127 matches
-
și caduc. Spectacolul vizual din jurul nostru, avalanșa de imagine și opulențele cromatice nu sînt simple anexe ale unei realități preexistente. Ele nu comentează nimic și nici nu transmit informații despre altceva. Lumea imaginilor este o altă lume, ea instituie o suprarealitate și stabilește parametrii unei civilizații proprii. Așa cum în arta tradițională accesul este posibil doar prin stăpînirea unor anumite coduri, și în suprarealitatea imaginii cotidiene orientarea depinde strict de însușirea convențiilor. Pentru că întreaga ofertă de imagini este, de fapt, cuantificarea spontană
Privirea și gestul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7277_a_8602]
-
comentează nimic și nici nu transmit informații despre altceva. Lumea imaginilor este o altă lume, ea instituie o suprarealitate și stabilește parametrii unei civilizații proprii. Așa cum în arta tradițională accesul este posibil doar prin stăpînirea unor anumite coduri, și în suprarealitatea imaginii cotidiene orientarea depinde strict de însușirea convențiilor. Pentru că întreaga ofertă de imagini este, de fapt, cuantificarea spontană a utopiilor și a eșecurilor noastre din fiecare zi. Promisiunile sînt doar aspirații, chemările sînt simple invitații la complicitate, iar lansarea mesajelor
Privirea și gestul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7277_a_8602]
-
Peter Fonda și Dennis Hopper, minunatele lor motociclete n-au reușit să mă fascineze în măsura în care mă hipnotiza acea piesă greoaie, înaltă, amenințătoare, a primei mele copilării. În garajul unde odihnea de obicei "Simpson"-ul, petreceam minute de evadare într-o suprarealitate construită pe loc, aplecat deasupra canistrelor cu benzină, inhalând aburii aproape materiali, ce ieșeau asemeni duhurilor orientale din vasul lui Aladdin. Totul a durat până într-o zi când stăpânul motocicletei și al garajului m-a "deconectat" de la sursa plăcerii
V-ați drogat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7260_a_8585]
-
și, paradoxal, în nestăpânită metamorfozare. Scrisul exploatează liber rămășițe ale imaginarului debordant, neepuizat în exercițiul regizoral. Maniera suprarealistă de transcriere, cu devieri onirice, digresiuni parabolice și figuri ludice, îi este la îndemână, punerea în scenă fiind ea însăși recurs la suprarealitate. Rostirea devine prospectivă, fascinată de miraculoasa și extenuanta sa diversitate figurală. Opiniile..., povestirea care dă titlul volumului, este o subtil-amară radiografie a „țărișoarei” și a (ne)șanselor ei. Adevărurile sunt spuse prin recurs la o străină gură - profesorul-călător „cu diplomă
(Auto)portret cu himere by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4928_a_6253]
-
ne știm, nici o clipă în care să-l percep altfel decât ca pe un poet. Sensibil și nepăsător, bizar, spectaculos și retractil, semănând fizic frapant cu Verlaine, dar scriind în tradiția cuminte-scormonitoare a premoderniștilor din familia Pillat, Vidican trăiește în suprarealitatea propriilor metafore și construcții poetice. Citiți această viziune asupra poeziei, numită Mansardă, și gândiți-vă la sensurile ascunse de ea: "mă răsfățam în mansardă/ ca un poem de rainer maria rilke/ și repetam puțin derutat poemul/ mă irita curgerea în
Sindromul Blake by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6663_a_7988]
-
se raportează în particular un pictor sau altul la nudca temă de atelier, în absolutul viziuinii sale tainele goliciunii dumnezeiești se insinuează și mișcă asemenea misticului nimica din celebra formulare a lui Caragiale. Fie că este straniu pînă în pragul suprarealității, fie că se naște frust din materia cromatică, asemenea lui Adam din pămînt, fie că se înalță arhitectural din pete, într-o delicată perspectivă postcubistă, fie că ipostaziază extazul, în care frisonul divin și anticamera orgasmului se împletesc inextricabil, fie
