224 matches
-
îi scoaseră limba, începând să se strâmbe la el. Hideyoshi îi privi urât, iar cei doi se încruntară și ei, încercând să vadă cine putea rezista mai mult timp. Hideyoshi izbucni în râs, recunoscându-se învins. Manju și Chacha râseră surescitați. Scărpinându-se în cap, Hideyoshi le făcusemn să se apropie pentru a începe alt joc. Invitația lui îi intrigă pe cei doi copii, care deschiseră pe furiș portița din lemn de mătură. — De unde-ați venit, domnu'? Hideyoshi coborî de pe verandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Mitsuhide, așa că, dacă totul s-a întâmplat fiindcă Seniorul Nobunaga nu era în apele lui, Seniorul Mitsuhide ar trebui să poată remedia nefericita situație când Seniorul Nobunaga va fi în toane mai bune. Dengo vorbea mai mult sau mai puțin surescitat: — Îl priviți cumva pe Seniorul Mitsuhide ca pe un vasal care trebuie să se umilească de hatârul toanelor stăpânului său? Așa se cade să vă gândiți la Seniorul Akechi Mitsuhide? Nu credeți că a fost înjosit, insultat și împins în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în drum spre Templul Myokaku, a doua armată își luă drept dușmani o parte din propriii oameni, care ocoliseră pe altă stradă îngustă. Deși comadantul îi prevenise strict să nu deschidă focul fără ordin, când ajunseră la colțul intersecției, soldații surescitați începură dintr-o dată să tragă prin ceață. Când simțiră mirosul fumului de pulbere, spiritele li se inflamară și mai mult, împotriva propriei voințe. Chiar și soldații care mai participaseră la bătălii puteau trece printr-o asemenea situație, înainte de a reuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în seamă pe ceilalți vasali prezenți, și-i șopti lui Katsuie: — Când termini, am de discutat cu dumneata o problemă privată. Katsuie puse curând capăt conferinței. După ce toți generalii se retraseră, se aplecă pe taburetul său de campanie, vorbindu-i surescitat nepotului. Genba, cu un râs mulțumit de sine, îi arătă tăcut răspunsul lui Shogen, ca și cum ar fi știut câtă plăcere avea să-i facă lui Katsuie. Shibata Katsuie se bucură enorm. Complotul pe care-l concepuse și-i ceruse lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
au confirmat zvonurile despre acordul separat de pace al lui Nobuo, dar toată ziua n-a sosit nici o veste de la Nobuo personal. În curând, vasalii clanului Tokugawa au început să afle adevărul. De fiecare dată când se întâlneau, glasurile lor surescitate se ridicau strident în timp ce-și confirmau unii altor lucrul pe care abia le venea să-l creadă. Adunându-se la Kiyosu, îl acuzau pe Nobuo de lipsă de integritate și se întrebau cu voce tare cum mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
lui Lucrețiu) drept prostituată de lux și, în fine, indulgența surprinzătoare față de Nae Ionescu, pe care îl avusese patru ani profesor la liceul de la Mînăstirea Dealu, profesor pe care îl evocă în lumini de-a dreptul nostalgice. În rest, pana surescitată a diaristului face ca volumul să fie pătruns de o atmosferă grea, de promiscuitate generală, viața bucureșteană aducînd cu o fojgăială de figuri imorale, respirînd un aer de lupanar și emanînd un miros de oficină. Femeile au în genere petulența
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
are un handicap. Singurele infiltrații pe care le face sunt cu novocaină.“ „Și Cezar?“, m-am mirat, „Bidileanu?“ „Nebunii erau cei mai potriviți pentru operațiunea asta. Dădeau cel mai puțin de bănuit. Cine l-ar fi suspectat pe blândul și surescitatul Bidileanu că, la două zile, introduce în poeziile lui rapoarte cifrate despre obiectivul «Sanda»? Un artist nocturn, devotat cauzei cetățenești. Plantasem o bătrână chiar și la Pitar Moș. Tremura toată și te punea s-o duci până-n capul trotuarului; după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a venit Ingrid (Lindgren) și a înviat pianul revărsând din el sunete sublime din Études de Chopin, amintind de interpretarea celebrului pianist Maurizio Pollini, acoperindu-mă parcă cu ácele de aur ale unei acupuncturi muzicale greu de descris. Nervii mei surescitați parcă au fost neteziți de sunete cu fulgerul albastru din studiile înflăcăratului Chopin. Decembrie Este 13 decembrie, și Birgitta (Trotzig) a venit din nou la mine, stând de vorbă până la miezul nopții. S-a sunat la ușă: vecinii mei, Anders
