58 matches
-
exterior al limbajului. Aceste sisteme importante în emisia vocală stau într-un raport de interdependență, funcția fiecărui sistem ținând seama că emisia sunetului urmează o direcție verticală de jos în sus: 1/- respirația 2/- elementul vibrator, corzile vocale 3/cavități supraglotice de rezonanță Astfel sunetele se produc la nivelul laringelui prin trecerea ritmică, frecventă, cu o viteză și sub o anumită presiune a aerului emis în timpul respirației prin orificiul glotic, care se deschide sub formă de fantă. Ele sunt modelate în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
rezonanță Astfel sunetele se produc la nivelul laringelui prin trecerea ritmică, frecventă, cu o viteză și sub o anumită presiune a aerului emis în timpul respirației prin orificiul glotic, care se deschide sub formă de fantă. Ele sunt modelate în cavitățile supraglotice sub controlul continuu și intim al scoarței cerebrale (86; p.56-57). În procesul fonației un rol important îl are respirația, care furnizează aerul necesar producerii sunetelor la nivelul glotei. Cele două faze ale respirației - inspirația și expirația - se înlănțuie sub
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
datorită mușchilor aritenoidieni care permit aerului respirator subglotic să treacă prin glotă și prin deschiderile ritmice ale acesteia să se producă sunetul. Laringele intervine în această scurgere hidrodinamică intermitentă, constituind un robinet cu deschideri ritmate, care debitează presiunea în cavitățile supraglotice. Intermitențele laringiene au în fonație o frecvență de 65 până la 1200 Hz (86; p.510). Privind modul de producere al sunetului la nivelul laringelui , lucrurile nu sunt bine precizate. Există o serie de teorii: neurocronaxică, muco-ondulatorie, și mioelastică, cu ample
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vocii sau frecvența sunetului fundamental este necesar egală cu frecvența salvelor recurențiale care cad pe mușchiul tiroaritenoidian intern, cum au arătat de fapt și experiențele lui André Moulonguet în 1953” (86; p.80). Sunetul laringian își continuă drumul prin cavitățile supraglotice unde se petrec o serie de fenomene fizice și fiziologice prin care se îmbogățesc cu anumite particularități fonetice și lingvistice „variațiile periodice de presiune ale aerului în cavitățile supraglotice cu participarea mecanismului linguo-palatal, constituind procesul acustic denumit voce” (60 a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1953” (86; p.80). Sunetul laringian își continuă drumul prin cavitățile supraglotice unde se petrec o serie de fenomene fizice și fiziologice prin care se îmbogățesc cu anumite particularități fonetice și lingvistice „variațiile periodice de presiune ale aerului în cavitățile supraglotice cu participarea mecanismului linguo-palatal, constituind procesul acustic denumit voce” (60 a; p.26). 1.3.3. În sistemul de rezonatori are loc astfel o acțiune de filtrare și de absorbție în același timp a anumitor frecvențe din spectrul acustic. Se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sunt diminuate, proces prin care se adaugă calități specifice, individuale” (86; p.509), „rezonatorul faringian determină intensitatea sunetului, rezonatorul bucal și nasal formează timbrul vocal cu tonalități și modulații diferite” (106; p.635). Arnold și Luchsinger înțeleg prin rezonatori „cavitățile supraglotice cu pereții lor, cavitatea orală cu obrajii, limba, bolta și vălul palatin, laringo-faringele, oro-faringele, naso-faringele și cavitatea nasală” (106; p.643). Faptul că pereții acestor rezonatori sunt moi și își pot varia forma și volumul lor prin contracțiile musculare, permit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
modificările fiecăruia dintre ei se transmit celuilalt și invers(101; p.106). Modificările cavității faringo-buco-nasale se produc conform unor legi fizice care guvernează propagarea acustică în sânul pavilioanelor. Primele încercări de a lămuri fenomenul de rezonanță ce apare în cavitățile supraglotice aparțin lui Helmholtz (1852) și Herman (1868). Mai târziu, Husson și Pimonov (1956) încearcă să stabilească unele corelații între teoriile fizicei și pavilionul faringo-bucal și să determine mecanismele complexe de producere a vocei. Autorii demonstrează asemănarea conductului faringo-bucal cu un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mare post-linguală comparativ cu celelalte vocale (21; p.135-158). Aceste afirmații sunt confirmate în cercetarea noastră de dificultățile pe care corectarea vocalei „i” le ridică în practica logopedică datorită fenomenului de laringisare, care se produce cu dificultate în situația cavităților supraglotice nedimensionate normal din punct de vedere spațial (192; p.84-113; 193 p.547-693). Chirurgii și logofoneticienii au căutat să definească matematic această problemă. Schmidt și Fränkel, citați de Luchsinger (1959) au găsit o valoare de 5 mm la vocalele a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de vedere fenomenologic în bucla comunicării, pe motricitatea fonoarticulatorie implicată în mecanismele de emitere, ceea ce duce la scăderea gradului de inteligibilitate al mesajului transmis. Simptomatologia se situează la nivelul efectorilor periferici prin afectarea suflului și a modelării lui în cavitățile supraglotice, faringobuco-nasale, sonorizarea cuvintelor emise având o importantă încărcătură de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Rhinolalia se construiește cu manifestări specifice anomaliilor congenitale și dobândite velo-palatine, determinate de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
