738 matches
-
acum pot începe tot ce am de sfîrșit. sînt viu, deși am isprăvit de trăit. acum, peste mine nici plouă, nici ninge. pe mine cînd cade lumina, se stinge. 7 aprilie. i-am văzut astăzi în hol: ei bărbieriți și surîzători, ele în rochii de gală. nu se uitau la mine, poate nici nu mă observaseră, dar dintr-o dată am avut impresia că se vor năpusti cu toții asu- pră-mi și mă vor sufoca. le vedeam colții țîșnind de sub dinții frumoși și
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
cerească pentru realizatorii de emisiuni radio și tv, precum și pentru autorii de interviuri ai publicațiilor de tot felul), octogenarul profesor a fost repede adoptat de societatea românească, fiind astăzi una dintre vedetele incontestabile ale mass-media de la noi. Chipul său mereu surîzător ne-a devenit atît de familiar încît avem impresia că îl știm de cînd lumea și pare astăzi aproape neverosimil faptul că simpaticul nostru contemporan a stat departe de țară vreme de mai bine de jumătate de secol. Privit de la
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
zboară isteric ca o femeie pioasă în focuri și apoi țiușt dispare afară de pot să continui deși mă aflu extrem de nesigur că oare ce e de preferat momente intime cu o mierlă genială sau scrisul acestui poem și ce privire surâzătoare avea când stătea acolo pe pahar poate are grilă sau grijă de sănătatea mea poate mă disprețuiește că acum o dau pe câteva litere dar e iarnă și ea e expusă și și eu ea măcar știe ce vrea cubulețe
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
aici, lângă mine, mut, așteptând. Doar așteptând. Are răbdarea Îngerului. Și mă tem că mă va învinge. SARCOFAGUL ETRUSC Mult le-a trebuit restauratorilor - zice inscripția - până ce au reușit să recompună din miile de fragmente risipite cuplul din nou fericit, surâzătorul Sarcofago degli sposi. Încurajat de exemplul din fața mea, optimist dintr-o dată, mă gândesc cu tandrețe la ziua când albe mâini uimite mă vor aduna, poate, ciob cu ciob, refăcându-mi zâmbetul, privirea și melancolia de-acum. Vor avea nevoie de
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
el îi vorbea, ea înclina rar din cap și spunea: da, da, da! La urmă a început să plîngă. De fapt, nu plîngea, ci numai își ștergea lacrimile cu o batistă. În tot acest timp, fața îi rămăsese politicoasă și surîzătoare. Înduioșat, Valerian a prins-o în brațe și a început să o sărute lacom. Îi săruta ochii și lacrimile, obrajii, fruntea, gura, sînii - și o strîngea tot mai tare lîngă el... Pînă cînd? Atunci cînd Daniela ne-a spus povestea
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
și pe care el, nepăsătorul, cavalerul cu inimă de piatră, trăitor printre oameni ca și cum ar fi singur, o străpunge cu săbii, sulițe, iatagane, smulgând icnetele măgulitoare ale asistenței. Ca un făcut, când juna iese din cutie, mai teafără și mai surâzătoare ca oricând, se pornește o furtună de nu se mai vedea om cu persoană (nu de alta, dar fiecare fugea pe cont propriu, unde scruta cu ochii, mai, mai că va afla un adăpost deasupra capului). La ce bun chapeau-ul
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
de promisiune. Înțeleg din ceea ce-mi spuneți că n-ați simțit nicăieri în textele mele beteșugurile scrisului canonit. Dați-mi răgaz să roșesc sub povara complimentului. Înseamnă că sunt un disimulator redutabil. Vă asigur că nu scriu întotdeauna lejer, surâzător și dezinvolt. Am zile când mi se pare că ratez. Am momente de blocaj sau de indispoziție. Uneori sufăr fiindcă îmi dau seama că lucrurile pe care le-am spus ar fi meritat o formă superioară de exprimare. Cu toate
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
gând că va ajunge să realizeze haine și, mai mult, chiar să lucreze tocmai în Italia, acolo unde moda e la ea acasă și „înflorește“ parcă pe zi ce trece asemeni artelor atât de dragi sufletului de roman... Talentată și surâzătoare, Flavia e mândră acum de imaginația sa debordantă și de succesul pe care l-a cunoscut departe de țară... Începuturile unei cariere Născută în anul 1975 la Buziaș, Flavia Rosana Badea urmează prestigiosul liceu „Coriolan Brediceanu“ din Lugoj. Terminase clasa
Agenda2003-30-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281295_a_282624]
-
absență stăpînilor mă surprindea prin anvergură preocupărilor sale, expuse cu o deplină siguranță, raportate la modele celebre care nu-l complexau defel: Dostoievski, Proust, Faulkner. În orele după-amiezii ori în cele vesperale, se întîmplă să bată, cu o cocheta delicatețe surîzătoare, în geamul locuinței mele de pe strada Gutenberg (actualmente Tipografilor) nr. 18, unde se află în gazdă și o studentă maghiară, venită de la Oradea, ca și cel ce așterne rîndurile de față, studentă al carei boi de finlandeză zvelta îl atrăgea
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