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Întrerupse Manoello cu suficiență. Însă Dante Îl opri cu un gest imperios. - Unde? - Vedeți aceste contraforturi care se distribuie În muchiile zidurile exterioare, repetând la o scară redusă aceeași figură? Vedeți splendida perfecțiune a coroanei rezultate? continuă bătrânul, tot mai surescitat. Acest edificiu nu a fost gândit pentru firea umană, ci ca locaș al zeilor. Când Bigarelli... - Bigarelli? strigă Dante. El a... Dar celălalt părea să nu-l fi auzit. Își ținea mâna ca o gheară peste desen, pierdut Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
spinării apăru În toată splendoarea ei. Părea În puterea unui vis. Mâinile, adunate peste pubis, Îl atingeau cu un gest abia perceptibil, plin de tandrețe. Ca și când ar fi vrut să se apere. „Psihé așteptând mâna lui Eros”, se gândi Dante surescitat, În timp ce Amara se foi din nou prin somn, Întinzându-și picioarele cu o mișcare voluptuoasă. Pentru prima oară, avea dinaintea ochilor Întreaga splendoare a acelui trup, până atunci doar ghicit pe sub veșminte. Se apropie Încetișor până când atinse patul. Lumina pâlpâitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mai exista nici un dușman de ucis, iar incendiul curmase orice posibilitate de jaf. Fără să aștepte vreun ordin, companiile din armata permanentă se adunau voluntarii, În schimb, deja se risipiseră. Câteva grupuri de soldați trecură pe lângă el, ignorându-l. Comentau surescitați cele Întâmplate, ca niște tovarăși de vânătoare ce se Întorc de la o partidă. Întunecat, Dante se așezase pe o veche piatră romană ca să Își tragă sufletul și, Între timp, asculta replicile oribile și fanfaronadele plebeilor, bucuroși nevoie mare de masacrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
-l citești. Nici măcar nu o să subliniez această frază. E prea importantă pentru a fi subliniată. Oh, Buddy, îndrăznește asemenea lucru! Încrede-te în inima ta! Ești un meșteșugar iscusit. Nu vei fi niciodată trădat. Noapte bună. Acum mă simt foarte surescitat și puțin dramatic, dar cred că aș da tot ce am pe lume ca să te văd scriind ceva, orice, o povestire, un poem, un copac, care să fie sincer și cu adevărat după inima ta. Depozitul de strășnicie e la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
dincolo de alee. Deschid o fereastră să mă conving. Nu zăresc, însă, nimic. Oare, ochii șacalilor lucesc prin întuneric ca ai lupilor? O clipă, mi se parc că din spatele unui cactus a fugit ceva. Simplă impresie, probabil, efect al nervilor mei surescitați. Dacă ar fi lună plină, s-ar vedea mai bine, cu siguranță. Acum, însă, doar lumina puțină a stelelor care scânteiază pe cerul Yucatanului diluează întunericul. Și numai deasupra junglei. Până la înălțimea arbuștilor, noaptea e neagră, fără chip, ca zeul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
brusc, aud unicul sunet la care nu mă așteptam. Un cocoș cântând. Visez? boala sudului Nici acum nu-mi explic starea în care m-am aflat în sudul Mexicului. Rar mi s-a întîmplat să fiu cu nervii atât de surescitați și, totuși, să mă simt fericit. De obicei, fericirea se așterne în noi ca o pace. În sudul Mexicului, am trăit-o ca pe o febră. Presupun că lumina tare, brutală, virulentă, dar și amețitoare, din altă lume, aș zice
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ceva mai ofilit. — Am luat prânzul împreună cu Georgie astăzi, răspunse el. Îmi pare rău, Martin. — De ce-ți ceri scuze? întrebă Georgie. Nu-i frumos din partea ta! Și chiar nu văd ce motiv ai avea. Era aprinsă la față și surescitată. Cred că băuse mult. — Firește, pentru Martin e un șoc, spuse Alexander întorcându-se din nou spre Georgie. Stăteau în picioare de o parte și de cealaltă a căminului, sprijinindu-se de poliță. — Sunt convins că ar fi preferat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
pentru o clipă am crezut că va izbucni în lacrimi. M-a surprins reacția ei. Probabil că prietenia ei duioasă cu fratele meu însemnase pentru ea mai mult decât mi-am dat eu seama. Firește, acum era peste măsură de surescitată. — I-am invitat să treacă pe-aici să bem o cupă de șampanie, am spus. Sunt în stația Gloucester Road. O să sosească în câteva minute. Sper că n-ai nimic împotrivă. — I-ai invitat să treacă pe-aici acum? