60 matches
-
glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
intubare oro-traheală se pune pe baza respirației șuierătoare care se accentuează progresiv; răgușeala, dificultățile subiective în respirație; modificarea valorilor gazelor circulante. Este imperativ pentru clinician să înțeleagă evoluția rapidă cu accentuarea importantă și progresivă a edemului constrictiv în leziunea inhalatorie supraglotica. Intubarea orotaheală (IOT) este ușor de făcut la început . Dacă se amână decizia de IOT, se poate ajunge în imposibilitatea de a mai efectua această manevră, cu necesitatea unei traheostomii de urgență. Blocarea căilor respiratorii poate fi abruptă, determinând oprirea
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
disfoniilor se stabilește pe baza caracterelor clinice ale tulburărilor vocale coroborate cu datele examenului laringoscopic (fig. 6.1, fig. 6.2), radiologice, stroboscopice, electromiografice și electroglotografice Diagnosticul diferențial presupune evitarea confuziei cu tulburări vocale prin afecțiuni ale cavităților de rezonanță supraglotice: stomatolalia (vocea faringiană), datorată unei tumori oro faringiene sau hipertrofiei amigdaliene; rinolaliile deschise, din insuficiențele velare, diviziunile velopalatine sau paraliziile vălului palatin; rinolaliile închise, consecutive stenozelor sau obstrucțiilor nazale și rinofaringiene. Trebuie excluse de asemenea defectele de emisiune vocală provocate
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
modul de producere: sunetele constituie rezultatul vibrațiilor unui mediu elastic (corzile viorii, membrana întinsă a unei tobe, o lamelă de oțelsunt medii elastice producătoare de sunete, iar în cazul vorbirii mediile elastice sunt reprezentate de laringele cu coardele vocale, cavitățile supraglotice). În ambele, sunetele variate ca frecvență, durată, și timbru sunt utilizate pentru a comunica un mesaj, fie concret (în vorbire), fie abstract (în muzică). Perceperea timbrului este implicată în ambele tipuri în recunoașterea unei voci familiare sau recunoașterea unui instrument
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de producere: sunetele constituie rezultatul vibrațiilor unui mediu elastic (corzile viorii, membrana întinsă a unei tobe, o lamelă de oțel - sunt medii elastice producătoare de sunete, iar în cazul vorbirii mediile elastice sunt reprezentate de laringele cu coardele vocale, cavitățile supraglotice). În ambele, sunetele variate ca frecvență, durată, și timbru sunt utilizate pentru a comunica un mesaj, fie concret (în vorbire), fie abstract (în muzică). • Perceperea timbrului este implicată în ambele tipuri în recunoașterea unei voci familiare sau recunoașterea unui instrument
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
Afecțiunea impietează asupra coordonării sinergice a mișcărilor elementelor de articulare prin scăderea presiunii intra-orale, cu efecte negative asupra realizării acustico-motrice a limbajului sonor. Simptomatologia se situează la nivelul efectorilor periferici prin afectarea suflului și a modelării lui în cavitățile supraglotice faringobuco-nasale, sonorizarea cuvintelor emise având o importantă încărcătură de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Tulburările rhinolalice se înscriu astfel din punct de vedere fenomenologic în bucla comunicării, pe mișcările fono-articulatorii implicate în mecanismele de emitere, determinând scăderea gradului de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
revizuiește concepția și definește nasonanța ca o tulburare a timbrului de-a lungul procesului de vorbire, având loc consecutiv tulburarea tuturor sunetelor produse de organele fonatorii prin intervenția sgomotelor ce se ivesc în nasofaringe sau prin rezonanța mărită a spațiilor supraglotice, „deoarece nasul și cavitatea orală nu pot fi separate în timpul vorbirii” (4; p.614). De asemenea, și cercetările recente ale lui Clement Launnay și Borel Maisonny, descriu Rhinolalia ca un fenomen ce „alterează timbrul vocii și se datorește unei comunicări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
învățarea limbii parcurg diferiți nervi motorii: nervii frenici, nervii toracici, nervii recurențiali, nervii faringieni (IX, X, XI), nervii marelui hipoglos (XII), nervii faciali (VII), pentru a ajunge la efectorii periferici ai suflului pulmonar, și vibrațiilor faringiene, ai cavităților de rezonanță supraglotice buco-faringiale, nazale și faciale. Aceste diferite organe intervin; funcționarea lor este simultană, controlată intern printr-un influx sensibil chinestezic care readuce centrilor prin audiția directă rezultatul obținut. Cuvintele sunt astfel emise. Ele sunt formate dintr-o suită de tranzitorii sonore
