3,725 matches
-
lui în conturul grafic al unui spațiu gol, în ipostaza perceptibilă a spațiului în sine, echivalentul păsării în văzduh a lui Constantin Brâncuși. Numai că în vreme ce Brâncuși desubstanțializează obiectul spre a-i păstra calitatea absolută și a-i afirma esența, suprimînd, în speță, morfologia particulară a păsării pentru a detașa axiomatic ideea de zbor, Max Dumitraș rupe orice legătură cu formele preexistente, suspendă orice posibil reper exterior și, printr-o acrobație surprinzătoare a enunțului plastic, remodelează neantul, face vizibil golul, conturează
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
și peste ani - îi va dovedi subtila înțelegere a motivațiilor ce puteau anima, în acel moment, intelectualitatea exilului românesc: „...adversarul nu se îngrijorează decât de elite care, cu un sistem polițienesc bine pus la punct, prezintă avantajul că pot fi suprimate fără dificultăți”. Ceea ce - chiar la momentul respectiv - se petrecuse deja în România. Prin urmare, așa cum clarvăzător notase Eliade - a face cultură devenise unica politică eficace pe care exilații o aveau la dispoziție. „Situațiile tradiționale au fost demult inversate: astăzi politicienii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
voie, civilizat, să se așeze la masa lor și face glume aluziv-politice cu schepsis: „Ei! dacă ar fi toți mânuitorii de bani publici ca Anghelache (...) n-ar mai trebui inspectori finanțiari! Tot vrea guvernul să facă economii - ne-ar putea suprima pe toți...”. Merge cu apetitul conversațional până la a divulga subalternilor secrete de serviciu: în fond, controlul dispus de ministru trebuia să fie unul inopinat. Ca să nu mai vorbesc despre purtarea lui balcanic-indulgentă cu ocazia verificării. Aceasta este imaginea Autorității și
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
autoarei. Cu o furie documentaristică izvorîtă din chiar îndoielile ei asupra realității, Aglaja a încercat, urmînd în parte și exemplul dat de tatăl ei, să fixeze pe peliculă sau pe banda de magnetofon, fragmente palpabile ale realului; alteori le-a suprimat, înlocuindu-le prin obiecte și gesturi simbolice. Prezentare și interviu de Rodica Binder R.B: Domnule Ludwig Metzger ce v-a determinat să realizați un film despre Aglaja Veteranyi? L. M.: Cînd am aflat din ziare vestea morții ei m-
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
Ba, te gândești chiar că, măcar mort, Telly nu ar mai contamina pe nimeni... Tot la noutăți video, am găsit un film intitulat Culoarea minciunii. Titlul original e The Human Stain, după romanul omonim de Philip Roth. Evident, nu pot suprima o înțepătură la adresa traducătorilor, care deformează în așa hal titlurile: ce or fi avut cu Pata umană? Nici al treilea lungmetraj despre care voi vorbi n-a scăpat de această năpastă: Dirty Pretty Things s-a tradus prin insipidul Viața
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
vorbe și neputințe. Andrei Șerban are autenticul, normalitatea în păreri, în comentarii, în ton și în atitudine. Are, însă, și exercițiul de a spune ce gîndește. Mai diplomatic, mai verde-n față. Un exercițiu fundamental care la noi a fost suprimat zeci de ani și pe care abia dacă reușim să-l redescoperim. Părerile sînt amendate și nu discutate. Nu există un flux de idei, nu există, de aceea, dialog, ci interminabile, vlăguite și sterile monologuri. E trist că și tînăra
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
mai liberi și au destine mai semnificative. în sfârșit, dacă ispita bogăției și a confortului personal (reală) poate fi depășită relativ ușor, cea a gloriei, sau cel puțin a notorietății, pe care principele poate s-o asigure sau s-o suprime, e de alt ordin și exercită o puternică presiune psihologică. Sistemul stelei duble, acest fascicol de atracție și repulsie mutuală, a existat în tot cursul istoriei și îl putem urmări la toate nivelele, de la lupta singulară a lui Dante la
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
ca măsură de siguranță, de la un comisar prieten un bilet de identitate din care rezultă că ar fi născut în județul Neamț, dar această precauție nu-i va folosi de fapt la nimic când va fi denunțat ca transilvănean. E suprimat ca funcționar de minister și rămâne fără sursă de venit. Tocmai pentru că știa nemțește, credea că trebuie să se ferească de relațiile cu nemții. Dar, cu toate acestea, situația lui morală nu e mai puțin periclitată. Când se redeschid teatrele
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