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6410_a_7735]
-
de a doza bine alternanțele realiste cu sugestiile fantastice. Cel care instaurează scenarii suprapuse este Mircea Mureșan. El se trădează prin imaginarul morbid și prin capacitatea de colectare a datelor realului pe care le proiectează cu talent - deseori macabru - în suprarealități care riscă să devină tot mai carnale. De altfel, finalul romanului, tragic, îl are pe el în prim-plan ca principal suspect al înecării lui Marcus - fratele vitreg al lui Traian. Alături de Romeo, fiul lui Nuți, el e croit după
Comunismul light by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4368_a_5693]
-
Aici totul este mort”, se notează apăsat, într-un discurs ce se tensionează brusc, întretăiat cu evaziuni nelămurite. Mai mult, e etapa în care recunoaște frica violului, fricile în general, firești, dar ascunse abil până acum. Nu întâmplător are revelația suprarealităților: „Mania semnelor și a deducțiilor este în închisori o adevărată epidemie. Să construiești pe un fir de nisip o lume de silogisme șchioape. Să trăiești din iluzii”. E unul dintre momentele-cheie ale cărții: senzația că trăiește viața altcuiva într-un
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
românului. Înregistrăm talentul scriitorului de a jonglă cu farsă și comicul, insinuarea subtilă a grotescului și trivialității, nu în ultimul rând, forța teatralității. Adrian Ălui Gheorghe insistă pe două mari tipuri de evaziuni, definitorii: mai întâi visul, reacționar prin oferta suprarealității și, deci, o formă de libertate. Apoi, gândurile din singurătatea carcerei, vătămătoare și esențiale pentru cel ce coboară în abisul interior până dincolo de sine. Cele două evaziuni interzise sunt prelucrate prin relația intimă cu voință. Înțelegem că urmele sunt periculoase
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
fragilitățile memoriei, pentru a da șansa eroilor să identifice carențele vechi și să accepte noua lume întregită. În fapt, peticită. Impresia e că citim parabole ascunse într-un policier mistic, unde, printre morți simbolice și iubiri violente, se cască alte suprarealități. Aici, ca și în Cartea șoaptelor, ideea liminară e că ne naștem bătrâni. Din multe puncte de vedere, Jocul... poate fi considerat o Carte a morților. Un manual al întâlnirilor cu moartea. O carte frumoasă, de recitit, ce va avea
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
Efortul de orice clipă, mi-e de a rămâne subreal!" (p. 80). Nu e greu să deslușim aici o declarație programatică a prozatorului, aflat în căutarea unei infrarealități, în aceeași măsură în care H. Bonciu se afla în căutarea unei suprarealități. Amândoi înlocuiau un realism tradițional, refuzat categoric, cu un psihologism halucinatoriu, a cărui unică lege e fantezia dictatorială. Lumea, disprețuită, deformată, ironizată, se află la dispoziția bunului plac al nevrozei: "Vreau să arăt că totul depinde de nervi, că deci
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
au „strălucirea smaraldului ceresc“ și se adună în „pulberea aprinsă a sângelui“ unde își găsesc latențele (și esențele) divine; „cristalul esenței lucrurilor“ este chiar gândul purificat în retortele ființării ca parte pură a Întregului; Logosul se constituie nu ca o suprarealitate, ci în deplină concordanță și comuniune cu trăirea intensă, cu vibrația interioară, ceea ce deschide calea spre sine în singurătatea predestinării [...]; de la „Sfera rostirii“ și „Prelat în Regatul Cuvântului“, publicate în 2002, până la „Lacrimi de diamant“, poetul a parcurs un drum
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
