești altfel decât ceilalți!” - cu unele deficiențe și atribute contradictorii. Există un deficit de integrare a supraeului drept consecință a reprimării conflictelor cu părinții - îndeosebi din etapa primei copilării. Ca urmare vulnerabilitatea propriului eu este proiectată asupra celorlalți fiind cultivat progresiv sentimentul adevărului propriu - paranoidismul - care îi îndepărtează pe cei din jur, în mod intolerant și incisiv
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la un nivel nevrotic - în sens psihanalitic -, dar și prin superficialitatea trăirilor afective și demonstrativitate. Sunt de menționat interferențele cu tipul infantil al TP de tip borderline descris de Kernberg. Asemănările cu tulburarea de personalitate antisocială se regăsesc în sectorul supraeului, corespunzător unei moralități conjuncturale, care nu atinge nivelul imoralității stabile și funciare a antisocialului, precum și în racordarea cognitivă la atitudinile anturajului în intenția manipulării lui (Pfohl, 1991Ă. Conform opniei lui Zetzel (1968Ă, există o tulburare de personalitate histrionică „benignă”, raportabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
iubit și valorizat suficient → dorințe neîmplinite de dependență → anxietate îndreptată împotriva părinților care nu este acceptabilă însă conștient → strategii defensive cu izolare și rigiditate emoțională. Sunt de menționat interferențele cu tulburarea de personalitate evitantă și dependentă, lipsite însă de hipertrofia supraeului și de comportament dominator în raporturile interpersonale. Din perspectiva comorbidității cu bolile Axei I, distimia și tulburarea obsesiv-compulsivă se află pe primele locuri ca frecvență. Ambele nuanțează trăsăturile tulburării de personalitate obsesiv-compulsive, dar, pe de altă parte, favorizează acuratețea diagnosticării
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Reiki și artele marțiale În lumea modern... în care tr...im, foarte multe persoane, în special tinerii, sunt atrase de practicarea artelor marțiale. Nu este nimic r...u în acest lucru. Tradiția japonez... spune c..., dac... Reiki ne cultiv... lumină, supraeul, artele marțiale ne ajut... s... ne echilibr...m latura luminoas... cu umbră noastr..., cu sinele, menținând astfel un echilibru stabil, un balans intern care ne ajut... s... ne centr...m și s... ne orient...m scopurile mai eficient. Aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
din noi care conține toate frustr...rile, toate dorințele ascunse și uneori neconștientizate inc... și s... ne armoniz...m cu acestea, rezolvându-ne astfel o serie de blocaje și probleme ce își au că rezident... ecartul existent între gândirea prin supraeu (îngerul p...zitor) și gândirea prin umbr.... Karuna© Reiki ofer... metode de protecție foarte puternice, prin simboluri multiple ce acord... un spectru foarte larg de utiliz...ri și aplicații. În cadrul acestui sistem Reiki, avem posibilitatea s... lucr...m cu Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
va asigura un somn liniștitor, odihnitor, însoțit de vise frumoase. Angelwings („aripi de înger”) Este un simbol care se întâlnește atât în sistemele Seichim „Seichem”, cât și în alte practici energetice. El ne ofer... atât capacitatea de a ne echilibra supraeul cu sinele, cât și posibilitatea de a intra mai ușor și mai rapid în contact cu energiile ghizilor noștri spirituali. Meditația pe acest simbol poate duce la interconectarea noastr... cu îngerii p...zitori și la obținerea de informații prețioase de la
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
în prinia parte a vieții. Deși nu suntem conștienți de el, Freud considera că inconștientul ne-ar influența comportamentul și emoțiile, cauzând deseori tulburări severe, precum isteria. Freud considera că personalitatea umana este compusă din trei părți: sinele, eul și supraeul. Sinele este prima parte a personalității care se dezvoltă, conținând toate imboldurile lăuntrice, pulsiunile și instinctele. Sinele este în întregime egoist, manifestându-se numai pe baza principiului plăcerii de satisfacere imediată a oricărei dorințe. Eul Totuși, pe măsură ce are loc desprinderea
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
