38 matches
-
treizeci și nouă tablouri abstracte, printre care și celebrul ""Pătrat negru pe fond alb"". Artistul pătrunde în arta abstractă, realizând compoziții bazate exclusiv pe forme geometrice simple, pictate în culori unitare. În 1916 publică broșura "De la cubism și futurism la suprematism. Noul realism în pictură". În această dizertație artistul califică suprematismul ca fiind pictură avangardistă. Analizează principalele direcții artistice și pe fiecare dintre ele o apreciază din punctul de vedere al valorilor pe care le-a adus în crearea următoarei etape
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
negru pe fond alb"". Artistul pătrunde în arta abstractă, realizând compoziții bazate exclusiv pe forme geometrice simple, pictate în culori unitare. În 1916 publică broșura "De la cubism și futurism la suprematism. Noul realism în pictură". În această dizertație artistul califică suprematismul ca fiind pictură avangardistă. Analizează principalele direcții artistice și pe fiecare dintre ele o apreciază din punctul de vedere al valorilor pe care le-a adus în crearea următoarei etape în istoria picturii, apoi le critică pentru a susține că
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
fiind pictură avangardistă. Analizează principalele direcții artistice și pe fiecare dintre ele o apreciază din punctul de vedere al valorilor pe care le-a adus în crearea următoarei etape în istoria picturii, apoi le critică pentru a susține că numai suprematismul este în stare să le depășească pe toate. Malevici propune "arta fără subiect", care exclude raportările la realitate, și va fi purtătorul de cuvânt neobosit al acestei estetici. ""Pătratul negru"", denumit de Malevici "icoană neînrămată a timpului meu", tinde spre
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
alungit în sus și la dreapta. Grație acestor deformări, pătratul roșu prinde viață, este parcă în mișcare. Înțelegerea paradoxală a "odihnei dinamice" cu care artistul operează aeseori în prelegerile sale, redă de minune senzația receptorului la vederea "Pătratului roșu". Compoziția ""Suprematism"" - cunoscută totodată și sub numele de ""Cruce roșie pe cerc negru"" (1915) - este organizată pe principiul unui joc îndrăzneț de linii oblice, în care suprafețele cromatice sugerează efecte dinamice. Artistul dorește să redea materialitatea palpabilă a elementelor din tablou și
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
palpabilă a elementelor din tablou și, prin extenso, materialitatea crucii, care se ridică și se desprinde de pe fundalul negru. Negrul, roșul și albul sunt pentru artist cele trei culori esențiale, în forme înviorate de strălucirea culorii pure. În lucrările sale suprematisme, Malevici nesocotește intenționat legea gravitației. Noțiunile de sus și jos au fost înlăturate. De altfel, la diferite expoziții aceleași tablouri erau adesea agățate în poziții schimbate. Începând din anul 1916, la "formele primare" geometrice pictorul adaugă motive care sunt menite
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
geometrice pictorul adaugă motive care sunt menite să scoată în evidență simplitate acestor forme. Un exemplu potrivit în acest sens îl constituie tabloul ""Supremus nr. 58"", unde liniile curbe centrale sunt întretăiate de numeroase dreptunghiuri, orientate în diferite direcții. Compoziția ""Suprematism"" prezintă o gamă cromatică mult mai amplă, albul și negrul se învecinează cu alte culori fundamentale și secundare. Patrulatere colorate se influențează reciproc și par să fie menținute în echlibru grație unei forțe invizibile. Senzația de mișcare și viteză este
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
noi"), care avea ca scop promovarea unei viziuni suprematiste în artă și în viața de toate zilele, și ține un ciclu de prelegeri pe tema artei avangardiste, își scoate elevii pe stradă, lucrează împreună la o operă colectivă inspirată de suprematism și pictează zidurile în alb, după care, pe acest fundal așază cercuri verzi, pătrate portocalii și dreptunghiuri albastre. În anul 1924, publică o altă lucrare teoretică intitulată ""Oglinda suprematistă"", unde se opune propagandei din ce în ce mai prezente în arta rusă. Publicul și
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
fundalul unor dungi de culori diferite, reprezentând câmpurile, luncile, cerul și drumul, sunt impersonale. Fata cu pieptene"" este un portret imaginar. Acest personaj cu atitudine rigidă și privire imobilă este înveșmântat de artist într-un fel ingenios, în culori tipice suprematismului, roșu pe negru, galben, verde și albstru închis. Obiectul înfipt în părul fetei nu este un pieptene obișnuit, ci o formă pură plasată în spatele capului. În aceste tablouri, doar în aparență mai accesibile, se ascunde o premiză politică. Ni s-
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
lirice. Din 1988, în mare parte datorită eforturior lui Marat Ghelman, Andrei Sârbu începe să participe la expozițiile moscovite. Lucrarea “Sonet” (1989) este une dintre cele mai reprezentative din ciclul “Reflexe” în care poate fi depistată influența expresionismului abstract, a suprematismului și a curentului De Stijl. “De treci codri de aramă” (1989) este una dintre cele mai poetice opere din această perioadă. În seria “Metaforme” precum și în ciclul de tablouri “Fără titlu”, Andrei Sârbu caută limbajul picturii pure, non figurative. Galbenul
Andrei Sârbu () [Corola-website/Science/299996_a_301325]
-
(în original, în rusă, Николай Суетин, n. 1897 - d. 1954) a fost unul dintre cei mai importanți artiști plastici ruși ai Avangardei ruse și al Suprematismului. Lucrările sale cele mai notabile sunt în domeniile graficii, designului și al ceramicii. Suetin a studiat la "Institul de artă" din Vitebsk, între 1918 și 1922, cu Kazimir Malevici, fondatorul Suprematismului, una din mișcările timpurii ale artei abstracte bazată pe
Nikolai Suetin () [Corola-website/Science/313911_a_315240]
-
importanți artiști plastici ruși ai Avangardei ruse și al Suprematismului. Lucrările sale cele mai notabile sunt în domeniile graficii, designului și al ceramicii. Suetin a studiat la "Institul de artă" din Vitebsk, între 1918 și 1922, cu Kazimir Malevici, fondatorul Suprematismului, una din mișcările timpurii ale artei abstracte bazată pe forme geometrice "non obiective". În anii 1920, artistul a participat la diferite expoziții, incluzând cele organizate de grupul UNOVIS. Printre cele mai semnificative participării se pot menționa cele interne de la Vitebsk
Nikolai Suetin () [Corola-website/Science/313911_a_315240]
-
simțite și în domeniul artei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Rusia era deschisă la noi curente artistice, dezvoltate în Europa: impresionismul (cu pictori ca și ), fauvismul (cu Mihail Larionov sau ) și cubismul (). Alte curente au apărut în Rusia, ca suprematismul, care susține supremația formei pure în pictură. În poezie, mișcarea acmeistă a fost inițiată de către Nikolai Gumiliov, în 1911. Premiera operei futuriste "", de și Velimir Hlebnikov, a avut loc la 3 decembrie 1913 la Sankt-Petersburg. După revoluția din octombrie, deși
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
fost numit în 2006 director al celei de a XIII-a ediții a Academiei Internaționale de Vară din Plauen. Tânărul Diet Sayler a admirat artă lui Brâncuși și mai ales a lui Malevici. La începuturile carierei a fost influențat de suprematismul rus și de generația artiștilor Revoluției Ruse. A studiat artiștii și teoriile grupate în jurul mișcărilor De Stijl și Bauhaus. Mai târziu a fost inspirat de ideea hazardului, de origine dadaista, de Arp și Duchamp. Sayler a ajuns la arta concretă
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]