1,054 matches
-
societatea ardelenească de provincie, bine sedimentată, burghezia și nobilimea luminată a Transilvaniei, uneori prezentate în variantă caricaturală, dar cu evidentă simpatie; momentul așa-zisei "eliberări", adică al ocupației sovietice, nu mai apărea aici în sunete de fanfară, ci cu o surdină realistă. Apologia individualismului și a nonconformismului, dramele eterne ale adolescenței formau substanța acestui roman, scris cu mînă sigură. Viața de provincie ardelenească interbelică lua forma unui paradis pierdut. în Setea, cu toate că unele pagini îl mai amintesc pe autorul Străinului, domesticirea
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
Ironia e că unchiul din Paris admiră sincer realizările socialismului la Chișinău sau în împrejurimi: bulevardele noi, terenurile de sport, campusul universitar, filarmonica, fermele (care sunt de fapt colhozuri), livezile - în timp ce basarabenii își văd mai bine propriile suferințe, păstrate în surdină. Unchiul înțelege greu ce s-a întâmplat între timp, de 35 de ani de când a plecat. Când întreabă despre un vechi prieten, află că a sfârșit demult în Siberia: deși era comunist, "a fost mutat la miazănoapte" de "tătuca Stalin
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
fiecare dată, însă, traducătorul își explică alegerea și preferințele, rămânând ca tu, cititorul, să te pronunți, acceptându-i-le ori ba, dar în cunoștință de cauză. Critica universitară (din direcția aceasta tăcerea e și mai asurzitoare) va mârâi probabil în surdină, precum câinele grădinarului, care nici nu mănâncă, nici nu-l lasă pe altul să mănânce. Tălmăcirea lui Sorin Mărculescu va rămâne oricum o piatră de hotar în istoria echivalențelor românești ale Marii Opere. Și va rămâne evidența că, în toți
Don Quijote - 400 - Suișul muntelui by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/11831_a_13156]
-
mi urcă-n sînge neliniștea peștilor zvîcnind, gînduri sub bolta arcuită, aproape geme unul în somn sub știrile îngălbenite totul într-un sentiment de frunză plutind, oare ce vor a prefigura în mine agrăindu-mă pe rînd cînd noaptea le este surdină, clipa deja hăt departe, deși înscrisă în memoria unei lumini cu neputință de deslușit încă, într-adevăr am fost mereu cel ce murmura: fiecare un trimis, spre a aduce un altul acasă cerul starea celui ce se lasă respirat, iadul
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/9158_a_10483]
-
de vers creator. Ars scribendi Închide-n cuvinte fantasme psihoze, sentințe și basme, versuri Încadrate În rime ca-n niște armuri lucitoare, venite din soare, penelul Înfipt În onirice fraze ca un pumnal laborios despicând metafora plină ce șușotește-n surdină către-o enigmă vecină și-apoi soarbe cu migală din cupa de cerneală Cenușă Din aripi de gânduri străpunse de vânt am adunat un căuș de cenușă din trupul Tău ars și Îngemănat cu pământul greu, mi-au crescut rădăcini
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
improvizație de origine andaluză pură, ale cărui forme incipiente se regăsesc încă de la primele creații de tip nouba. Improvizațiile sunt realizate de către instrumentele cordofone, cum ar fi luth, vioară, violă sau kwitra. Linia melodică a instrumentului solist este acompaniată în surdină de către celelalte instrumente, realizându-se un fel de ison heterofonic, centrat pe fundamentala modală. Discursul muzical este fragmentat, frazele fiind foarte clar delimitate prin coroane și pauze. Linia melodică nu este foarte ornamentată, aceasta fiind de altfel una dintre caracteristicile
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
celei istorice din Scrisoarea a III-a și activitatea ziaristică de la Timpul, ca să nu vorbim decât de scrieri foarte cunoscute, alcătuiesc cea mai încheiată structură națională (s.n.). În continuare, Vladimir Streinu nuanțează, pe același ton calm, în care serenitatea pune surdină eventualelor ispite sentimental-patriotice: În cititorii de totdeauna ai poetului, naționalismul a putut răsuna profund, adunându-i în jur o țară întreagă de admiratori statornici, al căror instinct de neam și-l ascultau exprimat atât de complet. Aceasta este, desigur, și
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
o înțelegere profundă a mesajului textual al piesei. Păcat că piesa nu a fost interpretată în limba originalului. Or, Dumitru Caulea a cântat în italiană, în franceză, în rusă și în română. Un bariton liric, cantabil, cu o coloratură în surdină, cu o voce de taină, așa s-a prezentat solistul aproape în toate piesele, atât cele acompaniate la pian, cât și piesele care au fost interpretate a cappella. Cele mai reușite piese au fost Caro Mio Ben de Giuseppe Giordani
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