cu somnul ascuns în copitele/ cailor veșnic vii" (Veșnic vii) După treizeci de ani, poetul nu mai crede în capacitatea poeziei de a-l face nemuritor (ideea este de altfel și ironizată, printr-un joc de cuvinte: "binemuritorul"). Resemnat și surâzător, el așteaptă declicul final: "în spatele unui perete/ se aude aparatul de fotografiat/ țăcănind țăcănind/ ca și cum aș fi vreo celebritate// nu te mai neliniști mi se spune/ e moartea care te fotografiază/ nu ai atins încă probabil/ poziția optimă" (Ultima fotografie
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
desueta a personajelor feminine din literatura română, "de la doamna B." (din nuvelă O alergare de cai a lui Costache Negruzzi) și până "la doamna Ț." (din românul Patul lui Procust al lui Camil Petrescu). Cititorul, daca este bărbat, se așează surâzător în fotoliu pentru a citi această carte, în care crede că va vedea baletul mecanic al eroinelor literaturii române. Un adevărat harem livresc, pus la dispoziția să! Însă, după lectură primelor pagini, sare în sus că ars. Cartea este de
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
Negrescu. Pe care-l știam latinist erudit, traducător al creștinilor din primele secole, profesor universitar - dar, iată, s-a lăsat contaminat de nevoia comunicării literare (poate de la vecinii săi Servius Fortis - adica Șerban Foartă - sau Mircea Mihăieș, care susțin ironia surâzătoare și sapienta amicului lor Niger ?) și spre norocul nostru, al cititorilor de papyrine fileă, contaminarea emană o foarte vie și ludica temperatura. Schemă ficțiunii este punctata astfel: un împărat român, Sapiens, situat cam în contemporaneitate (și în similitudine) cu Constantin
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
foști psihiatri încep să omoare locuitorii orașului, generează exodul, rămîn singuri apoi pînă la autodistrugere. Cătălin Mihuleac nu dezvăluie nici un moment vreo intenție satirica sau moralizatoare, șfichiul biciului sau literar nu este usturător, el pare o glumă amicală, o amenințare surîzătoare. Se amuză, uzînd de ironie sau autoironie într-o lume aparent ireala, imaginara, dar cosntruită după date cunoscute, sporind astfel mai mult echivocul. Scriind cu mare verva și veselie lingvistică, înaintînd din poanta în poanta, pare firesc să se și
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
Să ai ocazia să-i vezi de aproape pe oameni că G.Călinescu sau Mihail Sadoveanu și să nu înțelegi decât atât din felul lor de a fi - iată o dramă de cunoaștere pe care Mihai Beniuc a trăit-o surâzător, fără să știe că o trăiește. Ceva care seamănă cu istoria Memorialistul se erijează adeseori și în istoric, făcând considerații cu caracter general asupra unor evenimente sau instituții. Optică să este a unui marxist-leninist care nici măcar nu i-a citit
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
dialogului e dată de cruzimea cu care fiecare vrea să- și învingă adversarul. E ca într-un duel cu aparențe protocolare în care respectul pe care îl arăți celuilalt e în contrast cu prăpastia ce te separă de el. Pe dinafară miere surîzătoare turnată în politețuri seci, pe dinăuntru aversiune ivită din viziuni diferite. Acesta e cazul polemicii la care Daniel Dennett și Alvin Plantinga, doi filosofi de notorietate ai momentului, au luat parte în aula Asociației Filosofice Americane de la Chicago în 2009
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
excelent, de excepție, fantastic, magnific, deosebit, încîntător, fenomenal. Mesajele, adesea semnate cu pseudonime glumețe, dovedesc intenția de a transmite cît mai multe din semnalele afective ale oralității: intonația, accentul frastic, pauzele, ezitările. Pînă la urmă, nu semnele convenționale (fețe schematice surîzătoare sau întristate) sînt soluția, ci tot divesitatea mijloacelor tradiționale, folosite însă în proporții și în combinații diferite: corespondenții recurg la mijloace grafice de subliniere, prin scrierea integrală a unor cuvinte cu majuscule (BESTIALĂ!), prin acumularea semnelor de exclamație ("Incredibil !!!!!") sau
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
care a constituit adevăratul "coup de coeur" al festivalului Comme elle respire (1998) semnat de Pierre Salvadori - un film plin de prospețime și inventivitate comică, dar și de neașteptate accente dramatice; doi eroi irezistibili: ea (Jeanne) o tânără vorbăreață și surâzătoare, ce povestește cui vrea și cui nu vrea s-o asculte fabuloase întâmplări din "viața ei personală" - și el (Antoine), un tânăr ghinionist, escroc de operetă, organizator de Kidnapping-uri burlești, dar, în fond, băiat bun și cu inimă mare
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
invenție artistică admirabilă. Eugen Șerbănescu se dovedește în numeroase alte cazuri la fel de inspirat. Dacă scenariul său va deveni film, filmul respectiv îi va captiva - dar îi și va speria - pe spectatorii americani. Ei îl vor începe prin a-l urmări surâzători, mâncând floricele de porumb, pentru ca dintr-odată să se trezească la o amețitoare altitudine estetică. Eugen Șerbănescu, De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia?, București, Ed. Cartea Românească, 2000. 256 pag.
