276 matches
-
4 și ale art. IV se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, și se raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate. ... 248. În sfârșit, cu titlu general aplicabil și comun tuturor cazurilor de majorare pe care le instituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, art. VI din același act normativ stabilește - menținând aceeași voință în legiferare ca aceea avută în
DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292465]
-
din același act normativ. ... 28. Astfel, legiuitorul, prevăzând la art. V alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 categoria reclamanților care beneficiază de majorarea de 5% în două tranșe, fără a depăși salariile în plată ale structurii supraordonate, prevede, totodată, la art. VI din același act normativ, că reclamanților li se aplică majorarea salarială de 5% doar în situația excepțională în care, aplicând la 1.01.2024 majorarea de 2,5% la salariul de bază al lunii decembrie 2023, majorarea este
DECIZIA nr. 59 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297807]
-
lor. Cum se explică această tendință și ce impact are asupra dezvoltării copilului? Pedepsirea partenerului ca strategie de gestionare a propriei suferințe. Sunt situații în care adulții sunt orbiți de propria suferință și le este greu să mai vadă obiectivul supraordonat - binele copilului. Astfel, dacă părintele se simte rănit sau lezat de ceea ce a făcut celălalt părinte, pentru că l-a părăsit sau a intentat divorț, va avea tendința de a-l pedepsi, îndepărtându-l pe copil de el. Astfel, părintele rănit
Nu mai suntem soţ şi soţie, dar rămânem mama şi tatăl copilului nostru () [Corola-blog/BlogPost/338232_a_339561]
-
pe copil! Identificați și faceți apel la alte resurse din afara relației cu copilul, pentru ventilarea emoțiilor de disconfort sau discutarea aspectelor mai puțin plăcute care țin de relația cu fostul partener! Reamintiți-vă permanent să acționați în acord cu obiectivul supraordonat - binele copilului-, și nu în acord cu propriile dvs. emoții (furie, dezamăgire)! Copilul dvs. este o persoană diferită de dvs. și are nevoie să aibă posibilitatea de a-și menține relația cu ambii părinți. Bibliografie: 1. Long, N., Forehand, R.
Nu mai suntem soţ şi soţie, dar rămânem mama şi tatăl copilului nostru () [Corola-blog/BlogPost/338232_a_339561]
-
indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze în realitate prin autonomie și autotelism”. Ori de câte ori autonomia, autotelismul și imparțialitatea sunt
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
pământ. Oamenii au căutat atunci veriga necesară care face posibil orice tip de comunicare validă: intenția morală. Stelele transmit un mesaj care depășește stricta lor manifestare fizică. Rațiunea respectivei mecanici, deși scapă în prima fază privirii directe, aparține unor instanțe supraordonate, cu care oamenii comunică în virtutea înzestrării lor native cu simț moral. Spectacolul ordinii celeste devine astfel garanția pe care zeii o vădesc oamenilor că viața lor are un sens, ba chiar un sens înalt. Se instaurează astfel încrederea că și
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
la fel ca unitățile teritoriale aflate în subordinea sa, iar relația de subordonare dintre aceste două elemente ale aceleiași structuri organizatorice ar trebui să implice, în mod necesar, ca unitatea subordonată să nu fie considerată ca parte organică a structurii supraordonate. ... 30. Pe de altă parte, prevederile anterior evocate ar putea fi interpretate în sensul că un serviciu teritorial de combatere a criminalității organizate, aflat în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, ar trebui considerat ca parte a structurii acestuia, în
DECIZIA nr. 167 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299798]
-
iar diferențele salariale se aplică în două tranșe egale, începând cu 1.01.2024 și cu 1.06.2024. De asemenea, s-a mai menționat că la stabilirea salariului s-a respectat principiul conform căruia salariile nu trebuie să depășească nivelul celor din instituțiile supraordonate, în cazul de față nivelul existent în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. ... 15. Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
din conținutul art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 reprezintă toate elementele salariale ale acestor funcții - salariul de bază. La stabilirea acestor drepturi trebuie respectat principiul conform căruia salariile nu trebuie să depășească nivelul celor din instituțiile supraordonate, în cazul de față, nivelul existent în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. ... 25. Tribunalul Prahova - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a comunicat un punct de vedere potrivit căruia noțiunea de „drepturi salariale la nivelul celor prevăzute