de pe frontispiciul publicației. Jurnalul lui de secretar de redacție, publicat în două volume după 1990, i-a dezamăgit pe toți cei ce așteptau de la aceste pagini, previzibile revelații. Din teama de a nu supăra pe cineva, autorul "îndulcise" asperitățile, pusese surdina. Dar în ciuda prudenței extreme, confesiunile sale au demontat câteva tabuuri și unii dintre cei cărora Bacione le-a rămas, totuși, devotat până la capăt, i-au întors definitiv spatele. A trăit cu frenezie schimbarea din decembrie �89, pe care, bun cunoscător
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
obținerii statutului de văduvă sunt etape programate meticulos și fără sentimente. Iată deci, în rezumat, trei teme conjugale și tot atâtea ipostaze umane care gravitează, scăldate în referințe muzicale, în jurul faimosului concert. Prima, exaltând puterea transfiguratoare a artei, pune în surdină instanțele vieții "trăite" și abordează în termeni estetici până și iubirea. Cea de-a doua apare ca o răzvrătire a pornirilor joase, care otrăvește atmosfera, tergiversează și umbrește strălucirea mult așteptatului spectacol. A treia, în fine, ilustrează miza mondenă și
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
de creație fără să te poți raporta, dintre prozatori, la Mihail Villara, la Alexandru Vona, la Sorana Gurian, la Pavel Chihaia, la Petru Dumitriu? Exponenți ai exilului, mai toți aceștia, într-o împrejurare sau alta, mai sonor sau mai în surdină, formulaseră critici la adresa situației din țară și de aici anatemizarea, interzicerea. Abia după 1990 acești scriitori prohibiți, dintre care, de altfel, doar câțiva mai erau în viață, au reintrat în circuitul literar din țară, bucurându-se de reeditări ale unor
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
surpriză, tot inginera la fel. Așa că am fost o familie zgomotoasă. De curand după aniste analize de rutină am descoperit că soțul are un auz foaret bine dezvoltat (extrem de fin) așa că acum la noi în casa muzică se aude în surdina, meciurile cu sonorul aproape minim. Doar eu când vin direct de la scoala ce mai rup liniștea. Mereu mă controlez în public să nu vorbesc prea tare!.. Aaa într-adevăr grecii vorbesc foarte tare, cât am stat acolo mereu aveam impresia
De ce vorbim aşa de tare? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82597_a_83922]
-
sau la munte. Cum? A doua zi lumea merge la serviciu? Și? Ce, n-o lăsăm noi? Să meargă sănătoasă, cu stângul pe tobă și fața la producție. A, e muzica prea tare? Păi e petrecere, tată. Ce-ați vrea, surdină? Mergeți frumușel la farmacie, luați-vă niște dopuri din alea de treișcinci de mii și băgați-vi-le în urechi. În general, scenariul nu suferă modificări majore de la un bairam la altul. Colegii sărbătoritului vin câte doi sau câte trei
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
departe, În noapte, am avut sentimentul că urcasem viu, cu Elena În brațe, parcă spre cer, la Dumnezeu. După un timp, liniște deplină. Doar mașina scârțâia, greoaie, și motorul ofta la fiecare schimbare a vitezei. Unul din navetiști asculta În surdină la un mic aparat de radio. Știri care mai de care, Îndemnuri, unul după altul, pe postul național, le percepeam fără a le desluși. Nimeni Însă nu-l Întreba nimic. Navetiștii păreau amorțiți. După scandalurile din autogară, muțiseră. Parcă nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
epurat de buruienile excesului. Uneori avântul arsis-ului e prea con fuoco, prea plin de diezi, în timp ce alteori reculul thesis-ului e prea pesante, presărat cu o droaie de bemoli la cheie. Cu vremea, sunt aproape convins, talentul și truda vor pune surdină freneziilor și prolixităților de-o clipă, impunând eleganță și detașare în dauna disperării și afectării cu orice preț. Până atunci Radulovic va mai exersa probabil sârguincios un tril al diavolului lung și intens cât necredința în existența îngerilor. Iar când
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
căutat permanent să-mi fac un culcuș ca să mă simt “acasă”. Eu am nevoie, ca o felină, de un loc unde să mă simt bine, să mă ascund în cotloane cu o carte bună în brațe și cu Chopin în surdină uitând de mine, dar am nevoie la fel de evenimente culturale bune care să mă spele de povara muncii de robot ingineresc într-o companie americană mamut. Am ajuns la stadiul la care nu mai spun “eu” și “ei”, ci simplu “noi
Orașe cu salcâmi. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
Labiș o numea „ Lupta cu inerția”... Dar și cu ...inepția. După ce l-am citit în anii cenaclului căruia i-a fost mentor, primum movens, Numele poetului, apoi, după 1989, l-am întâlnit și am conlucrat cultural, am avut revelația fără surdina cenzurii d’antan și a oribilei „ autocenzuri” sinteziste dirijiste de la Casa Scânteii - mausoleul sinistru amintind de sovLomonosovul „ tătucului popoarelor”, am avut bucuria rară de a-l aduce în Hunedoara, Deva și Zărand, la Vata de Sus și Roșcani, prin poeta