principiului realității, încercând să satisfacă solicitările sinelui, dar într-o manieră care sa se potrivească și cu realitatea și care să nu producă dificultăți mai târziu. Această parte a personalității, care se separa repede de sine, a fost numită eu. Supraeul Pe măsură ce copilul crește, se dezvoltă si o a treia parte a personalității. Aceasta se manifestă ca un fel de „părinte interior", indicându-i individului ce „ar trebui" sa facă și conținând toate ideile, datoriile și responsabilitățile individului, ca parte a
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
privințe, această parte a personalității este la fel de nerealistă ca și șinele, deoarece exigențele sale sunt atât de pretențioase, încât ar fi imposibil de realizat. Și din nou eul, acționând conform principiului realității, trebuie să mențină echilibrul între realitate și solicitările supraeului. Libidoul O idee centrală pe care a utilizat-o Freud pentru a explica originile personalității a fost conceptul de libido, considerat o energie vitala, generală, motivantă. Freud considera că libidoul se focalizează asupra a diferite părți ale corpului în timpul copilăriei
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
să genereze o afecțiune foarte puternică făcând cu atât mai dificil travaliul de separare. Chiar dacă intensitatea acestei afecțiuni intra-familiale este rezultatul unui ideal individual și/sau grupal constrângător, așa cum se întâmplă în familiile adoptive, sau a unei legi a supraeului familial destul de stricte, așa cum se întâmplă în unele cazuri, sau despre o afecțiune bazată pe sprijin reciproc cum se întâmplă în alte cazuri, acest lucru nu schimbă punctul de vedere cantitativ: adolescentul va trebui să lupte împotriva unei relații afective
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și insistente cu cât adolescentul percepe mai bine multiplele schimbări, incertitudinile, contradicțiile pe care le trăiește. Adolescența implică, în sfârșit, o profundă schimbare a sistemului de valori, iar unii autori consideră idealul eului ca moștenitorul direct al adolescenței tot așa cum supraeul ar fi moștenitorul perioadei oedipiene. Idealul copilului se hrănește din trei surse: idealizarea copilului de către părinți; idealizarea părinților de către copil; idealizarea copilului de către el însuși. În timpul adolescenței, primele două surse de idealizare sunt în pericol, chiar suprimate. Adolescentul nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Unele depresii observate la adolescenți copii unici pot fi explicate astfel. Este aceeași situație ca în cazul unui părinte decedat, investiția idealizată a imaginii parentale poate împiedica orice posibilitate a adolescentului de a se detașa, judecata sa morală în legătură cu presiunea Supraeului nefăcând altceva decât să accentueze relația cu imaginea idealizată pe de o parte și să devalorizeze sinele pe de altă parte (cf. cazul lui Thomas). O altă cauză a imposibilității de a se detașa de relația internă poate proveni din
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nervoase superioare. Psihoterapii dialectice Psihanaliza Terapeutica psihanalitică consistă în a dezvălui mecanismele de apărare nevrotică ale eu-lui, de a-l ajuta să “accepte” pulsiunile inconștiente (din id = sine), să le integreze, să susțină ego-ul pentru a se armoniza cu super-ego-ul (supraeul), să modifice supraeul pentru a-l face mai puțin rigid. Descoperirea majoră a lui Freud a fost identificarea mijloacelor de a susține propria evoluție afectivă, întreruptă, a pacientului, subiectul fiind invitat să-și reia propria sa istorie de acolo de unde
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
dialectice Psihanaliza Terapeutica psihanalitică consistă în a dezvălui mecanismele de apărare nevrotică ale eu-lui, de a-l ajuta să “accepte” pulsiunile inconștiente (din id = sine), să le integreze, să susțină ego-ul pentru a se armoniza cu super-ego-ul (supraeul), să modifice supraeul pentru a-l face mai puțin rigid. Descoperirea majoră a lui Freud a fost identificarea mijloacelor de a susține propria evoluție afectivă, întreruptă, a pacientului, subiectul fiind invitat să-și reia propria sa istorie de acolo de unde s-a fixat
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
