190 matches
-
întreg. Patru sunt bătrânii pe care s-au dat asemenea părți și țidule. La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic) și izbașea Dima (de unde Dimaci), cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că tradiția cu privire la întemeierea satului Suraia este identică, în esența sa, cu tradiția privind întemeierea satului Umbrărești, că numărul de bătrâni este exact același, 34, că ambele sate au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic) și izbașea Dima (de unde Dimaci), cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că tradiția cu privire la întemeierea satului Suraia este identică, în esența sa, cu tradiția privind întemeierea satului Umbrărești, că numărul de bătrâni este exact același, 34, că ambele sate au umblat pe acest număr de părți și că numele lor, al celor 34 de bătrâni, sunt identice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
două, una pe bătrân întreg, iar alta pe jumătate de bătrân, bătrânul întreg fiind Vlasie, jumătatea de bătrân fiind Vasca. Am considerat că s-au dat opt țidule pe jumătăți de bătrâni, urmărind lista cu numele bătrânilor din monografia satului Suraia, în care întâlnim atâtea nume Jumătate, acestea fiind Rafilia (femeie cred autorii, în realitate Rahilia, bărbat, descendent în prima generație al bătrânului Vasca, nume ce nu apare în lista surăienilor, căci a fost înlocuit de urmaș, fapt ce se verifică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
credincioși ai voievodului și marelui domn și că locul a fost cândva domnesc. Localizarea sa prin indicativul „la Dimaci” a fost făcută greșit, de către editorii documentului, care consideră satul unul și același cu cătunul Dimaci din partea de nord a satului Suraia, deci la vest de Siret. O asemenea localizare se poate explica și prin faptul că acum, cursul pârâului Dimaci trece pe teritoriul comunei Suraia, dar nu știm dacă în vechime nu va fi fost pe altundeva, situațiile de genul acesta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
editorii documentului, care consideră satul unul și același cu cătunul Dimaci din partea de nord a satului Suraia, deci la vest de Siret. O asemenea localizare se poate explica și prin faptul că acum, cursul pârâului Dimaci trece pe teritoriul comunei Suraia, dar nu știm dacă în vechime nu va fi fost pe altundeva, situațiile de genul acesta nefiind singulare, mai ales în zonă de luncă cum e la noi. Documente ulterioare celui din 1495, referitoare la același topic îl situează mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de existența lui la est de Siret și nu la vest, cum se găsește localizat în lucrarea menționată mai sus. Nici o mărturie și nici un plan hotarnic nu situează locul acesta pe malul de vest al Siretului, adică pe teritoriul comunei Suraia, ci numai la est de Siret, până în Bârloviță, și nu până „pe apa Bîrladului” cum, din greșală, îl arată un act. Dacă dintre cei patru beneficiari ai hrisovului domnesc din 1495, primilor trei li se pierde documentar urma, căci nici unuia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Țigăneilor. Așa cum s-a întâmplat cu multe sate mici din vechime, și locuitorii din Țigănei, cu timpul, se vor muta în satele mai mari din preajmă, cum ar fi Torceștii, Salcia, iar cei mai mulți credem că au intrat în componența satului Suraia, sat în care s-a păstrat și perpetuat numele de familie Hrăbor (Viteazul), cu varianta Hărăbor, prezentă și în zilele noastre, poate descendenți ai marilor dregători din secolele XV-XVI cu acest patronimic. În acest sens trebuie reținut că Ștefan, căpitanul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
corespunzător găzduirii suitei domnești și a celor care îl însoțeau, cu atât mai mult cu cât erau întrunite aici condiți favorabile și de altă natură, cum ar fi vadul de trecere ușoară a apei Siretului pe podul de la Movileni, ori Suraia, cu continuarea drumului la Focșani, unde va face o nouă oprire, cum și zona cu sate multe, înstărite, ce înlesneau o bună aprovizionare cu cele necesare drumului și expediției. Acum și de aici vor fi fost lansate și hârtiile de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arendă. Arendașii mai cunoscuți din această perioadă au fost Gravril și Costantin Dodan. La 15 februarie 1836, Gavril Dodan, alarmat, scrie proprietarului la Iași și-l informează cum au „venit de peste Siret