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
pct. 3 și 4 și ale art. IV se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate. ... 67. Totodată, cu titlu general aplicabil și comun tuturor cazurilor de majorare pe care le instituie Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, art. VI din același act normativ stabilește că „Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
pot fi analizate, din perspectiva principiului ”la muncă egală sau similară drepturile salariale trebuie să fie egale” prin raportare la funcțiile publice din cadrul unor altor autorități aflate pe alte paliere de funcționare, având competențe și atribuții adiacente și ierarhice supraordonate. Minuta deciziei nr. 6 din 20 ianuarie 2025 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 1207/121/2022*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă funcțiile publice
COMUNICAT din 4 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272685]
-
concret, pot fi analizate, din perspectiva principiului „la muncă egală sau similară drepturile salariale trebuie să fie egale” prin raportare la funcțiile publice din cadrul altor autorități aflate pe alte paliere de funcționare, având competențe și atribuții adiacente și ierarhice supraordonate. Obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
COMUNICAT din 4 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272685]
-
1) se aplică în două tranșe egale, prima începând cu luna iunie 2024 și a doua începând cu luna septembrie 2024, la salariul de bază stabilit potrivit actelor normative în vigoare, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate. (3) Prevederile art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 53 din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283237]
-
pct. 3 și 4 și ale art. IV , se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate. (2) Pentru funcțiile care nu se regăsesc în capitolul I lit. A pct. I din anexa nr. VIII și capitolul II lit. A pct. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 128 din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277865]
-
material (substanțial)“ și că „nerespectarea deciziilor Curții Constituționale de către instanțele de judecată nu ar reprezenta abateri, deoarece instanțele de judecată ar fi suverane în interpretarea și aplicarea legii“, aceasta neputând fi controlată decât în căile de atac. Or, poziția supraordonată a Curții Constituționale în raport cu celelalte autorități ale statului, inclusiv cu puterea judecătorească, precum și cea de gardian al Constituției sunt de necontestat, având în vedere dispozițiile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. ... 7. Autoarea excepției critică, de
DECIZIA nr. 473 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278536]
-
din OUG nr. 128/2023 și având în vedere prevederile art. V alin. (1) din OUG nr. 128/2023 care limitează aplicarea tranșelor aferente diferențelor salariale, la salariul de bază aferent lunii decembrie, fără a depăși salariile aflate în plată în structurile supraordonate, poate fi acordată în continuare această majorare, funcționarilor publici din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene, care efectuează în concret activități de control în sănătate publică, după stabilirea salariului de bază al acestora la nivelul salariului de bază al inspectorilor
COMUNICAT din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272983]
-
al acesteia, raportul comunicare limbaj limbă fiind, din această perspectivă, unul cu rol de direcționare a interpretărilor posibile asupra acestei realități. Într-un demers dinspre general către particular, dinspre caracteristicile planului uman către individualitățile acestuia, comunicarea se instituie ca termen supraordonat, care-și subsumează limbajul, respectiv limba, ultimele două plasate, de altfel, în această ordine și prin prisma raportării diacronice 1 la acești referenți. Pe de altă parte, actualizarea acestui raport implică trimiterile către planul gândirii, asociat tuturor celor trei termeni
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
planul gândirii, asociat tuturor celor trei termeni ai relației vizate (de aici, alte trei posibile direcții de analiză a raporturilor gândire comunicare, gândire limbaj, gândire limbă, ultimului acordându-i-se spații generoase în literatura de specialitate 2). Comunicarea ca realitate supraordonată celorlalte două vizate supra (limbaj, limbă) presupune nuanțări, redimensionări ale perspectivelor teoretice tocmai prin raportare la dimensiunea considerată (mai) relevantă într-un anumit context comunicativ, dintr-un anumit punct de vedere (al locutorului, al interlocutorului, al altor subiecți implicați în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