traheei (calea aeriană care merge către plămâni). Laringele „adăpostește” corzile vocale care vibrează când iese aerul din plămâni, permițându-vă să produceți suntele necesare vorbirii. Corzile vocale sunt cunoscute și sub denumirea de „glotă”. Aria de deasupra glotei se numește „supraglotică” și conține epiglota. Epiglota este un mic „pliu” cartilaginos, care împiedică mâncarea să pătrundă în trahee atunci cănd o persoană înghite. Aria de sub corzile vocale se numește „subglotică”. NASUL, CAVITATEA NAZALĂ ȘI SINUSURILE PARANAZALE Nasul este principalul pasaj în respirație
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de fonație. Vibrația corzilor vocale este întreținută de către presiunea subglotică; supraglotic au loc vârtejuri de aer care vibrează și care vor genera sunetul laringian primar. Energia sonoră va pune în vibrație aerul din cavitățile de rezonanță (spațiul aerian faringo-buco nazal, inclusiv sinusurile paranazale). Mecanismul fonației cuprinde următoarele faze: pregătirea pentru expir
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a pune în pericol viața pacientului. În perioada 2006-2010 (studiu retrospectiv), în Clinica ORL a Spitalului Clinic Colțea au fost selectate 11 cazuri la care, pe baza datele anatomice, am modificat indicația de intervenție chirurgicală din laringectomie totală în orizontală supraglotică cu rezecție de bază de limbă. Lucrarea prezintă evoluția pacienților cărora, pe baza descrierilor anatomice, le-a fost schimbată indicația de laringectomie totală în laringectomie orizontală supraglotică cu rezecție de bază de limbă. Evoluția favorabilă a pacienților selectați pune în
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
datele anatomice, am modificat indicația de intervenție chirurgicală din laringectomie totală în orizontală supraglotică cu rezecție de bază de limbă. Lucrarea prezintă evoluția pacienților cărora, pe baza descrierilor anatomice, le-a fost schimbată indicația de laringectomie totală în laringectomie orizontală supraglotică cu rezecție de bază de limbă. Evoluția favorabilă a pacienților selectați pune în discuție posibilitatea extinderii indicațiilor acestui tip de intervenție chirurgicală. Cercetările actuale asupra cancerului se îndreaptă atât către înțelegerea mecanismelor de producere, cât și în direcția descoperirii unor
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
tehnici revoluționare care au îmbogățit magistrala, oferind noi posibilități de apreciere a extensiei tumorale, argumentând opțiunea unei intervenții totale sau parțiale. În perioada 2006-2010 (studiu retrospectiv), în Clinica ORL a Spitalului Clinic Colțea, au fost efectuate 49 de laringectomii orizontale supraglotice în cadrul cărora au fost selectate 11 cazuri la care, pe baza datele anatomice, am modificat indicația de intervenție chirurgicală din laringectomie totală în orizontală supraglotică cu rezecție de bază de limbă. Raționamentele acestui demers au respectat condițiile anatomice, imaginile endoscopice
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
retrospectiv), în Clinica ORL a Spitalului Clinic Colțea, au fost efectuate 49 de laringectomii orizontale supraglotice în cadrul cărora au fost selectate 11 cazuri la care, pe baza datele anatomice, am modificat indicația de intervenție chirurgicală din laringectomie totală în orizontală supraglotică cu rezecție de bază de limbă. Raționamentele acestui demers au respectat condițiile anatomice, imaginile endoscopice preoperatorii și imaginile CT; nu în ultimul rând, trebuie specificat că acești 11 pacienți au fost aleși conform criteriilor enunțate în care argumentul vârstă și
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
deglutiției și/sau tratamentul, dacă a fost necesar. Toate intervențiile chirurgicale pentru cele 11 cazuri selectate au fost precedate de traheotomie transistemică și s-au efectuat sub anestezie generală prin intubație endotraheală. Tuturor pacienților li s-a efectuat laringectomie orizontală supraglotică cu rezecție de bază de limbă, tehnica Leroux-Berger, limfadenectomie funcțională bilaterală și iradiere postoperatorie. Dispensarizarea postoperatorie s-a efectuat inițial la 2 luni, apoi din 6 în 6 luni la 2 ani, apoi anual. Niciun pacient nu a prezentat recurențe
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
