575 matches
-
ocoli este de a fi acceptat să ne oprim la un fel de țap ispășitor care a insistat să ne reintre mereu în cadru, iar - din motive de minimă politețe masculină - de a fi evitat să citam, cum ar veni, suratele țapului ispășitor voluntar, greu de numit politicos prin pluralul feminin în cauză, mai ales că ele domină nomenclatorul postbelic al breslei. De pildă, suratele corespondențe de la revista de cinema lansată în 1963 și autosuspendată - concidentă! - în anul triunghiului morții. Ele
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
iar - din motive de minimă politețe masculină - de a fi evitat să citam, cum ar veni, suratele țapului ispășitor voluntar, greu de numit politicos prin pluralul feminin în cauză, mai ales că ele domină nomenclatorul postbelic al breslei. De pildă, suratele corespondențe de la revista de cinema lansată în 1963 și autosuspendată - concidentă! - în anul triunghiului morții. Ele solicită menajarea și pentru că nu-l pot egală, necum întrece pe cavalerul sacrificat, decît la capitolul considerației de sine în derivă astrala. O derivă
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
fiindcă avea asemenea stofă. închei portretul tânărului român stabilit la Veneția, întrucât articolul meu are un alt scop. Aș fi vrut să vorbesc aici și despre țiganii români, cu figuri lombroziene, așa-ziși muzicanți, care sufocă metrourile pariziene, precum și despre suratele lor ghicitoare în palmă care abundă în preajma Halelor și a Centrului Pompidou, dar mă opresc acum, ca să nu cad în simțăminte apocaliptice și ca să nu mi se reproșeze o abatere de la atât de la moda corectitudine politică. Voi mai spune doar
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
în 1971, d-na Mariana Șipoș a acuzat în mod nediferențiat breasla literară de oportunism. Nimeni n-ar fi protestat public împotriva Tezelor. Scriitorii ar fi adoptat politica struțului, băgîndu-și capul în nisip. Presa literară ar sta mărturie. Ca și suratele ei, România literară s-ar fi predat atunci cu arme și bagaje în mîinile propagandei comuniste, trăgînd săptămînal portretul lui Ceaușescu pe prima pagină și destinîndu-le pe toate celelalte cultului său. Să nu uit: d-na Șipoș menționa și o
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
încâlcit. Uitându-se la făptura sărmană, o duioșie o cuprinse. Frecându-și cu putere elitrele una de alta, zise și ea: Cerule iubite, fă să se mărite!... Rița tocmai aterizase pe o floare de romaniță. Când, se pomeni cu o surată în sbor ce se lăsă lângă ea și care se recomandase cuviincios: Amfilofia. Venea de la piață. Cumpărase puțin nectar, ouă de furnici și un aparat de radio japonez cam cât un bob de mei. Amfilofia, mai umblată, o puse la
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
E limpede că România a pierdut iremediabil și pe toate planurile cursa cu Bulgaria. Podul peste Dunăre se face acolo unde vor bulgarii, combinatul de la Giurgiu, deși pe butuci, viciază încă aerul paradiziac de la Vidin, pînă mai ieri famelica Leva, surata și omonima slavă a la fel de scheleticului Leu carpatin, se bate acum în design și în potență cu legendara Marcă germană, la temele europene Bulgaria a dovedit mai multă sîrguință, iar pe piața mondială ea a lansat un produs față de care
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
jumătății ei imperiale, Ungaria, cu a Poloniei și Cehoslovaciei. Ar fi cunoscut îmbrățișarea, pînă la asfixie, a rușilor și azi am fi asistat la drama ieșirii din istoria negativă a jumătății de secol, cum vedem că o suportă celelalte trei surate întru lumină, Praga, Budapesta, Varșovia. Pe care americanii n-au mai vrut/ n-au mai putut să le salveze. Lăsîndu-le să alunece către București, Sofia, Belgrad, Tirana. Dar asta e istoria mare. Să ne "delectăm" însă, o clipă, cu cea
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
personaj (care, în plus, spune "Ich bin ein Kind und weiss nicht was ich singe") cu un look de vampă a anilor '30 (dacă ne gîndim și la simbolistica atribuită culorilor, roșul și negrul costumului ei sunt culori demonice). Iar suratele Sentei - torcătoarele - care beau cafeluțe într-un decor ce aduce cu un hall de bancă, îmbrăcate toate în negru în același stil retro dar mai sărăcăcios induc o atmosferă îndoielnică, părînd mai degrabă a fi prostituatele din port decît acele
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
precizat că ADS beneficiază de o rețea de redacții locale, unde sunt angajați 231 de jurnaliști și se vor face angajări suplimentare. Patriciu a declarat la rândul său că Adevărul de weekend va fi un "ziar de weekend ca toate suratele lui din lumea întreagă". "Perspectiva unui ziar de 120 de pagini îmi dă furnicături, dar nu mă sperie, ci mă încântă", a declarat Cartianu. El a precizat că motivația transformării publicației Adevărul de duminică într-una de weekend a avut
