111 matches
-
sa suprastructurală. Evaluându-se și cunoscându-se cu acuratețe, persoana efectuează oarecum de la sine primul pas ascensional care adeverește strânsa intercondiționare ontologică a tărâmurilor ideal și pragmatic, indicând sensul dublu de vizare care apropie reciproc cele două regiuni. Fără generozitate suprastructurală și fără curajoasă și abstractivă esențializare a actului nu se poate construi unitatea indivizibilă a persoanei, postulat psihologic de gradul întâi al condiției umane ideale și concept al imaginii statornice a ansamblului de ipostaze de manifestare în care individul, după
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
soluție de integrare a detaliului operațional într-o schemă tipică cu valoare de principiu regulativ. Această viziune vine din înțelegere, și nu din explicație, și aduce un suflu eidetic în realitatea mecanismelor noetice, adică are menirea de a coborî transcendența suprastructurală la nivelul unei disponibilități permanente dedicate momentului prezent și faptului cotidian. Georg Henrik von Wright face distincție între "explicația cauzală" și cea "teleologică" ("explicațiile teleologice sunt îndreptate către viitor "acest lucru s-a întâmplat pentru ca acel lucru să apară"72
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mai "retras", aflat la obârșia trăirilor, al conștiinței observatoare, cu care se află în simetrie structurală și în afinitate de rosturi cognitive. Funcționarea în act și în teritoriul pragmatic presupune, însă, și o traducere a doctrinei generale extrase din constantele suprastructurale în categorii sintetice ale temporalității, reprezentând omologul istoricizat al principiului general de curgere destinală. Ritmul evolutiv concret are multe de-a face cu modelul său peren în măsura în care implică o colaborare între tipurile de conștiință aflate în exercitare cognitivă, adică în măsura în care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pas efectuat un fond comprehensiv și de semnificație chemat să îl dubleze, să îl circumscrie, să îl reprezinte în plan ideal. Asemenea tipologie schematică parcurge, în limitele domeniului său teoretic specific, întreg spectrul clasificativ care ocupă intervalul între suprema generalitate suprastructurală și configurațiile individuale, însumând trăsături care caracterizează niveluri diferite de considerare a fenomenelor conștiinței. Structurile pre-actante au legătură cu schema de personalitate întrucât sunt rezultate ale obiectivării acesteia și aspiră și de la straturile superioare determinării individuale aspecte formale caracterizante și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
replică permanentă a universului interior la orientarea imperativă pe care o capătă exterioritatea activă. Prin contrast, filosofia reflexivității oferă o soluție punctuală cotidiană pentru exigența universală a autonomiei (străină de condiționările ascetice care monopolizează statutul oricărei eliberări), găsind un sens suprastructural personalizat tuturor exercitărilor din câmpul actului. În orizontul spiritualității europene, această viziune teleologică mântuie o extinsă cauzalitate explicativă la nivelul conștiinței și aduce o perspectivă comprehensivă (de la conștiință la conștiință) care schimbă concepția unei necesități repetitive pe un sistem legitim
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
proiect și în realizare). Oferind adesea principiul invenției și prilej de coagulare semantică, noțiunea însoțește itinerariul creator, țesând un plan reflexiv paralel acestuia, și vitalizează încercările etapelor lui succesive indicând repere de recalibrare și relansare tematică. Ea este un element suprastructural care însumează determinații eterogene ale destinului lucrător al artistului, îndeplinind o dublă funcție de punct de concentrare și nucleu de emanație a sensurilor de existență ale acestuia. Apoi, aparatul conceptual ajunge să se întrețeasă în universul semantic al interpretării pe care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care sunt marcajele indicatoare ale efortului de elaborare artistică și ce etape a traversat creatorul până la concretizarea în operă a ideilor sale. Contemplatorul are rol de dezlegător al unui cifru, iar elementele acestei desfășurări edificatoare sunt tocmai noțiunile sistemului semantic suprastructural. În prima situație (a creației) conștiința de sine decantează experiența estetică până la nivelul unor aproximări semnificative care întâmpină "oferta" eidetică. Ea găsește o formă de relaționare inter-conceptuală care alcătuiește o rețea de legătură între faptul vital legat de fenomenul artei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
atitudinii estetice, aceasta ajungând să răspândească semnificații cu caracter de universalitate (Tudor Vianu observa că "armonia externă a lumii, ca o răsfrângere a armoniei interne a personalității, este... [o] năzuință a unei morale inspirate de atitudinea estetică"74). În lectură suprastructurală, această armonie ajunge, însă, mai mult decât o simplă năzuință și reprezintă în final o traducere obligatorie, de natură legitim-proiectivă, a sistemului general noțional în fapt existențial global. Aspirația către frumos este confirmată în termenii unei cosmologii ordonate și se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dispoziția dinamicii condiționării reciproce, adică aruncă plasa conceptuală destinată inițial spațiului lăuntric peste realitatea plurală și mereu surprinzătoare a faptului social. Și, poate doar în întâlnirea cu celălalt se naște un principiu de nouă configurare sau așezare a aparatului noțional suprastructural, adică se poate recupera o stabilitate rațională determinată de diferențieri raportante și de reculul spiritual al experimentării unei asemănări esențiale. Predicată despre sinele unitar, trăsătura comunitară și comunicantă are darul de a genera o revărsare de semnificații interioare, o erupție