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la nervul cohlear prin urechea medie (152; p.447). La acest nivel, organul lui Corti traduce în influx nervos diferitele caracteristici ale mesajului (schema 1). plan psihointelectual realizarea limbajului cortex motor căi motrice efectori periferici suflu pulmonar vibrații laringiene cavități supraglotice înțelegerea limbajului senzații auditive cortex auditiv căi auditive ureche autocontrol auditiv cuvânt emis modelul anturajului Influxurile nervoase încărcate cu informații se integrează în sistemul nervos și parcurg căile auditive până la cortex. Conștientizarea sunetului se produce. Această senzație evocă o imagine
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că vorbirea e percepută și prin referiri la propriile mișcări articulatorii ale receptorului. Realizarea vorbirii - reprezintă un fenomen complex psiho-fizico-fiziologic cu o funcție semnificativ semantică și comunicativ socială la a cărei producere contribuie aparatul respirator, pulmonii, traheea, laringele și cavitățile supraglotice, care sunt toate într-o corelație sinergică. 1.3.2. Cele 3 sisteme distincte după N. J. Jinkin (93; 1958): energetic, generator și rezonator cu cavitățile modulatoare și nemodulatoare contribuie printr-o coordonare sinergică a musculaturii, la realizarea aspectului exterior
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
exterior al limbajului. Aceste sisteme importante în emisia vocală stau într-un raport de interdependență, funcția fiecărui sistem ținând seama că emisia sunetului urmează o direcție verticală de jos în sus: 1/- respirația 2/- elementul vibrator, corzile vocale 3/cavități supraglotice de rezonanță Astfel sunetele se produc la nivelul laringelui prin trecerea ritmică, frecventă, cu o viteză și sub o anumită presiune a aerului emis în timpul respirației prin orificiul glotic, care se deschide sub formă de fantă. Ele sunt modelate în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rezonanță Astfel sunetele se produc la nivelul laringelui prin trecerea ritmică, frecventă, cu o viteză și sub o anumită presiune a aerului emis în timpul respirației prin orificiul glotic, care se deschide sub formă de fantă. Ele sunt modelate în cavitățile supraglotice sub controlul continuu și intim al scoarței cerebrale (86; p.56-57). În procesul fonației un rol important îl are respirația, care furnizează aerul necesar producerii sunetelor la nivelul glotei. Cele două faze ale respirației - inspirația și expirația - se înlănțuie sub
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
datorită mușchilor aritenoidieni care permit aerului respirator subglotic să treacă prin glotă și prin deschiderile ritmice ale acesteia să se producă sunetul. Laringele intervine în această scurgere hidrodinamică intermitentă, constituind un robinet cu deschideri ritmate, care debitează presiunea în cavitățile supraglotice. Intermitențele laringiene au în fonație o frecvență de 65 până la 1200 Hz (86; p.510). Privind modul de producere al sunetului la nivelul laringelui , lucrurile nu sunt bine precizate. Există o serie de teorii: neurocronaxică, muco-ondulatorie, și mioelastică, cu ample
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vocii sau frecvența sunetului fundamental este necesar egală cu frecvența salvelor recurențiale care cad pe mușchiul tiroaritenoidian intern, cum au arătat de fapt și experiențele lui André Moulonguet în 1953” (86; p.80). Sunetul laringian își continuă drumul prin cavitățile supraglotice unde se petrec o serie de fenomene fizice și fiziologice prin care se îmbogățesc cu anumite particularități fonetice și lingvistice „variațiile periodice de presiune ale aerului în cavitățile supraglotice cu participarea mecanismului linguo-palatal, constituind procesul acustic denumit voce” (60 a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1953” (86; p.80). Sunetul laringian își continuă drumul prin cavitățile supraglotice unde se petrec o serie de fenomene fizice și fiziologice prin care se îmbogățesc cu anumite particularități fonetice și lingvistice „variațiile periodice de presiune ale aerului în cavitățile supraglotice cu participarea mecanismului linguo-palatal, constituind procesul acustic denumit voce” (60 a; p.26). 