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
Mircea Mihăieș Neavând ce să pună de Paște pe masa amărășteanului, guvernul Năstase a pus un bilanț: un balon umflat cuprinzând imaginea surâzătoare a țărișoarei după trei luni de călărire pedeseristă. Doar influența benefică a misticii creștine și frumoasa simbolică a cifrei trei să-l fi inspirat pe șeful de cabinet, pentru că alte motive (constituționale ori tradiționale) de a se da în stambă
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
vreo 14-15 ani îl bate ușurel pe umăr, rînjind triumfător, pe un veteran de război, întrebîndu-l fără sfială, obraznic: - Nu știi cît să fie ceasul, tataie? Octogenarul se preface a nu auzi bine, duce palma - pîlnie - la ureche și replică surîzător, potolit, ca să nu spunem "înțelept": - N-am ceasornic... căci ți-aș spune cît e ora, țîncule. " Țîncul" se încruntă, pe cînd veteranul continuă să zîmbească bătrînește, lipsit de răutate, mai degrabă vag mustrător și hazliu: - Oricum, fiule, eu nu ți
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
unui asemenea personaj. Și totuși, Stelian Țurlea câștigă pariul. Mai mult decât atât, el participă dezinvolt la această cursă (narativă) cu obstacole, creând impresia că nimic nu e mai simplu decât să le depășești unul după altul și să treci surâzător linia de sosire. Personajul-narator ni se prezintă singur, de la început, într-un stil direct și șocant: " Sunt mic, urât, diform, ghebos. Și rău. Mi s-a spus întotdeauna, aproape de când reușesc să-mi amintesc despre mine, că sunt urât și
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
familie, dar în care prozatoarea, amintindu-și de anii copilăriei, vede un fel de zână bună a casei. Doctorul Blum este instantaneul edificator al relației dintre un bărbat trecut de prima lui tinerețe și mama lui bătrână, care îl terorizează surâzătoare, la nesfârșit, fără să-i audă protestele. Push ilustrează, dintr-un nou unghi, diferența dintre scenariul relației cu un bărbat și relația cu un bărbat. Ș.a.m.d. O mențiune aparte merită povestirea de la care s-a împrumutat titlul volumului
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
unor porțiuni). Dar, dincolo de toate, Strumă fascinează prin formidabilă substanță (umană, ficționară, filosofica) a poveștii. După ce aparatul glisează peste sutele de nume săpate în piatră ale celor morți pe Strumă, îl vedem pe unicul supraviețuitor - pe atunci un băiețandru brunet, surîzător, cu ochi vii, acum un bătrîn și distins om de afaceri britanic - rostind, cu o tristețe blîndă, de amurg : "Nu-mi pot explica de ce am fost eu cel salvat. Toată viața m-am întrebat: de ce eu?"... După atîta vreme, Strumă
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
brațe și din pîntece. Mama îi trimite o sărutare din vîrful degetelor. În cele din urmă, mă trîntesc pe canapea, cuprins de beatitudinea băuturilor. Visez că zbor, cînd mama mă atinge pe umăr. îi zîmbesc, privindu-i fața înfierbîntată și surîzătoare. - Ora ta de culcare a trecut de mult, îmi spune cu o catifelată tandrețe maternă. Aprob din cap. N-am cum s-o contrazic. Continuă să mă scuture de umăr. Un moment mă cuprinde teama că are într-adevăr de
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
și moarte. Iar aventura existenței, care le cuprinde pe toate trei, se confundă cu poetica. Consemnînd această aventură, "elogiul umbrei" (care este și titlul unui volum) devine un elogiu al lumii, văzute de un om în același timp rănit și surîzător, descumpănit și fericit. Un elogiu care este înțelepciune sau începutul unei înțelepciuni a prospețimii și seninătății clasice este acel presentiment de iminență a unei revelații ce întîrzie să se producă, prin care Borges definește însuși fenomenul estetic. (A. I.) Poemul darurilor
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]