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care întregesc imaginea sudată întâi a unei comunități și apoi a întregii umanități. Impărtășirea lingvistică leagă personalitatea de țesătura socială și permite convertirea voinței individuale nedeterminate. Fără a pierde particularitatea specifică elementului reflexiv, ba chiar integrând-o în semnificație unitară suprastructurală, viața socială devine locul cuprinzător de însumare armonică a contribuțiilor individuale, tentând o definiție esențializată a unui moment colectiv sau a unui stadiu de evoluție comunitară. Această definiție face posibilă comprehensiunea acolo unde destinul comun trebuie inspirat guvernat. De aceea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unui umanism accentuat care adună în cerc închis toată încărcătura antropologică a determinațiilor comportamentale. Totul converge în jurul unei stăruitoare centrări pe esența general-umanului, ceea ce oferă o reprezentare corespondentă străină de orice caracteristică legată de teme categoriale teoretice, înclinând către tabela suprastructurală orice încercare de aproximare descriptivă. Dacă în complexitatea fenomenului relațional nu se poate pătrunde decât cu instrumente ale cunoașterii, care îi sunt structural adecvate, atunci această dezvăluire trece prin filtrul conștiinței de sine și străbate întregul domeniu al unei psihologii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
practica socială nu este un fenomen în mod obligatoriu reciproc, asumarea alterității putându-se împlini în manieră univocă. Chipul cognitiv pe care îl îmbracă această asumare, însă, dă mai departe măsura tipului de relație care se instituie, restituind sistemului categorial suprastructural un model particular de a fi conștient. Vizarea cognitivă nu deține un obligatoriu caracter discursiv, ci poate lua chipul unei instanțieri cumulative (soră cu viziunile concentrate ale imaginației). Astfel, vaste abordări în câmpul cunoașterii de sine pot fi expresia exploziei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
făcut carieră în filosofia secolului XX. Astfel, pornind de la o concepție universalistă a proceselor mentale se poate descoperi omogenitatea structurală a corpului comunitar, se poate determina coeziunea macrosistemelor spirituale. Iar interacțiunea membrilor unui grup social poate fi citită în cheie suprastructurală, putându-se degaja paradigme de comportament colectiv pornind de la concluzii superioare destinale. Sinteza pe care fiecare o face în spațiul interiorității sale poate folosi drept punct de reper pentru întreg grupul și poate sfârși, în condițiile acordului reciproc, în obiectivări
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ar putea determina spontane inițiative creatoare orientate către țelul sporirii de sine. Dacă poate fi vorba de progres, el nu se va realiza decât în interiorul unui univers structural-categorial bine delimitat, adică în sânul unui rezervor strict de potențialitate rațională. Constantele suprastructurale pe care le degajă conștiința din fluxul destinal au și ele sistemul lor de dependențe semnificative (ceea ce este rezultatul unor limitări aplicative ale preluării pattern-urilor cognitive). Astfel, controlul trăirilor este o chestiune de reutilizare a unui dat funcțional care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unghiul eficienței devine aptitudine"93). În acest caz inteligența și, alături de ea, întregul pachet intențional care se apleacă asupra țintei subiective pot fi numite pe drept cuvânt chei aptitudinale de acces către orice viziune facilitantă a procesului reflexiv. Puterea controlului suprastructural dărâmă ferme obstacole ale unei perfide învăluiri, ale jocului complex al umbrelor misterului domestic. Astfel, deprinderile reflexive se înscriu și ele, susținute de schemele achiziționate ale inteligenței, în această dinamică esențială care construiește din banale sau elementare demersuri cognitive veritabile
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Voința este motorul întregului angrenaj social și se revendică de la două origini (una "de sus" și una "de jos"). Originea superioară a actului voluntar este de natură teoretico-reflexivă. Controlul conștient este echivalent cu marca esențială a condiției omenești, iar coeziunea suprastructurală asigură linearitatea fundamentală a parcursului destinal. De la micro-modelul educativ la macro-modelul vital nu este decât o diferență dimensională, de grad, asemănările izbind și cea mai sceptică conștiință teoretizatoare. Orice act volitiv se originează într-un gând ("Gând. Folosesc acest termen
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