nuvelei Catastrofa și în ingenioasa arhitectură a romanului Ion - aparținând aceluiași interval de creație. în "avertismentul" la Calvarul, autorul își declară (în virtutea unei convenții) intervențiile operate pe manuscrisul recuperat de la personajul său: a schimbat numele reale cu altele inventate, a suprimat pasajele parazitare care "îngreuiază fără folos mersul povestirii", a îndreptat stângăciile stilistice "și, în sfârșit, spre a înlesni citirea, am grupat povestirea în capitole cu titluri pe care le-am desfăcut iarăși în părți numerotate". Se vădesc deci planul și
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
Nu încape îndoială că e cuprinsă aici o alegorie banală a vieții. Magirus, ultimul adversar rămas în competiție, era cel mai dotat concurent, dar devenea periculos în final pentru că voia să trișeze, stând mereu la pândă și voind să-l suprime pe Sey Mondy. Menținerea vigilenței ca o formă de apărare îl stimulează: "Cu el pe urmele mele circul mai ușor. Magirus menține starea de competiție, e biciul meu nevăzut". Magirus poate fi diavolul sau moartea. Competiția pune drept criterii longevitatea
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
amplă, trădarea "societății romanului", cum numea ironic Cioran cultura europeaneă a Timpurilor Moderne. Or, acestei societăți și culturii ei, romanului în special, vrea să-i rămână credincios Kundera. Pentru el, a fi romancier înseamnă să te subordonezi exclusiv regulilor genului, suprimând orice judecată morală sau ideologică în favoarea îndoielii și a relativității specifice "artei romanului". L-am cunoscut pe Milan Kundera în decembrie 1969, la Praga, la Uniunea Scriitorilor al cărui membru mai era încă în acel moment. Procesul destructiv al vechilor
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
vocea spunându-mi: "Să schimbăm momentul. Momentele sînt prea mari pentru sentimente. Și de obicei momentele sînt istorice. S, zicem secunda". Și așa a rămas... 6. O altă mare modificare a făcut Tudor Arghezi în poezia Rugă de seară. A suprimat ultimele trei versuri din strofa întâi și toată strofa a doua (din ed. 1959): "Și-n fruntea mea secată/ Și-n pieptu-mi aiurit/ Te-nfige drept ca o săgeată.// Simbolic Infinit!/ Te strânge-n chip de fulg/ Și-n mine
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
se produce periodic spre a pune în discuție cadrul comunitar căruia i se opun, opinii și ele discutabile, într-un climat caracterizat prin pluralitatea opiniilor ce au latitudinea de-a se confrunta, însă nu și pe aceea de a-și suprima unele altora dreptul la expresie. Neșansa lui Nae Ionescu, o neșansă istorică, a fost interferența posturii sale doctrinare cu postura politică a extremei drepte, care și l-a revendicat în calitate de patron ideatic și ale cărei violențe (ivite, totuși, să reamintim
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
mine rămâne un mister ignorarea acestei referințe obligatorii la ediția anterioară a unuia din cei mai importanți istorici literari, fie și printr-o simplă mențiune, dacă nu printr-un comentariu. Principala "defecțiune" a ediției Zaciu e intervenția cenzurii, care a suprimat câteva fraze, cuvinte și aproximativ trei-patru pagini compacte - omisiuni asupra cărora ne avertizează blestematele croșete. Camil Petrescu scrie jurnal cu mari intermitențe, cu pauze de ani întregi, deși promite "note zilnice", mai mult de dragul formulei decât pentru a-și crea
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
același an, au fost năimiți niște killeri de elită să omoare două mari figuri ale lumii: pe Papa Woityla și pe ăsta, președintele american, cum îl chema... L.G.: Reagan Al. P.: Reagan. Ăștia au fost cei doi oameni care trebuiau suprimați ca să poată să se înlăture primejdia pe care o asumaseră agresorii. Care și-au dat seama că Ronald Reagan, care nu se bucură de mare popularitate în Statele Unite, nici măcar nu e considerat mare om de stat în SUA, a fost
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
ani de pușcărie oferiți de Teohari în schimbul gratuităților (...) la curțile marțiale, în favoarea opoziției național-țărăniste". Cu toate acestea dispoziția sa declarată nu e ranchiuna ci toleranța. Postură ce i se pare "intrinsecă în măruntaiele psihologiei românești", corespunzătoare libertății pe care ar suprima-o ranchiuna, căci "tipul valah este spirit liber". Socotind că Erasmus s-ar fi putut naște pe meleagurile noastre, Pandrea detestă în egală măsură "huliganismul de dreapta" și "huliganismul de stînga", cele două extremisme marcate de abominabile crime: "Sotnia neagră
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
se unduie în bătaia tuturor vînturilor unui destin încărcat de ponderea ideilor de tot felul, a căror jerbă o face să se plece cînd într-o parte, cînd în alta. Dar și a unei soarte impregnate de teama că a suprima ceva înseamnă o gravă eroare, că nimic nu trebuie omis, nimic nu trebuie lăsat ne-reformat, ne-transformat, ne-reinterpretat ori că nu e igienic să te mai lași dus în ispitele epocilor trecute. A fi dus în ispită însă