un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia”, cu ingineri hotarnici, și „fără să dea veste, au tras cu lanțu de fier o bucată de loc din moșia de la Torcești din Siret spre răsărit” (au tras cu lanțu înseamnă au măsurat). Cere proprietarului să facă demersurile necesare spre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotare încălcate acum de către boierii acaparatori de moșii. Am citat cazul din 13 februarie 1836, când arendașul Torceștilor, Gavril Dodan, încunoștiința printr-o scrisoare pe stăpânul moșiei, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu despre faptul că „un număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
număr tare mare de oameni răzăși din Suraia [...] au tras o bucată de loc” din Siret spre răsărit, sugerând proprietarului să intervină și să ceară privighetorului de ocolul Bârladului să facă cercetare și să restabilească hotarul „adevărat între răzășii de Suraia și moșia Torceștii cum au fost mai-nainte”. În realitate, nu putea fi vorba de existența unui hotar „vechi” pe Siret, între moșia Torcești și cea a răzeșilor surăieni, ci de stăpâniri anterioare ale acestora în Sineștii de pe stângă Siretului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum e cazul în 1714, când fenomenul se specifică prin formularea „ce-au fost birnic, la ...” (se indică localitatea de unde vine). În așa situație aflăm pe un Grigoraș, pe un Ionașco și un Preda, primul arătat ca birnic venit de la Suraia, iar ceilalți doi veniți de la Fundeni. Mai apar în catagrafia din 1774 și alți locuitori, arătați că au figurat anterior ca birnici în alte sate, precum Suraia, Biliești, Torcești, veniți acum la Umbrărești, dar, după nume, ni se pare că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Grigoraș, pe un Ionașco și un Preda, primul arătat ca birnic venit de la Suraia, iar ceilalți doi veniți de la Fundeni. Mai apar în catagrafia din 1774 și alți locuitori, arătați că au figurat anterior ca birnici în alte sate, precum Suraia, Biliești, Torcești, veniți acum la Umbrărești, dar, după nume, ni se pare că mulți din ei și-au avut obârșia la Umbrărești sau Torcești, cu atât mai mult cu cât îi întâlnim și în alte categorii de acte în care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o excepție, pentru un „Gheorghe Botezat” din categoria numită „Apărați cu cărțile ocârmuirii” și cu specificația scrisă marginal: „botezat din evrei”. În privința locuitorilor veniți din alte sate spicuim câteva cazuri: Neculai Mocanu venit din Anghelești, ținutul Putna; Stan Surăianul din Suraia, dar și Ioan Surăianul din Bucești; Stan sin Gheorghe Munteanu din Ghibărțeni, ținutul Covurlui, și din același ținut, dar din satul Măxineni (?), este arătat Gheorghe Vlad. Un Gheorghe Druță este considerat că a venit „din satul Ochișăști”, actualul sat Ungureni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1850. Descindea din bătrânul Vasca și-l identificăm la ultima generație în țidula din 1817 a hotarnicului Petrache Negrea, urmaș al ramurii Rahilia, devenit acest nume drept bătrân în actele ulterioare și din care decurg toți Boboceștii, inclusiv cei din Suraia. Iată, dăm câteva exemple de bunuri înregistrate în act: „l-iu casa cu pojâjia ei, adică una căsoaie de bârne cu hrubă didisupt, altă căsoaie dinaintea casei, iarăși cu hrubă, precum și o bucatărioară și un șopron cu grajdiu, asămenea o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare vechime, cazul satului Poiana fiind, poate, cel mai elocvent din acest punct de vedere. Dar și satul Salcia de la noi, într-o oarecare măsură Condrea, în partea sa vestică, ilustrează cu pregnanță caracterul întâmplător al întemeierii. La fel, satul Suraia, Umbrăreștii-răzeși, Cătunașii și Murgoceștii aveau aceeași înfățișare până în perioada interbelică. Toate au reprezentat prototipul așezărilor străvechi, cu drumuri și ulițe înguste și întortochiate, cu înfundături de ulițe, cum pe ici, pe colo, în localitățile menționate, se pot constata încă. Actualul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aprobare domnească, pe criteriul că „apele cele mari sunt domnești, și fără știrea domniei nu-i volnic nime a face pod”. În zona în care este situată așezarea noastră, se consemnează podul mai sus menționat și el lega Umbrăreștii cu Suraia și satele din jur, inclusiv accesul spre Focșani. Un altul, tot peste Siret și tot pe dubasuri, deci umblător, este menționat cu ocazia unui litigiu între stăpânul moșiei Liești, Manolache Costache, care voia să facă pod aici, și stăpânul Șerbăneștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși ai statului rus (sudeți), pământul lor strămoșesc, dar după numeroase înfățișări în instanțele de judecată. Preotul Ion Lazăr, Ion Porumboiu, Vasile Croitoru, Năstasă Lazăr, toți din satul Suraia, scriu că „în trupul moșiei Umbrărești esti un bătrân, Ionașcu Dolea, și s-au stăpânit de către noi din vechi, pi cari am apucat și pi părinții noștri și nu s-au acolisit nimenea”. În 1835, „s-au pus în tăria