Cotidianul Adevărul, sub un nou concept editorial, începând din iunie () [Corola-journal/Journalistic/26477_a_27802]
-
strig și poate că am și strigat din toate puterile mele, dar cine să mă audă? Treptat, liniștea dimineții mă face să intru într-o toropeală plăcută și visez. Visez la țările calde de care am auzit și la poveștile suratelor mele în toate culorile: alb, roz și roșu. După-masa, casa se umple de lume. Toți sunt invitați să mă admire. Stăpâna casei chiar le spune că am înflorit astăzi special pentru ei. Eu așa mă și simt. Specială. Aș vrea
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
sau "Granguru"”, explică Raluca Andrei, muzeograf în cadrul CNM Astra. În plus, de ani buni muzeul sibian oferă îndrăgostiților dornici de cunoaștere sau plimbări romantice, intrare liberă la Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA. Până la urmă, deși sărbătoarea este complet diferită de surata ei din vest, scopul râmâne. La fel ca și Paștele sau Crăciunul, sărbătoarea dragostei vinde. Aproape orice iar comercianții nu scapă ocazia. Nu trebuie să faci eforturi prea mari pentru a constata că în zilele noastre dragostea aduce bani. De la
de la Valentine's Day la Dragobete [Corola-blog/BlogPost/98827_a_100119]
-
Doamne, ca exagerezi, zău așa, nu mi se pare normal să... - Stai că n-am terminat. - Ce mai vrei? - Mai vreau ca pe femeia asta drăguță și stresata, pe care tocmai am realizat-o împreună, să n-o înțeleagă decât suratele ei, femeile. - Pffff... Nu sunt de acord, e nedrept și... - Fă cum zic sau îmi găsesc pe altcineva cu care să lucrez. E coadă de Art-Directori la ușa mea, să știi. Și așa a creat Dumnezeu-copywriterul femeia. De ce a vrut
Cum a creat Dumnezeu – copywriterul femeia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20767_a_22092]
-
creadă) și începuturi, sunt datorate doar evoluției noastre firești, a oamenilor care stau în spatele lui, trup și suflet, și nu vreunor considerente mercantile. În mod curios, în plină criză, Janisul nu a avut doar puterea să supraviețuiască, în timp ce multe alte "surate" sunt deja nume (cluburi) uitate, ci să fie și prolific, întrucât Janisul a permis apariția unor cârciumi din aceeași familie, variante în fond ale Janisului, având gena și finalitate comună: My Way Club, Janis la Stuf, Casa Tauffer, Janis Cafe
Zilele Janis [Corola-blog/BlogPost/96924_a_98216]
-
sunt... Mi-a zis ea lucruri pe care eu deja le știam, descrieri care au făcut să-mi întărească convingerile legate de coșmarul ce-l trăiam, deja.Mi-a îndrugat verzi și uscate,fiind bună la treburile astea ca toate suratele ei.Ceva, a fost mai semnificativ și relevant pentru mine, mai târziu,din cele ce, mi-a zis ea. -Ți-a ieșit o carte, care de obicei nu e bună! MOARTEA! În contextul acesta și în punctul unde este viața ta
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
brațe de roade pline, du belșug în orice casă! Mie să-mi aduci ofrande, să le duc în veșnicie! Poame reci și gânduri calde să le pun în poezie! De mă placi, ia-mă cu tine! Și vom fi două surate, să ne împărțim destine cu roadele vieții-n carte! Sau rămâi, Toamnă, cu mine, în vremelnică trăire! Spre a-i da belșug din tine, vieții scrisă-n amintire. © Maria Filipoiu 21.10.2014 Referință Bibliografică: DOAMNĂ-TOAMNĂ / Maria Filipoiu : Confluențe Literare
DOAMNĂ-TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383792_a_385121]
-
Draga mea copilă, Nu trebuie decât Să taci,ea știe Ce cântec să-ți cânte Dacă vrei s-o asculți! În juru-mi se porni O adiere ce mă reîntoarse Înapoi sub copacul De unde ea căzuse. Fericită frunza s-așterne Lângă suratele ei, Reușise prin moartea-i Mie să-mi dea inviere! -Am reușit in sfârșit, Să cânt tăcând! D.G. Referință Bibliografică: Cântec mut / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul VI, 18 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CÂNTEC MUT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380276_a_381605]
-
al cuvintelor...”, străluminând universul poetic românesc, și-ntr-acest an (la trei decenii de la plecarea sa în universul care l-a transformat într-o stea) și-ntotdeauna. La ceas de mare taină, când se-nfrățesc Soarele cu Luna, când Saturn își îmbrățișează suratele, când Dunărea-și botează apele în Marea cea Neagră, când ochiul drept îl strunește pe cel stâng (pentru a-l lecui de strâmbătate), să ne rugăm, prieteni cititori, versuind (în stilu-i caracteristic) împreună cu Nichita, cu-al nostru serafic Poet: „și
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