constituie, în mare măsură, o cutie neagră pentru cadrele didactice"7, didactica actuală ,,nu intră în gândurile elevului"8 etc. Avem în vedere aici, așadar: subiectivitatea locutorului/interlocutorului, implicit corelată conceptului de intersubiectivitate 9 și, la un nivel mai general, supraordonat primelor elemente vizate, contextualizarea (vezi mai jos, comuni-carea-contextualizare); de altfel, însuși jocul acestor atribute este interesant de urmărit, în condițiile în care raportul subiectivitate ← intersubiectivitate ← contextualizare este unul mereu redimensionabil în realitatea comunicativă). Subiectivitatea locutorului (ca și cea a interlocutorului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
anumit grad; nivel de concentrare; grad de atenție; motivație extrinsecă/intrinsecă etc.); intersubiectivitate; obiectivitate conferită (în cele mai multe cazuri) de conținutul ce trebuie transmis (corespunzător planului de învățământ, programei etc.); contextualizare (vezi mai jos, comunicarea-contextualizare). (c) Comunicarea-contextualizare În calitate de concept (și termen) supraordonat celor prezentate supra, contextualizarea se constituie într-o modalitate de interpretare a unui mesaj prin raportare la valențele subiectivității/intersubiectivității/obiectivității, respectiv la coordonatele diferitelor tipuri de context în care actul comunicativ este ancorat. Contextualizarea este cea care oferă, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
-și dimensiunile interpretative prezentate supra, ca formă de reflectare a relației (în accepțiune cel puțin dihotomică), a subiectivității/ intersubiectivității, a contextualizării, a interacțiunii (inclusiv a elementelor enumerate anterior), a normei/abaterii de la normă etc., comunicarea-proces se constituie într-o realitate supraordonată, caracterizată prin aspecte pozitive și negative, variabile ca pondere și ca repercusiuni de la o situație de comunicare la alta, în funcție (și) de perspectiva considerată dominantă într-un anumit context comunicativ. Emițătorul, receptorul, mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
perspectivelor teoretică și aplicativă atât din punctul de vedere al reperelor psihopedagogice necesare în construirea oricărui demers de tip instructiv-educativ, cât și din cel al conținuturilor vizate (cu trimitere la domeniul limbii române, al literaturii pentru copii, respectiv la domeniul supraordonat al comunicării) și al modalităților de abordare a acestora în etapa preșcolarității. Didactica activităților de educare a limbajului presupune, așadar, valorificarea unor elemente de teorie a comunicării (vezi, în acest sens, diferitele perspective asupra comunicării ilustrate supra, în capitolul 1
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
propriu-zisă, ca formă de realizare/concretizare a demersului instructiv-educativ în grădiniță, corespunzătoare lecției din ciclul primar; * tipul de activitate (vezi paralela cu tipul de lecție din etapele școlarității) valorificat (în prezentarea de față) în cadrul activităților de Educare a limbajului. Termenul supraordonat poate fi considerat, în această interpretare, activitatea propriu-zisă (simplificând, activitatea comună se constituie într-un alt tip de lecție), care poate presupune: abordarea unor conținuturi specifice categoriei de activitate Educarea Limbajului; valorificarea activității frontale, în alternanță cu cea pe grupe
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
lumii; dar numai în spațiul de semnificație a acestor factori. Primul factor al intuiției destinului este afirmarea valorii omului și a grupului social. Acesta are rolul de a delimita o zonă a universului, un orizont, care cuprinde o existență specifică, supraordonată valoric celorlalte ființări (datorită reconfigurării culturale a spațiului natural); este vorba despre orizontul istoriei. Prin intuiția destinului, decupăm din "realitate" istoria, recunoscân-du-i omului "înălțarea deasupra naturii". Și nu doar atât: individul sau comunitatea își confirmă identitatea de sine și îndreptățirea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor (2002), la origine teză de doctorat, reprezintă însumarea unei îndelungate preocupări pentru opera lui Mihai Eminescu. Autoarea pornește de la intuiția tendinței de „restrângere” a mijloacelor expresive, în sensul esențializării și subsumării procedeelor unuia singur, supraordonat, închizând în el secretul unei creații - poetica, definitorie finalmente, pentru autorul în cauză. De la analize stilistice, de mare rigoare teoretică, asupra unor texte reprezentative din poezie, proză, teatru, autoarea tinde către înțelegerea operei poetice ca o unitară constelație de idei
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]