179 matches
-
între zaporojeni și poloni, inclusiv în zona Hotinului. Conducătorul cazacilor, hatmanul Bogdan Hmelnițchi a ocupat cetatea în primăvara anului 1650, pentru o scrută perioadă. Nereușind să-i înfrângă decisiv pe polonezi, Bogdan Hmelnițchi a acceptat în ianuarie 1654, la Pereiaslav, "supușenia Pastei zaporojene țarului rus, cu drepturi de largă autonomie", cum scrie în manualul de Istorie a Ucrainei, ediția 1996. Odată cu moartea lui Hmennițchi (în 1657), Rusia și Polonia au împărțit teritoriile ucrainene până la dispariția ca stat a Poloniei în perioada
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
îmbrăcat în aur, isi freacă trupul cu flori parfumate după baia în albie), pasionala și, desigur, vulgara în limbaj. Aceste atribute sunt clișee care populează imaginarul gadjiu cu privire la femeile rome, din care fac parte, aparent paradoxal, si trăsăturile opuse, precum supușenia, caracterul domestic, virginitatea în momentul căsătoriei sau fidelitatea.</spân></spân></spân></spân></spân></p> Indiferent de tipurile de așteptări și prejudecăți pe care gadjiii le au față de femeile rome, toate sunt nocive pentru că împiedica cunoașterea reală și empatia și le
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
împreună cu care figurează ca ctitorii ai Catedralei vechi din Bălți și ai bisericii Uspeniei din mănăstirea Vorona (Bucovina). Fiul lor Alexandru (despre care cunoaștem că a decedat în 1819), a fost comis la Curtea domnească. În 1812 a intrat în supușenia Imperiului Rus, participând la adunarea nobilimii din 1814, figurând ca nobil și alegător și la 1818. A fost moșier la Căinarii Vechi, Heciu Vechi și Nou, Biliceni, seliștea Drochia, Mândâcul Nou, seliștea Șura și târgul Bălți (Soroca), Milești și Medeleni
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
catagrafiei din 1772-1773 întregistra în Lalova 20 de gospodării și 31 capi de familii în Stodolna. În Lalova sunt supuși unui bir cumplit al trupelor țariste de ocupație. În 1803 Lalova avea 68 de birnici, iar Stodolna - 51, toți în supușenia boierului Răducanu Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră în 1812. Între 1812-1821 Zoița Rosetti stăpânea s. Lalova și avea frumoase livezi și mari plantații de tutun, iar
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
jr., autorul unei lucrări editate în Statele Unite despre balada Miorița, propune o soluție extrem de simplă, într-o abordare plină de respect și înțelegere: „Celor care ar dori să se răfuiască, pe nedrept, cu această genială baladă, pentru că ilustrează resemnarea și supușenia românilor în istorie, le-aș răspunde, citând un fragment din romanul-reportaj «Athenee Palace», publicat de ziarista americană de origine evreiască, Rosa G. Waldeck, în 1942: «Această cicatrice (lăsată de cutremurul din 1940 pe fațada hotelului Athenee Palace, unde autoarea a
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
se scurtea ză treptat și, trecutul se prelun gește până la un moment dat. Amintirile se înmulțesc, devin tot mai variate, mai mult sau mai puțin frumoase. În schimb, colegele noastre devin tot mai drăguțe, în fața cărora mă înclin cu multă supușenie, respect și admirație. Cu prima ocazie, le voi oferi câte o floare și o dedicație plină de culoare. De peste mări și zări îi salut cu multă sinceritate pe toți colegii mei. Sus steagul prieteniei, chiar dacă lancea s-a scurtat puțin
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_114]
-
nord-americanii, vietnamezii și indienii conlucrând armonios (cartea a fost scrisă în timpul războiului din Vietnam, al cărui opozant a fost Le Guin; detaliile despre cooperarea dintre americani și vietnamezi în cucerirea și subjugarea oamenilor pădurilor nu poate fi accidentală). Inocența și supușenia athsheenilor, precum și faptul că nu dorm niciodată, face din aceștia sclavii ideali, practicând ceea ce oamenii numesc "somn polifazic". Unul dintre cei mai răi comandanți de sclavi este căpitanul Davidson, care îi bate regulat pe "creechi", cum îi numește el pe
Lumii îi spuneau pădure () [Corola-website/Science/321599_a_322928]
-
Astăzi, în 1819, a fost botezata în Buenos Aires Juana Manșo. Agheasma a inițiat-o pe drumul supușeniei, dar Juana Manșo* nu a fost niciodata supusă.Împotriva tuturor așteptărilor, ea a fondat în Argentina și Uruguay școli laice și mixte, unde se amestecau fete și băieți, nu era obligatoriu studiul religiei și erau interzise pedepsele corporale. A scris
30 IUNIE. S-A NĂSCUT UNA CARE A DERANJAT PE MULȚI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295919_a_297248]
-