al cuvintelor...”, străluminând universul poetic românesc, și-ntr-acest an (la trei decenii de la plecarea sa în universul care l-a transformat într-o stea) și-ntotdeauna. La ceas de mare taină, când se-nfrățesc Soarele cu Luna, când Saturn își îmbrățișează suratele, când Dunărea-și botează apele în Marea cea Neagră, când ochiul drept îl strunește pe cel stâng (pentru a-l lecui de strâmbătate), să ne rugăm, prieteni cititori, versuind (în stilu-i caracteristic) împreună cu Nichita, cu-al nostru serafic Poet: „și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
cămășuțele de pînză, căciulițele de bumbac și păturile (urîte, dar, în sfîrșit, de dimensiuni potrivite pentru un nou născut). Soacra mea obținuse o sticlă cu biberon ușoară, din plastic, cu mici desene viu colorate, care nu semăna mai deloc cu surata ei din sticlă groasă (asemănătoare cu cea în care se vindea laptele) care se găsea (uneori) la farmacie. Eram foarte tînără, nu avusesem în grijă, de una singură, o familie, trăiam încă apărată și, față de mamele cu vechime, la o
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
Anca Florea afirmă că în rolul Mirelui a fost Dimitrie (Trixy) Checcais, și nu Oleg Danovski. footnote>, Flăcăul trist - Mitiță Dumitrescu, Mama soacră -Mary Georgescu, Sora miresei - Marie Jeanne Livezeanu, Nașul - D. Georgescu Oprișan, Nașa - Magda Kenny, Tatăl -Carol Apostolescu, „Suratele” - Nutzi Dona, Josefina Krannich, Magdalena Rădulescu, Rozina Krannich, Coca Ignat, Tamara Grămadă, „flăcăii” - Nicolae Iacobescu, Bela Balogh, Dimitrie Checais (dublu rol), V. Ivan, Petrică Bodeuț; „lăutarii” - coriștii: Dragomir Grigoreacu, Costel Simionescu, Ștefan Mureșeanu, Mircea Zverca<footnote Anca Florea, Opera Română
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Petrof; Nașa - Rodica Istrate; Nașul - Dumitru Bivolaru; Frații miresei: Raul Erceanu, Ovidiu Vîlcu; Gospodina - Valentina Iacovache; Bătrânul satului - Mihai Beluri; Fârtații: Victor Marcu, Adrian Gheorghiu, Nicolae Pantazi, Bela Covaci; Cumetrele: Ioana Butnaru, Eugenia Olteanu, Lidia Lăzărescu, Gabriela Ioniță, Emanuela Cosacu; Suratele: Ruxandra Racoviță, Anca Ștefănescu, Viorica Moise, Sonia Dumitrecu; Lăutarii: Mihai Soroțchi, Anatol Dumitrescu, Cușa Hristu. REFERINȚE ÎN PRESĂ: Alexandrescu Romeo, Plimbare în lumea muzicii, Câteva ceasuri cu Paul Constantinescu, articol apărut în „Universul literar”, an I, nr. 32, sâmbătă, 2
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
care ne arată "nefardați", iată un fragment care trebuie citat și care merită câteva clipe de meditație: "V-ați întrebat ce s-ar întâmpla dacă ar fi anulate toate diplomele (nu doar de la Spiru Haret, ci și de la prea numerosele-i surate într-ale afacerilor cu înscrisuri mincinoase) obținute fără pic de efort sau spor de cunoaștere? Cred că s-ar desființa instituții publice, ar fi spulberate redacții fără număr, ar fi decimate Parlamentul și Guvernul, iar demnitarii - cu cabinete cu tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6985_a_8310]
-
Fundației Interart Triade. Din lemn viu de nuc, din lemn secular de stejar, din păr african, cireș, abanos neted, tec greu, sculpturile în lemn ale lui Peter Jecza, verticalități dinamice, rotunjimi senzuale, „logodnici tandri“, frapează prin îngemănarea armonicii cu formele „suratelor“ din bronz. „Scaunele“ la Sibiu l În Festivalul Internațional de Teatru Teatrul German de Stat Timișoara ( T.G.S.T. ) va participa la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, marți, 30 mai, cu spectacolul cu piesa „Scaunele“, de Eugene Ionesco, în direcția de
Agenda2006-21-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284973_a_286302]
-
piruete în salturi cochete, cândva în copilărie, când Tata-mare ne ducea cu brișca la plimbare. Cum să uit florile din grădină, pe care nu le mai stropeam cu lumină, și ulița mică cât o cărare lăsată de o furnică cu suratele negre din lumea ei. Drumul era anevoios, un destin într-o lume întoarsă pe dos. Pentru mine a rămas întortocheat în suișuri printre bolovani până a coborât în brațele mamei care m-a legănat și mi-a cântat despre amforele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
unui nou-născut! Cînd se găsiseră la o distanță considerabilă de lup, căprioarele se opriseră. Se regrupaseră, își analizaseră situația. Vreuna rănită? Nu. Vreuna capturată? Nu. Pierderi? Da! Puiul nou-născut rămăsese acolo. Vreo speranță de scăpare? Niciodată... Să ne continuăm drumul, suratelor. Destulă suferință astăzi. Să ne ținem cît mai departe de lup. Dar copilul meu? Puiul meu frumos și cuminte, lumina ochilor mei? întrebă cu glas pierit mama căprioară. Trebuie să-l uiți. El a rămas acolo, noi sîntem aici. Fiecare
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]