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe familii, iar oamenii recurg la încălcări de stăpânire în detrimentul vecinilor, a rudelor chiar, a celor plecați în alte localități. Se pare că e și o dispută aprigă între răzeșii de pe cele trei vetre principale de locuire: Umbrărești, Condrea și Suraia. Avem de-a face acum cu disoluția totală și definitivă a stăpânirii în devălmășie, concretizată cu fixarea stăpânirilor de teren pe familii și pe vetre de locuit, Siretul devenind hotar despărțitor între umbrăreșteni și surăieni. Din amintirile unor locuitori investigați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din care desprindem informații cu privire la neînțelegeri și implicații privind dreptul de stăpânire răzeșească, aflăm din filele altui dosar de la aceeași judecătorie. Se iscă o dispută pentru pământ între neamul Stănilă din satul și moșia Umbrărești, cu neamul Hărăborilor din satul Suraia, răzeși în moșia Umbrărești, ambele dovedindu-se familii răzeșești rămuroase și descinse din înaintași cu renume în vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a Întovărășirilor. Întărit, regimul se pregătea de confruntarea finală cu țărănimea. Chiar acei ani au fost marcați de violențe deosebite În mediul rural, Înregistrându-se răscoale țărănești În numeroase zone ale României. Cele mai ample au avut loc În localitățile Suraia, Răstoaca și Vadu Roșca, din actualul județ Vrancea 61. Mai multe acte normative cu caracter represiv au fost emise În special În 1958. Așa au fost Decretele nr. 89/17 februarie 1958 și nr. 318/21 iulie 1958, HCM nr.
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mult se precipitau evenimentele și cât de nesigure puteau fi proiectele... La 23 decembrie îi scrisese logodnicei din Priponești și-i promitea că de anul nou vor fi împreună la Buzău. Următoarea scrisoare i-o expedia la 27 decembrie din... Suraia, 27 decembrie 1940 Scumpă Miișoara mea, Tocmai mă gândeam să-ți mai scriu câteva rânduri, pentru a nu fi neliniștită din partea mea și totodată pentru a confirma primirea scrisorii și a pachetului pentru care nu am cuvinte să-ți mulțumesc
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din primul volum la Cartea „Călător...prin vâltoarea vremii”): ...” N-am terminat lunile de suplinire că am fost rechemat urgent la regimentul aflat cu sediul în Focșani și repartizat a ocupa poziție în sectorul fortificat din apropiere. Mai întâi la Suraia, iar apoi în Focșani, cu sarcină de pregătire a noilor contingente pentru că semnele războiului băteau și la ușile noastre.” Suraia 5 ianuarie 1941 Iubirea mea Sfântă, Parcă un vis frumos mi s-au părut clipele pe care le-am petrecut
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la regimentul aflat cu sediul în Focșani și repartizat a ocupa poziție în sectorul fortificat din apropiere. Mai întâi la Suraia, iar apoi în Focșani, cu sarcină de pregătire a noilor contingente pentru că semnele războiului băteau și la ușile noastre.” Suraia 5 ianuarie 1941 Iubirea mea Sfântă, Parcă un vis frumos mi s-au părut clipele pe care le-am petrecut în ultimul timp în mijlocul celor ce m-au înconjurat cu atâta dragoste și încredere, dar mai ales aceste clipe au
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și te îmbrățișez cu nespus dor și drag, comoara mea scumpă. Al tău, Sandy. P.S. Plicul e de la scrisoarea scrisă în Băcani în ajunul plecării în concentrare, scrisoare pe care ți-am dat-o personal când am sosit la Ploești. Suraia, 10 ianuarie 1941 Atenție, vezi adresa de pe plic. Pe ea să-mi scrii. Scumpă și iubită Inimioara mea, Astăzi, m-a învrednicit Dumnezeu să pot primi de la tine răvașul care să-mi aline inima, răvașul care să-mi redea întrucâtva
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]