apoi din 6 în 6 luni la 2 ani, apoi anual. Niciun pacient nu a prezentat recurențe și toți sunt în viață. În cadrul lotului studiat, patru dintre pacienți au fost femei și șapte pacienți au fost bărbați. În cazul laringectomiilor supraglotice, vârsta a reprezentat un criteriu important, deoarece, peste 65 de ani, intervin dificultăți de reabilitare postoperatorie a funcției sfincteriene laringiene, cu posibile complicații severe ale deglutiției, constând în imposibilitatea alimentației per os și pneumonii de aspirație. În acest context, vârsta
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
neoplaziei obținută în urma biopsiei. Pacienții au semnat consimțământul informat atât pentru efectuarea intervenției parțiale, cât și pentru posibilitatea de convertire intraoperatorie în laringectomie totală. Șapte dintre pacienți au fost în stadiul T4aN1M0 și patru în stadiul T4aN2M0. Pentru cancerele primare supraglotice T4a, N0N3, recomandarea făcută de Ghidurile actuale de tratament este laringectomia, tiroidectomia ipsilaterală și evidarea ganglionară; terapia adjuvantă depinde de tipurile de risc. Pentru acei pacienți care refuză chirurgia, chimioiradierea concomitentă poate fi luată în considerare; chimioterapia de inducție este
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
sonda de alimentație a fost suprimată la 15-45 de zile de la operație. Toți cei 11 pacienți au făcut iradiere postoperatorie. În cazul tuturor celor 11 pacienți s-a efectuat limfadenectomie latero-cervicală. Metastazele limfonodulare cervicale nu reprezintă o contraindicație pentru chirurgia supraglotică, dar pentru cancerele supraglotice limfadenectomia bilaterală selectivă este obligatorie chiar și în caz de N0, având în vedere extrema limfofilie a etajului laringian supraglotic. Toți cei 11 pacienți au fost decanulați postiradiere, canula păstrându-se de siguranță pe perioada radioterapiei
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
fost suprimată la 15-45 de zile de la operație. Toți cei 11 pacienți au făcut iradiere postoperatorie. În cazul tuturor celor 11 pacienți s-a efectuat limfadenectomie latero-cervicală. Metastazele limfonodulare cervicale nu reprezintă o contraindicație pentru chirurgia supraglotică, dar pentru cancerele supraglotice limfadenectomia bilaterală selectivă este obligatorie chiar și în caz de N0, având în vedere extrema limfofilie a etajului laringian supraglotic. Toți cei 11 pacienți au fost decanulați postiradiere, canula păstrându-se de siguranță pe perioada radioterapiei. În momentul actual, toți
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
11 pacienți s-a efectuat limfadenectomie latero-cervicală. Metastazele limfonodulare cervicale nu reprezintă o contraindicație pentru chirurgia supraglotică, dar pentru cancerele supraglotice limfadenectomia bilaterală selectivă este obligatorie chiar și în caz de N0, având în vedere extrema limfofilie a etajului laringian supraglotic. Toți cei 11 pacienți au fost decanulați postiradiere, canula păstrându-se de siguranță pe perioada radioterapiei. În momentul actual, toți pacienții sunt în viață, se alimentează oral, vorbesc, nu au prezentat recidivă tumorală și sunt perfect integrați socio-profesional. În cazul
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
hioidul a fost ablat. Rolul păstrării hioidului în scopul facilitării de glutiției este discutabil. Deși, teoretic, hioidul ar trebui să joace un rol important, el fiind acela care asigură suportul scheletal pentru mecanismul de suspensie a laringelui, în cazul laringectomiei supraglotice păstrarea hioidului poate duce la limitarea mobilității bazei de limbă care asigură protecția căii aeriene. Toți cei 11 pacienți vorbesc și se alimentează per os, ducând o existență perfect integrată. La controalele ORL postoperatorii periodice nu s-a evidențiat recidivă
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
central, N invazie imprecisă, limite aparente apreciabile vizual și palpatoriu. Evoluția favorabilă, fără recidivă, a celor 11 pacienți selectați cărora, pe baza datelelor anatomice, a imaginilor endoscopice și computer tomografiei, li s-a schimbat indicația de laringectomia totală în orizontală supraglotică cu rezecție de bază de limbă, având invadată loja hiotiroepiglotică, pune în discuție actualele ghiduri terapeutice, cu posibilitatea extinderii indicațiilor acestui tip de intervenție chirurgicală. Trebuie menționat că, în cadrul selecției pacienților, argumentul vârstă și condiția psihică au fost precumpănitoare. Nu
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
de producere: sunetele constituie rezultatul vibrațiilor unui mediu elastic (corzile viorii, membrana întinsă a unei tobe, o lamelă de oțel - sunt medii elastice producătoare de sunete, iar în cazul vorbirii mediile elastice sunt reprezentate de laringele cu coardele vocale, cavitățile supraglotice). În ambele, sunetele variate ca frecvență, durată, și timbru sunt utilizate pentru a comunica un mesaj, fie concret (în vorbire), fie abstract (în muzică). • Perceperea timbrului este implicată în ambele tipuri în recunoașterea unei voci familiare sau recunoașterea unui instrument
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]