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
grevă". Așadar, nu pot fi învinuit de lipsă inițială de simpatie față de ei. Precizez că revista e doar suspendată, din cauza enormelor pierderi financiare (opt sute de milioane de lei pe lună!) și-a returelor (80 la sută din tiraj), și nu suprimată. Ideea suprimării a fost lansată de chiar redactorii cu musca pe căciulă - probabil un ultim reziduu de bun simț: subconștientul le-o fi mai onest decât aberațiile împroșcate în presă și pe Internet. A treia: că revista "România literară" ar
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
și un site internet (www.cdep.ro) care pune la dispoziția oricărui cititor/navigator stenogramele ședințelor. E clar că aceste stenograme nu corespund perfect interesului strict lingvistic: cei care transcriu dezbaterile parlamentare normalizează în mod automat unele trăsături ale oralității (suprimînd anumite ezitări, bîlbîieli, poate chiar greșelile prea evidente) și nu e exclus să introducă, uneori, propriile deprinderi lingvistice: lucruri care, desigur, nu schimbă sensul, dar nici nu permit prea multe generalizări asupra limbajului; e ceea ce deosebește astfel de texte de
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
alte filiere anticipaseră împrumutul modern. Chiar și dicționarul academic (DLR), a cărui secțiune etimologică era foarte detaliată și plină de sugestii interesante în seria veche, coordonată de Sextil Pușcariu, a redus la minimum această parte, în volumele apărute după 1965, suprimînd comentariile (dar păstrînd, din fericire, acuratețea explicației). Toată această lungă introducere are rolul de a justifica satisfacția cu care salutăm o reeditare: Dicționarul etimologic al limbii române. Elementele latine, de I.-A. Candrea și Ov. Densusianu. Publicat prima oară în
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
altfel în trecut, dar abia acum poetul se recunoaște neputincios. Scrisului nu trebuie să i se ceară mai mult: „cine povestește e deja pregătit / să nu fie crezut”. Prin forța iluziei că poate indica, existențial, o cale, poezia și-a suprimat - simbolic - producătorul. Până la urmă, nu poezia, ci poetul e un instrument. Abia privit din această perspectivă, textul în proză Corectorul capătă o semnificație. Textul e mai presus de cel care, scriindu-l/corectându-l, are impresia că-l și stăpânește
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
semnificație. Textul e mai presus de cel care, scriindu-l/corectându-l, are impresia că-l și stăpânește și că se va putea folosi de el în scop curativ. Căci poezia „când produce maximim de sens, pur și simplu își suprimă autorul. ș...ț Poezia e crimă amânată și mântuire prin disconfort. A vedea poezia ca salvare e ca și cum ți-ai pune de strajă îngeri cu grenade-n gură ș...ț Azi ești livid? Mâine te vei simți cu ea alături
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
pe care o smulsese cu de-a sila și pe care era hotărîtă să o anuleze cu sînge rece. Ca multe ființe slabe, înlănțuite de propriile capricii, nu se simțea la largul ei și liberă decît atunci cînd putea să suprime în mod arbitrar corvezile și obligațiile cu care avusese grijă în ajun să-și presare drumul. Fiecare din aceste mici obligații se putea de altfel transforma într-o prețioasă sursă de distracții în cazul în care Mrs. Stevens ar fi
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
care ispite vin direct de la diavol, fiind uneltirile acestuia. Putem totuși susține cu certitudine că, atunci când o ispită apare brusc, violent, și persistă vreme îndelungată, diavolul are o contribuție importantă. Trebuie să subliniem însă că aceste influențe ale demonilor nu suprimă libertatea de decizie a sufletului; voința rămâne, tot timpul, liberă să le accepte sau să le respingă, oricât de puternică ar fi complicitatea Satanei în trezirea și alimentarea lor. De altfel, așa cum am arătat mai sus, această influență este îngrădită
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
în timpul anilor de școală, prin intermediul predării disciplinei religie la orele de curs. Astfel, s-a ajuns ca un procent mare de români să considere că cei ce critică religia ortodoxă ar merita să fie pedepsiți penal. Prin aceste mentalități, se suprimă dreptul la libertatea de exprimare, dar și libertatea religioasă la care fiecare cetățean este îndreptățit. De asemenea, Asociația Umanistă Română consideră predarea religiei în școli la nivel confesional și nu informativ unul dintre motivele pentru care o parte din români
A.U. R. solicită schimbarea legii învăţământului [Corola-blog/BlogPost/93977_a_95269]