desfrunzitoare, împotrivire la agresiunea răului și a urâtului cinic și indiferent, a morții infiltrate în noi zi de zi, într-o lume fără iubire. Ridicându-se deasupra vanității și a banalului caduc, poeta levitează într-o lume pură, într-o suprarealitate afectivă imună și perenă, înflorind primăveri în suflet, prin temerară și generoasă iubire: „voi fi singurătatea mea unică” ... „trăind intens lângă moarte și mai ales iubind...” (Elegie pentru o singurătate”, p.49-50). Ca însăși Natura-mamă, personificare a feminității eterne, prin
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
o remușcare” (Singurătatea vede acoperiș jos). Se pot decela, totuși, trei modalități (cel puțin) de a evada din acest infern, din această mlaștină sinistră. Trei modalități ne-echivoce. Una este oferită de vis (Amintiri rafinate dintr-o deplasare ). Cealaltă de suprarealitate (delir asumat) (Colapsul unei invenții..., Donde Casă În Pădure: “lumile paralele fiind interschimbabile”). A treia - de inevitabila moarte (“A” de la amuletă, Vinele citadelei: “Ceilalți dădeau din cap a nerăbdare și așteptau ziua câd lutul îi va astupa gura, cum se
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
banul, la intrarea în isorie ? N-are importantă și cum traversam istoria ? Cine vinde castraveți la grădinar ? Cine pe cine cumpăra ? De ce tot timpul la noi e ca la nimenea? Pentru ochii unora , mulțimea din strada e o doză de suprarealitate. Acolo în mulțime, sunt oameni. Nu cuiere. Nu dulapuri. Nu mobilă. Cineva trebuie să-i asculte. Înainte să-i asculți, e nevoie să îi lași să vorbească. Se spune că presa este câinele de pază al democrației. Nici a puterii
NEGUSTORI DE PRINCIPII de DONA TUDOR în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340643_a_341972]
-
de miraculos, divagații esoterice, autocomentariu reflexiv, ironic și digresiuni sarcastice. Nici vorbă de apropierea de basmul popular și nici de proza fantasmagorică a lui Caragiale-Tatăl sau a lui Gala Galaction. Referințele sale țin de formele moderne de intruziune a unei suprarealități miraculoase ori ... Citește mai mult ROMANUL VIEȚII ARTISTICE ȘI MUZICA LUMILOR PARALELEDoamna Elisabeta Iosif a debutat în 1985 cu povestiri fantastice în volumul ”Zeița fără chip”, (Editura Ion Creangă) și după un volum de eseuri (1985) și trei volume de
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
de miraculos, divagații esoterice, autocomentariu reflexiv, ironic și digresiuni sarcastice.Nici vorbă de apropierea de basmul popular și nici de proza fantasmagorică a lui Caragiale-Tatăl sau a lui Gala Galaction. Referințele sale țin de formele moderne de intruziune a unei suprarealități miraculoase ori ... II. ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017. Ion C. ȘTEFAN ”Icoanele toamnei” Apariția unei cărți de versuri semnată dedoamna Elisabeta Iosif, reprezintă o sărbătoare
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
de miraculos, divagații esoterice, autocomentariu reflexiv, ironic și digresiuni sarcastice. Nici vorbă de apropierea de basmul popular și nici de proza fantasmagorică a lui Caragiale-Tatăl sau a lui Gala Galaction. Referințele sale țin de formele moderne de intruziune a unei suprarealități miraculoase ori esoterice din nuvelele lui Mircea Eliade. Fantasticul românesc s-a generat din spiritualitatea religioasă care a polarizat strict Binele și Răul, Frumosul și Urâtul, Realul și Irealul, ori Suprarealul și Imaginarul - construcții ale conștiinței în zona fabulației și
AURELIU GOCI ROMANUL VIEŢII ARTISTICE ŞI MUZICA LUMILOR PARALELE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380916_a_382245]
-
INOROGULUI Pe tot parcursul dezvoltării sale, orice popor își conturează o identitate culturală cu ajutorul miturilor și legendelor, care îl însoțesc. Legende calendaristice, cosmogonice, geografice, istorice, etc., culte sau populare, toate oferă o variantă estetizantă asupra realității. Nevoia de frumos, de suprarealitate, de proiectare în imaginar a dorințelor omului dintotdeauna, a dat naștere legendelor. Când n-a cunoscut esența unor lucruri, sau când și-a propus să dea o formă hiperbolizantă unui obiect, fenomen, etc., atunci a creat legenda. Legenda Anului și