a neamului meu, și materializat în Adunarea Sfântului Sinod de la București și în persoana Prea Fericirii Voastre, să mă călăuzească și să mă sprijine și pe mine cel de departe. Mă plec în genunchi și vă sărut mâna cu toată supușenia întru Hristos, Preotul Virgil Gheorghiu de la Sfânta Biserică Română din Paris Înalt Prea Sfinției Sale Prea Fericitul Patriarh Justinian al României Paris, 12 iunie 1965 Prea Fericirea Voastră, Autoritățile franceze mi-au refuzat autorizația de călătorie în România. Nu pot veni
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
literatură", afirmînd că nici un scriitor nu a fost "certat" de-a binelea pentru vreo jumătate de secol de minciună dirijată. O tăcere vinovată s-a așternut peste țară, intelectualii, scriitorii, refuză să analizeze cei cincizeci de ani de teroare, minciună, supușenie de partid, schizofrenie generalizată, de schilodirea psihică și morală și nu de puține ori fizică a individului etc., etc. Cultura poate să fie un remediu împotriva morții e concluzia autoarei la lectura cărții lui Radu Mărculescu, Pătimiri și iluminări din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu l-ar fi imaginat. Anchetatorul dă ordin să vină șeful lotului, după îndelungă așteptare, silențios, este introdus Dinu Nc. Steinhardt are poruncă fermă să nu deschidă gura. Este numai ochi. Îl îngrozește înfățișarea fizică și ținuta filosofului. Vorbește cu supușenie, prompt, atent ca unul supus unui lung și dureros dresaj. Așa vom ajunge cu toții, constată amar viitorul monah. Nu neagă nimic, nu contestă, îl nominalizează, alături de alții și pe Steinhardt: "Examenul e scurt și candidatul a răspuns repede și bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
irevocabil în literatură și în rîndul tineretului), se purifică de el an după an, treaptă după treaptă. Dar noi ce trebuie să facem?... Cîndva, urmașii noștri vor numi cîteva dintre generațiile noastre generații de papă-lapte: mai întîi am îngăduit cu supușenie să fim bătuți cu milioanele, pe urmă i-am ocrotit cu grijă pe ucigași, să-și trăiască fericiți bătrînețile. Ce-i de făcut dacă marea tradiție a căinței rusești ei n-o pot înțelege și li se pare ridicolă? Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din aceeași castă, un bărbat rostește un lucru extrem de important pentru toți, una din femeile prezente, cea care este mai aproape, trebuie neapărat să se ridice, să se încline în fața vorbitorului și să-i sărute mâna, cu un gest de supușenie absolută. Obicei complicat. Foarte complicat. După atâtea secole... Totuși, Hualing nu se ridicase de la locul ei, mimând doar obiceiul. A trebuit să treacă un timp până să mă deprind cu ideea și s-o privesc drept în față pe directoarea
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
de asemenea, înstrăinarea existentă între conducerea colhozului și țărani, precum și sterilitatea ședințelor îndelungate ale conducerii organizației de partid („narеadurilе celea еrau un fel de teatru fără început și fără sfârșit. Pe scenă se juca o piesă banală, conținutul căreia presupunea supușenie totală și absolută”, scria Ion Druță). Din roman reiese atașamentul țăranilor moldoveni față de baștina lor, ei fiind legați sufletește de pământul pe care l-au lucrat și de care nu s-au desprins odată cu confiscarea acestuia de către colhoz. Deși critică
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
vornicului, Îl smuci de barbă și strigă: - La ce? La ce, vornice Isaia? Ca să nu mai dormi Domnia Ta la moșiile Brăneștilor, din apropierea Dunării, liniștit că te apără cetățile din Țara de Jos, ca să-ți amintești că s-a terminat cu supușenia Moldovei sub călcâiul tuturor netrebnicilor, ca să-și amintească vrăjmașii noștri dinăuntru și din afară că Ștefan are un tată omorât mișelește la Reuseni cu sprijin polon și Încă nerăzbunat, ca să nu calce Hadji Ghirai, hanul Crimeii, casa căpitanului Oană, supusul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a tratatului, pe teritoriul țării (teritoriul vechiului Regat și al ținuturilor alipite) (art. 3); b. Tuturor celor născuți pe zisul teritoriu și domiciliați aci (art. 4); c. Tuturor celor născuți pe acest teritoriu și care nu se bucurau de vreo supușenie străină (art. 6); d. Evreilor care locuiau pe teritoriul țării și care nu se bucurau de nici o supușenie străină (art. 7). În ceea ce privește pe evrei, se poate observa că, tratatul minorităților a extins considerabil dreptul de a obține cetățenia română. Astfel