caracterizat printr-o maximă exprimare în comportament a unei extreme a dimensiunii, spre celălalt, caracterizat printr-o maximă exprimare a opusului. Factorii evaluați: schizotimia vs. ciclotimia, abilitatea rezolutivă generală, instabilitatea emoțională vs. stabilitatea emoțională, supunere vs. dominanță, expasivitate vs. nonexpansivitate, supraeu slab vs. forța supraeului, threcția vs. parmic, horrie vs. premise, alexie vs. protension, proxernio vs. atio vaisitatea vs. subtilitatea, încredere vs. tendința spre culpabilitate, conservatorism vs. lipsa de respect pentru convenții, dependența de grup vs. independența personală, sentiment de sine
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
exprimare în comportament a unei extreme a dimensiunii, spre celălalt, caracterizat printr-o maximă exprimare a opusului. Factorii evaluați: schizotimia vs. ciclotimia, abilitatea rezolutivă generală, instabilitatea emoțională vs. stabilitatea emoțională, supunere vs. dominanță, expasivitate vs. nonexpansivitate, supraeu slab vs. forța supraeului, threcția vs. parmic, horrie vs. premise, alexie vs. protension, proxernio vs. atio vaisitatea vs. subtilitatea, încredere vs. tendința spre culpabilitate, conservatorism vs. lipsa de respect pentru convenții, dependența de grup vs. independența personală, sentiment de sine slab vs. sentiment de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ca să folosim o expresie Împrumutată din teoria jocurilor. Coerența unui ba se naște din interacțiunile organice interne În vederea unei produceri de cunoaștere, și nu din concentrarea mecanică de mijloace sau de ordine centralizate. Ikujiro Nonaka evocă un higher self, un supraeu constituit prin implicarea voluntară a fiecăruia. Autoorganizarea crește investiția indivizilor, amenajând În spațiu un fel de haos fertil, distinct din punct de vedere calitativ față de dezordine prin faptul că este intenționat și, totodată, vital pentru supraviețuirea grupului. În opinia lui
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fi putut avea, și Între ceea ce au făcut și ceea ce ar fi putut face. Sentimentul devine din ce În ce mai frustrant pe măsură ce oportunitățile se reduc și anii se adună. Este În ultimă instanță ceea ce În concepția freudiană constituie conflictul dintre sine, eu și supraeu (id, ego și superego), care la rândul său se poate adăuga cauzelor ce pot genera violența, măcar și prin faptul că aceștia au tendința de a deveni intoleranți, critici vehemenți și chiar adversari agresivi, desigur la cote diferite În funcție de temperamentul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cu acestea, ea fiind deseori asociată cu sentimentul de culpabilitate. Mecanismele de apărare prezentate în teoria psihanalitică sunt considerate a avea drept scop evitarea pierderii/ scăderii exagerate a stima de sine și apariția panicii traumatice. Stima de sine navighează intre Supraeu (societatea interiorizată) și Eul care se autoamăgește pentru a se proteja. Din punct de vedere sociologic stima de sine apare ca un construct social uneori fiind confundată în evoluția să cu dezvoltarea conștiinței morale. Stima de sine acționează la nivelul
Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
super ego-ul id-ul /eul-supraeul-sinele (psihanaliza s-a folosit din plin de scenariul "realist" al interpretării primejdioaselor legături amoroase). După cum se știe, Eul urmărește atât adecvarea psihicului la realitate, cât și satisfacerea nevoilor Sinelui, fără a încălca limitele impuse de Supraeu (ca o cenzură), jucând deci rolul unui mediator între Sine și Supraeu, cum și între aceste două instanțe și realitatea exterioară. Echilibrul e menținut de termenul mediu ("eul", respectiv femeia), care îndeplinește o funcție de reglaj (între "amantul-Sinele" și "soțul-Supraeul"). Altfel
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
scenariul "realist" al interpretării primejdioaselor legături amoroase). După cum se știe, Eul urmărește atât adecvarea psihicului la realitate, cât și satisfacerea nevoilor Sinelui, fără a încălca limitele impuse de Supraeu (ca o cenzură), jucând deci rolul unui mediator între Sine și Supraeu, cum și între aceste două instanțe și realitatea exterioară. Echilibrul e menținut de termenul mediu ("eul", respectiv femeia), care îndeplinește o funcție de reglaj (între "amantul-Sinele" și "soțul-Supraeul"). Altfel spus, omorând-o pe Ana scriitorul își asasinează de fapt eul, "persoana
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]