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
emanate de acesta. Țineți cont de avertismentul chinezesc cu privire la „orbirea celor cinci culori“, care înseamnă că prea multă culoare, activitate, mâncare, băutură și sunete vor avea un efect paralizant asupra dumneavoastră. Ca atare, respectați măsura în timpul meselor, ascultați muzica în surdină, și nu decorați bradul prea devreme. Iată ce culori puteți folosi la decorarea Pomului de Crăciun și semnificațiile acestora. AURIU ȘI ARGINTIU - vă întăresc intuiția și reprezintă bani, faimă și ostentație. ROȘU - culoarea vieții. Este cea mai pozitivă culoare dintre
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
pot să răsfoiască relaxați orice volum, în timp ce-și beau cafeaua, ceaiul sau sucul, explică dl Mihai Crîznic, coordonatorul Librăriei «Joc secund». Nu se va fuma și nu se va bea alcool aici, muzica - bună! - se va auzi în surdină, cum se cuvine într-un loc pe care-l dorim al culturii. De altminteri, aici vom organiza lansări de carte, mese rotunde, dezbateri, momente de lectură, miniconcerte de cameră“. Primul dintre aceste evenimente se va petrece chiar luni, 29 noiembrie
Agenda2004-48-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283092_a_284421]
-
vreme banalizate. Iată, de pildă, ce face din metaforă de uz public "a ne ascunde după deget": "degetul după care ne-am tot ascuns a fost, în sfârșit, amputat". Pe tot parcursul lecturii volumului Stângacii de dreapta se aude, în surdina, un exasperat "Desteaptă-te, române!". Din nefericire, îl aud numai cei care s-au deșteptat de mult. Dan C. Mihăilescu, Stângacii de dreapta, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, col. "Discobolul" 1999. 184 pag.
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
oasele de pește călcate din greșeală,/ Să știți că vă aflați lîngă izvoare" (Sturionii). Peisajul funebral e uneori scufundat în melosul îmblînzitor, eminescian, doar părelnic domolit de acesta, vădindu-se cu atît mai terifiant cu cît se prezintă pus în surdină: "Ca ochiul moartei tale e cerul azi, iubite,/ De plumb e neclintirea cu care se înclină,/ Mereu tot mai aproape, mereu tot mai încet,/ Într-o privire lungă și nesfîrșit de lină.// Și ochiul meu, iubite, spre ochiul ei se-
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
radio. Fostul procuror se confundă uneori pe sine cu pretorul roman Philippus Barbarius, a cărui biografie a cunoscut-o pe cale livrescă, pe vremea când se afla la Roma. De asemenea, faptele și opiniile lui Cezar Zdrăfculescu sunt comentate mereu, în surdină, de un alter-ego al său, Rânzei, o conștiință lucidă și sarcastică, gata să cenzureze orice interpretare romantică a trecutului. Ca să nu mai vorbim de reflectarea gesturilor și reprezentărilor personajului principal în conștiințele altor personaje, de exemplu în aceea a Zamfiriței
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
Și cu ce patimă! S-au citit cu adevărat ori nu articolele cu pricina în epoca apariției lor, nu avem cum ști. Dar e sigur că ele au fost revendicate pentru "actualitatea" lor în toată perioada interbelică, apoi, cu explicabilă surdină, după 1971, și, din nou fără rezerve, de către naționaliștii de toate spețele, de la cuziști și legionari la protocroniști și, în fine, la extremiștii de azi. Așa devine proza politică eminesciană mijloc de propagandă și de polemică în diferitele etape ale
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
în puteri: a renunțat la excesul de, cum s-o numesc, dezinvoltura, la lănțișoare afișate, cămăși descheiate la guler și un nasture sau doi mai jos, pentru a adopta treptat o ținută și un comportament potrivite funcției. Premierul a pus surdina chiar și deprinderii sale de a face declarații teribile, după ce a băgat de seamă că mai mult îl costă să le corecteze decît să-și dea drumul la gură. Dar asta numai după ce a deprins mecanismul negocierilor și s-a
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
se declară mai mult interesat nu de Lovinescu cel real, cat acaparat de mișcarea pur investigativa vizănd "pe Lovinescu al lui Vianu", fixat ăntr-un portret dinamic. Atunci, crede Călinescu, esti alt om, o vioară sensibilă din care s-a scos surdina. Dacă faci cateva portrete că ăsta scoți un volum minunat... Sper că vei țipari cateva pana va ieși ed. a II-a din Compendiul meu, ca să notez nouă d-tale muzică din adăncuri..." an final, separat de restul considerațiilor, Călinescu
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]