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe zisul teritoriu și domiciliați aci (art. 4); c. Tuturor celor născuți pe acest teritoriu și care nu se bucurau de vreo supușenie străină (art. 6); d. Evreilor care locuiau pe teritoriul țării și care nu se bucurau de nici o supușenie străină (art. 7). În ceea ce privește pe evrei, se poate observa că, tratatul minorităților a extins considerabil dreptul de a obține cetățenia română. Astfel, de unde Decretele-Legi din 1918 și 1919, nu acordau acest drept decât așa numiților evrei pământeni, adică celor născuți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și Basarabia se va face de către Corpul 3 și 4 Armată, numai cu avizul guvernămintelor respective. 5. Evreii aflați în lagărele de internare sunt folosiți și controlați după dispozițiunile Ministerului Afacerilor Interne. 6. Evreii care nu se bucură de nici o supușenie străină (apatrizii) precum și acei care posedă pașapoarte „Nansen”, sunt obligați a presta munca obligatorie. 7. Deplasările și schimbările de domiciliu ale evreilor dintr’o localitate în alta, nu se pot efectua decât cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne, unde solicitanții vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în răsboiu - au acelaș tratament ca și supușii acestor țări de origină etnică, aplicându-se restricțiuni numai în ceea ce privește deplasările lor în țară, care nu se pot face decât cu aprobarea Ministerului Afacerilor Interne. b) I. - Evreii supuși germani, pierzând această supușenie, în urma retragerii pașapoartelor de către Guvernul German, au fost încadrați între apatrizi și li s’au eli berat certificate de identitate românești și urmează să fie supuși tuturor obligațiunilor pe care le au și evreii supuși români. Asupra acestei categorii este
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a către CORPUL TERITORIAL Stat Major Cu onoare se face cunoscut următoarele: - Evreii care solicită să fie exceptați dela munca obligatorie pe motivul că sunt „supuși străini”, vor dovedi această calitate cu: 1. - pașaportul vizat de Consulatul țării a cărei supușenie o invocă și 2. - biletul de liberă petrecere, ambele acte, se înțelege, cumulativ. - Cei ce nu arată actele de mai sus, ci numai carnetul de identitate roșu, nu sunt supuși străini, în înțelesul dispozițiilor cuprinse în Cap. B al. I.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
precis expus în Instr. 98.500/942 și dispozițiunile 18952/942 al Dir. Generale al Poliției anexat la acele Instrucțiuni. D. - Din textul Nr. 16952 al Dir. Generale al Poliției reiese clar următoarele preciziuni: I. - Sunt considerați indezirabili, evreii de supușenie Rusă și deci scutiți de m.o. II. - Sunt considerați ca elemente de suspiciune din toate punctele de vedere, evreii de supușenie Polonă puși sub protectoratul Chilian și deci scutiți de m.o. III. - Evreii supuși a țărilor aliate sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
textul Nr. 16952 al Dir. Generale al Poliției reiese clar următoarele preciziuni: I. - Sunt considerați indezirabili, evreii de supușenie Rusă și deci scutiți de m.o. II. - Sunt considerați ca elemente de suspiciune din toate punctele de vedere, evreii de supușenie Polonă puși sub protectoratul Chilian și deci scutiți de m.o. III. - Evreii supuși a țărilor aliate sau neutre din actualul război și anume: Turci, Bulgari, etc. sunt scutiți de m.o. beneficiind de aceleași drepturi ca și cetățenii de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ordinul M.St.M. Nr. 962915/943, trimis cu ordinul C.4.A. Nr. 130033/943, care prevede că ev reii supuși străini, pentru a fi exceptați de M.O. trebuie să prezinte pașaport vizat de Consulatul Țării a cărei supușenie o invocă și Bilet de Liberă petrecere, ambele acte comulativ, și; Față de ordinul Dvs. Nr. 138847/943, care pre vede recunoașterea cetățeniei evreilor, se va face fie după pașaport fie după Biletul de Liberă Petre cere în Țară; Rugăm să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
apatrid, - afară de raportul 16.952, - care prevede că evreilor germani, cărora li s-au retras pașapoartele, sunt considerați apatrizi (heimatlos). b) Siguranța Chesturei Iași, Controlul Străini lor, consideră ca apatrizi, însă pe acei străini cari au căzut din drepturile de supușenie română, precum și pe toți acei ce înainte de anul 1938 nu erau înscriși în controalele străinilor. Se mai consideră apatrizi, acei ce parvin din țări inexistente ca Armenii, - precum și cei cu pașapoarte „Nanzen”. c) Consideră străini supuși ai statelor existente pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
contradictoriu cu reprezentantul Ministrului de Răsboiu. Cercurile sau Corpurile Teritoriale, precum și unitățile, care vor primi alte acte de naștere decât cele citate mai sus, rămân direct răspunzătoare de ilegalitatea comisă. Evreii din contigentele 1916 - 1946 (inclusiv), care au invocat diferite supușenii streine din anul 1940 și până în prezent, vor fi reînscriși în controalele armatei și supuși obligațiunilor prevăzute de ordinul de față, dacă se vor constata că nu au dobândit cetățenia invocată și dacă au pașaport vizat la zi. Evreii din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]