1.3.3. În sistemul de rezonatori are loc astfel o acțiune de filtrare și de absorbție în același timp a anumitor frecvențe din spectrul acustic. Se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sunt diminuate, proces prin care se adaugă calități specifice, individuale” (86; p.509), „rezonatorul faringian determină intensitatea sunetului, rezonatorul bucal și nasal formează timbrul vocal cu tonalități și modulații diferite” (106; p.635). Arnold și Luchsinger înțeleg prin rezonatori „cavitățile supraglotice cu pereții lor, cavitatea orală cu obrajii, limba, bolta și vălul palatin, laringo-faringele, oro-faringele, naso-faringele și cavitatea nasală” (106; p.643). Faptul că pereții acestor rezonatori sunt moi și își pot varia forma și volumul lor prin contracțiile musculare, permit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
modificările fiecăruia dintre ei se transmit celuilalt și invers(101; p.106). Modificările cavității faringo-buco-nasale se produc conform unor legi fizice care guvernează propagarea acustică în sânul pavilioanelor. Primele încercări de a lămuri fenomenul de rezonanță ce apare în cavitățile supraglotice aparțin lui Helmholtz (1852) și Herman (1868). Mai târziu, Husson și Pimonov (1956) încearcă să stabilească unele corelații între teoriile fizicei și pavilionul faringo-bucal și să determine mecanismele complexe de producere a vocei. Autorii demonstrează asemănarea conductului faringo-bucal cu un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mare post-linguală comparativ cu celelalte vocale (21; p.135-158). Aceste afirmații sunt confirmate în cercetarea noastră de dificultățile pe care corectarea vocalei „i” le ridică în practica logopedică datorită fenomenului de laringisare, care se produce cu dificultate în situația cavităților supraglotice nedimensionate normal din punct de vedere spațial (192; p.84-113; 193 p.547-693). Chirurgii și logofoneticienii au căutat să definească matematic această problemă. Schmidt și Fränkel, citați de Luchsinger (1959) au găsit o valoare de 5 mm la vocalele a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de vedere fenomenologic în bucla comunicării, pe motricitatea fonoarticulatorie implicată în mecanismele de emitere, ceea ce duce la scăderea gradului de inteligibilitate al mesajului transmis. Simptomatologia se situează la nivelul efectorilor periferici prin afectarea suflului și a modelării lui în cavitățile supraglotice, faringobuco-nasale, sonorizarea cuvintelor emise având o importantă încărcătură de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Rhinolalia se construiește cu manifestări specifice anomaliilor congenitale și dobândite velo-palatine, determinate de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
chirurgia nervilor laringelui superior și inferior A gestionarea căilor aeriene la nou-născut și copil A chirurgia malformațiilor A repararea plăgilor (traumatologie) A chirurgie tumorală chirurgie endolaringiană pentru tumori laringiene mici A laringectomie convențională parțială 34. cordectomie a 35. laringectomie parțială supraglotică a 36. laringectomie parțială verticală a hemilaringectomie A 37. laringectomie totală a faringo-laringectomie parțială A totală A faringo-laringo-esofagectomie A reconstrucție cu grefe locale și microvasculare A 38. reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator) a reparația stenozei laringo-traheale A reparația fistulei
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
alimentelor și lichidelor (amestecarea alimentelor, adăugarea de agenți care diminua consistentă lichidelor), prescrierea suplimentelor alimentare bogate în proteine și calorii precum și educarea pacientului și a celor care îi oferă îngrijire în ceea ce privește tehnicile de înghițire și hrănire, cum ar fi înghițitul supraglotic și modificările posturale (Miller et al., 1999; Desport et al., 2000; Heffernan et al., 2004). Flectarea gâtului înainte și înghițitul în acest timp pentru a proteja căile aeriene (manevră de ascundere a bărbiei) poate fi folositoare. Unii pacienți care au
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Directivele EFNS pentru managementul sclerozei laterale amiotrofice: ghidul de diagnostic şi atitudine terapeutică" - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227311_a_228640]