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
tot ceea ce ne înconjoară, face trecerea la negare. Sesizând inconsistența de sine și în sine a naturii creată și neputința ei de a-și fi suficientă ori de a mulțumi pe om în căutarea supranaturalului, realizând așadar imperfecțiunile făpturii, afirmăm suprarealitatea lui Dumnezeu prin respingerea tuturor definițiilor înguste și neîncăpătoare în care avem impresia că L-am putea constrânge să încapă. Numai că nimic, niciodată nu va reuși să-L cuprindă în ființa Sa pe Dumnezeu, nici chiar conceptele sau rezultatele
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
-nchide/ aș vrea/ să-mi ating/ obrazul/ în gest iubitor/ de trunchiul pământiu/ al copacului/ adânc ridat/ de parcă/ râuri/ s-ar scurge/ și-ar plânge căzute din cer/ o sevă demiurgică”. Avem a face cu o trăire esențialmente mistică. Sublimul suprarealității (ori, mai degrabă, al adevăratei și singurei realități: Ehyeh Asher Ehyeh; Ego eïmi ho on; Ego sum qui sum; Eu sunt Cel ce sunt, Exodul 3, 14) interacționează cu ființa umană, trecătoare și supusă greșelii, prin mijlocirea jertfei: “...pelerinii rătăcesc
EUGEN DORCESCU, CALEA INIŢIATICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373033_a_374362]
-
sub semnul luminii. Ființa divizată între pământ și cer (între lut și vis, ar fi spus Arghezi) dobândește iden¬titatea în transcendent prin participare și vocația divinului. Îndoiala carteziană e doar punct de plecare și prilej de a gândi o suprarealitate spirituală, ilustrată metaforic prin dumbrava purității paradisiace. Căutarea, tăgada, întrebările privesc regăsirea de sine în veșnica esență a omu¬lui ca templu (Sfânt Duh). Un trup fizic locuit de altul („Și sunt doi care se luptă;/ Eu cu eu, mine
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
INOROGULUI Pe tot parcursul dezvoltării sale, orice popor își conturează o identitate culturală cu ajutorul miturilor și legendelor, care îl însoțesc. Legende calendaristice, cosmogonice, geografice, istorice, etc., culte sau populare, toate oferă o variantă estetizantă asupra realității. Nevoia de frumos, de suprarealitate, de proiectare în imaginar a dorințelor omului dintotdeauna, a dat naștere legendelor. Când n-a cunoscut esența unor lucruri, sau când și-a propus să dea o formă hiperbolizantă unui obiect, fenomen, etc., atunci a creat legenda. Legenda Anului și
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
ÎNTOARCEREA INOROGULUIPe tot parcursul dezvoltării sale, orice popor își conturează o identitate culturală cu ajutorul miturilor și legendelor, care îl însoțesc.Legende calendaristice, cosmogonice, geografice, istorice, etc., culte sau populare, toate oferă o variantă estetizantă asupra realității. Nevoia de frumos, de suprarealitate, de proiectare în imaginar a dorințelor omului dintotdeauna, a dat naștere legendelor.Când n-a cunoscut esența unor lucruri, sau când și-a propus să dea o formă hiperbolizantă unui obiect, fenomen, etc., atunci a creat legenda.Legenda Anului și
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
trimestrial la Detroit, din ianuarie-martie 1973 până în octombrie 1984. Editor: Gheorghe Alexe. Programul invocă „primenirea harnică” sub semnul deschiderii către spirit, universal și divinitate. Din perspectiva unității și identității etnice, comuniunea („sinea cea mai adâncă a neamului”) primește semnificația unei suprarealități de natură cristologică și de „cifru tainic al ființei” naționale, revelată prin aceleași aspirații intime, istorice și culturale. Revista își propune să fie, în acest sens, o probă de solidaritate românească pe pământ american. Se publică poezii de Lucian Blaga
COMUNIUNEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286352_a_287681]