inter-elementare supraadăugate care se realizează și la nivelul personalității). Întoarsă de această dată către modelul cognitiv, procedura sintetică reflexivă își revendică o altă libertate, cea a confruntării între tipologii distincte decantate în experiențe de viață diferite sau chiar raportarea rezultatului suprastructural propriu la un etalon considerat reper auto-evaluativ. Cel mai bun test al acestor legături rezidă tocmai în asemenea integrări "dialogale" care confirmă virtuțile lor aplicative. Din aceste legături inter-elementare se compune apoi structura internă a personalității, o realitate în esența
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
că individul singular se menține în afara jocului existențialelor păstrând totuși caracterul fundamental al firii sale. Cu alte cuvinte, substructurile condiționale participă la o esență împărtășită, pe care nu o epuizează, ci mai curând o deservesc (în combinație cu replicile lor suprastructurale originale și inovatoare). Conștiința de sine are de adăugat dotației existențiale propriile ei constatări și o face cu atâta forță configuratoare încât atinge și generalitatea și aria de cuprindere a acesteia în similară reconstrucție conceptuală. În plus, terenul de dezbatere
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sistem noțional bine pus la punct al interiorității, cel care printre altele oferă o perspectivă garantată asupra unei posibile unificări descriptive a ceea ce în fapt funcționează în manieră coezivă. Acest sistem noțional poate veni din partea filosofiei, o filosofie a conectărilor suprastructurale care păstrează strâns contactul cu obiectul și nu își poate pierde terenul ferm al posibilelor aplicări concrete. Precipitatul atitudinal și de act poate fi influențat "de sus" sau poate fi o pildă vie pentru o concluzie structurantă. A participa la
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
posibilă. Într-un asemenea context convergent, miza unei cunoașteri integrale (a concluziilor absolute care pot hotărnici demersul fundamental al unei vieți întregi) le cuprinde pe toate trei și reclamă astfel toată contribuția reflexivității. Conștiința de sine revine în matca "încheierilor" suprastructurale din multiplele acte cognitive în care se poate angaja și oferă un consistent mesaj spiritual pentru sistemul extins al unei concepții plenare despre viață. Ea oferă orientare punctuală și strategie generală, principiu al mișcării decizionale și sistem defensiv al evoluției
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
spate al unui sistem de comportament spiritual la descifrarea misterelor căruia contribuie decisiv. Conștiința de sine este capacitatea de a gestiona prin analiză și sinteză datele propriilor trăiri, reprezentări, gânduri și de a strânge lalolaltă acest rezultat cognitiv în unități suprastructurale concluzive care pot alcătui o filosofie a subiectivității, o imagine sistemică a sinelui. Pornind de la acest rol primordial al ei se poate dezvolta o diversitate de atribuții vitale, care țin de educație, de implicările sociale ale omului, de sistemul său
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este mult mai vast și mai general, el aparținând întregii experiențe individuale, iar sinteza se realizează în altă modalitate tehnică. Cele două pot fi superficial asemănate, însă diferența apare cu pregnanță atunci când se examinează atât metodologia căii, cât și rezultatul suprastructural obținut. 17 J.P. Sartre citat în Reflecții și maxime, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 392. 18 Jean-Jaques Rousseau, "Emil sau despre educație", în Texte pedagogice alese, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București, 1960, p. 148
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
scufundă în rădăcinile filosofice crociene ale filosofiei spiritului, pentru a remodelă marxismul. De la Croce, Gramsci preia intrumentele necesare pentru a depăși viziunea îngustă a raportului dintre structura și suprastructura impusă de viziunea marxista determinista de inspirație pozitivista, care concepea nivelul suprastructural că un simplu reflex, deformat, a proceselor de natură exclusiv economice. În același timp, la momentul în care Gramsci preia și analizează elementele crociene, le supune unei acțiuni critice profunde: el îi impută lui Croce că, în loc să considere că interpretul
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
niște maeștrii ai adevărului, ai justiției, care ne spun totdeauna: "Veniți de luați lumină!", după cum nu putem cantona nici în imaginea unui intelectual care pretinde, utopic, că rezistă comod la efectele mascat-represive ale Puterii. Aflată cu Puterea într-un raport suprastructural, cunoașterea nu e o simplă ipoteză a acesteia. Legăturile lor nu sînt cauzale, ci ele sînt, cum s-a observat, de corelație. De aici, poate, dificultatea de a conceptualiza Puterea, de a face din ea o strategie coerentă. Dar raporturile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a rezistenței față de străini; c) perpetuarea sistemului social. Pentru Cioran (1990: 119-120): "În locul comunității organice, cristalizate substanțial, pe care ne-o oferă existența statică a formelor primare sau aurorale de cultură, se înalță dinamismul și mobilitatea formelor de cultură derivate, suprastructurale, complexe, fiindcă încoronează sau amurgesc procese de cultură. Comunitatea este expresia directă și originară a unei existențe naționale, este leagănul sufletului național, în deosebire de existența de masă caracterizată de predominarea elementului social și, numai în nu știu al câtelea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]