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Verde, spre enervarea mușteriilor obișnuiți din Burkestown, ca de pildă doamna Belton. În această seară, se găsea adunată acolo întreaga distribuție a piesei Triumful Afroditei, după o repetiție la Sala Mare; mulți dintre actori încă își purtau costumele de scenă. Surescitată, trupa împreună cu asistenții ei pornise într-o zgomotoasă procesiune de la Sală până la cârciumă, iar acum se răspândiserăm cu toții de-a lungul tejghelei de la bar, sporovăind în gura mare. (Cârciuma fusese de curând renovată și distincțiile dintre bar, salon și separeuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fie închis. — Nu la restaurant, la cârciumă. Oricum, hai să bem ceva. Pun mâna-n foc că băutură este, unde e un McCaffrey, poți fi sigur că e și băutură. — Băutură este, confirmă Tom. — Să mergem jos, sunt atât de surescitată, trebuie să beau ceva! Coborâră în camera de zi, Greg aduse o sticlă de whisky și pahare în timp ce Judy se învârtea de colo-colo, plină de neastâmpăr, atingând obiectele, atingându-l pe Tom, râzând. — O, totul e încântător, am făcut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Dănuț și cu mine ne mai clinteam, o țâră, că Silică o luase combinat, cu votcă, intrase în recesiune și deja era zob, sub embargou. Nemișcat, netulburat ca Zenon din Eleea! A-aa...! Sile! Hopa! zice vindicativ Mânecuță și strânge surescitat crosa pistolului. La naiba! Lasă-l să vorbească, pe domnu' procuror! pocnește nenea Sandu cu palma, în placa biroului. Încurajat, Fratele continuă: Am ridicat ancora de la nea Petrică și ne-am strămutat acasă la Boss. Am vizitat-o și pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dinți, coborând șișul. Ce mai basculă are, băi, să moară mama mea... Dar nu mai apucă să sfârșească. Sticla pătrățoasă, goală, de tequila, mânuită de Avocat ca o măciucă, i se sfarmă-n țeastă! Pizdeluș se repede și el, lătrând surescitat, din ascunzătoarea unor navete de P.V.C. și înconjoară corpul bărbatului trăznit, căutându-și o poziție cât mai bună, ca să urineze. Poetul îl alungă, blajin. Crezi că... o să fie pedepsit? i se adresează acesta, Avocatului. E posibil. Lucrurile se schimbă. Ce-
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
desfășura în Thailanda; el intră într-un puternic contrast cu erotismul estetic în care se scaldă, în aceeași perioadă, Thailanda care servește de decor seriei Emmanuelle 16: "O grămadă de dudui dezgolite, nimfe de culoarea șofranului, îl înconjoară. Zâmbărețe, vorbărețe, surescitate. Vreuna dintre ele o să-i mângâie sfredelul, alta o să-i dezmierde siamezele (e cazul s-o spunem), alta o să-și plimbe degetele pe suprafețele lui sensibile. Mângâieri, giugiuliri, zburdălnicii ale dragostei care nu-i decât fizică, aproape experimentală, numai senzorială
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
vâltoarea interpretărilor entuziaste sau contestatare, autorul simte nevoia să aducă "note la cuvintele" sale, pentru că, se justifică el, "le cunosc mai bine decât cititorii mei și fără vanitate le explic". Așadar discursul vine ca replică implicit polemică la puseele critice surescitate sau eronate, postevenimențiale. Apoi, cel mai potrivit exemplu este, fără îndoială, Dintr-un foișor, un discurs amplu și complex alcătuit din secvențe narative, fabulă, evocare, parabolă, dialog imaginar, monolog interior, mărturisire care semnifică un bilanț generos atât prin conținut, cât
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
țăranii ajunși într-un oraș vor fi uimiți de ritmul precipitat al vieții și vor crede că o zi mai plină condensează mai mult timp, deoarece ei își reprezintă orașul ca pe un sat cuprins de febra activității, cu oameni surescitați, unde gîndurile și gesturile sînt antrenate într-un flux vertiginos. Dar orașul e oraș, adică un mediu unde mecanismul acționează nu numai în lucrările productive, ci reglează și deplasările, distracțiile și jocul spiritual. Timpul este divizat așa cum trebuie să fie
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
adecvat pentru a echilibra căldura sau frigul excesiv din atmosferă. Evitați dușul sau baia timp de cel puțin 20 de minute după practică, astfel încât porii să aibă timp să se închidă din nou; nu practicați qi gong atunci când sunteți furios, surescitat, trist sau tulburat din punct de vedere emoțional în orice alt mod și nu vă lăsați afectat în timpul unei ședințe de practică. Amintiți-vă că emoția este energie în mișcare și poate avea un efect foarte dăunător asupra echilibrului energiei
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
al arhicunoscutei devize panem et circenses, folosește din plin această accepție diversionistă a artei, integrînd-o În industria spectacolului care a reușit să-și adjudece și să mixeze toate artele Într-un imens și amalgamat kitsch pentru uzul non-stop al maselor surescitate. Se Înțelege prin urmare că, atunci cînd Nichita Stănescu declară exaltat și ritos că poezia este superlativul eticii, el tinde să redea artei o mai nobilă menire, să o reintegreze vieții umane cu o pondere mult mai substanțială În economia
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]