50 matches
-
de la Misailă iuzbașea”... în schimbul unui “loc de prisacă”. --Știu că nu te încurci în răspunsuri. Da’ te-oi prinde eu la cotitură! --Până să mă prinzi, hai la o întâlnire cu Iane Hadâmbul, despre care tocmai am vorbit. Într-un suret găsim: “Zapis din văletul 7187 (1678) octombrie 9, în care scrie Cârste c-au vândut lui Iane Hadâmbul postelnic casele cu pivniță și cu loc cu tot... care case sânt pre Podul Vechiu, în capul uliții dinspre Tri Sfetitele” - a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în care scrie Cârste c-au vândut lui Iane Hadâmbul postelnic casele cu pivniță și cu loc cu tot... care case sânt pre Podul Vechiu, în capul uliții dinspre Tri Sfetitele” - a turuit gândul de veghe pe nerăsuflate. --Dintr-un alt suret, de la 3 martie 1680 (7188), aflăm că “Erina și cu frate-său Dumitrașcu, i (și n.n) fiul ei, Neculai... au vândut... o case cu loc cu tot... pe Podul Vechiu, în Mahalaoa Potcovarilor și lângă biserica Bărboiu”. “Mahalaoa Potcovarilor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Măjilor și Chirvăsărie, lângă Târgul Făinii”. --Cui au vândut casa? --“Dumisale giupânului Manole biv vel (fost mare n.n) căpitan de Coțmani și la mâna... giupânesii Zmărandii”. --Iaca și un călăraș de Țarigrad în carne și oase, sfințite. --Cine-i? --Din suretul făcut de “Simion Cheșco uricarul” în februarie 1763 (7271) aflăm că: “<Ion Brătilă, călărașul de Țrigrad, împeună cu soțu meu Dumitra> “dă” <giupânului hatmanului Vasilie Rusătu> “o casă cu locul ei” <din vale de Târgul Făinii, pe Ulița Făinii>”. --Acum
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mereu. Bătrânul se oprește și, privind insistent la o casă, mă întreabă pe nepusă masă: Salî aga turcul îți spune ceva, fiule? Stai numai o clipă, să răscolesc în memorie, părinte. După o scurtă pauză, îmi aduc aminte de un suret, adică rezumat, întocmit de un diac după un zapis din 15 octombrie 1667 (7176) care spune: „Altul zapis, de la Husein bulucbașa de seimeni, întru care scrie că, de bună voia lui, au vândut...locu de trei case pe Ulița Armenească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Vasilie Gheuca. Pe unele le-a schimbat la 12 mai 1679 (7187) cu „Cîrstina fata Gramii”...Altele le-a cumpărat de la Mihalcea și sora lui Cîrstina la 28 iulie 1679 (7187). Și în cele din urmă - după cum aflăm dintr-un suret după zapisul din 3 noiembrie 1690 (7199) „Simina, giupâneasa Gheucăi ce-au fostu vistiernic mare, împreună cu ginerele său, Vasilie ce-au fostu jicnicer mare...au vîndut mării sale Constantin (Cantemir) vodă a lor dreaptă ocină, casele...ce sîntu pe Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vioi, iar pe buze îi flutură un zâmbet continuu. Când totul s-a liniștit și când târgoveții și-au ridicat frunțile din colbul uliței bătrânul mă face atent: Aș vrea să-mi spui ce părere ai despre cele scrise în suretul făcut după zapisul lui Toader stolnic din 1 noiembrie 1714 (7223), pe care sunt sigur că îl știi... Cred că îl știu, părinte. Iaca ce se spune acolo: „Zapisul lui Toader stolnic adeverit cu multe iscălituri că au dăruit preotului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Se vede de la o poștă că suntem pe Ulița Cizmăriei. Și asta nu numai că la fiecare dugheană deasupra ușii atârnă câte o pereche de ciubote, ci și pentru că cei care cumpără locuri sau dughene sunt cizmari. Uite și la suretul (rezumat) după un zapis din 22 august 1734 (7242) în care se spune: „Șerban postelnicul...am vîndut o pivniță de piatră și cu două locuri de dugheni care iaste în Cizmărie...au vîndut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Dar când îi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ar fi? Păi când omul își ia o pereche de ciubote noi nu trebuie să le ude? Trebuie.Și unde să facă o trebușoară ca asta dacă nu la o crâșmă? Uite că tocmai mi-am adus aminte de un suret (copie) din 31 august 1787, făcut după „Daniia hătmănesăi Safta, soție hatmanului Vasîlie Rosăt, prin care afierosești și dăruiește monastirii Sfîntului Spiridon o cîrciumă cu tot locul ei...pe Ulița Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
-i puțin deloc.” Ce puteam să mai spun eu în fața acestui adevăr? Am luat aminte și am tăcut... „Să nu crezi că ai scăpat de călugării greci. Nuuu! Ei chiar vin la vodă cu mare jeluire. Mai bine, însă, citește suretul de pe hrisovul lui Ieremia Movilă voievod din 25 mai 7114 (1606), pe care tocmai îl ții în mână, și te vei convinge singur.” Îi urmez sfatul: „Io Ieremia Moghila voievod...Facem cunoscut cu această carte...că au venit înaintea noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de domnia sa în mâinile călugărilor de la Zograf... De aceea, pentru astfel de întocmire și miluire și întoarcerea metohului către sfânta mănăstire Zograf, pe care însumi domnia mea am voit-o... A scris, la Iași, Dimitruț.” Abia am așezat la loc suretul, că vocea bătrânului îmi atrage luarea aminte: „Dacă nu ai știut, atunci afli acum că mănăstirea Sfântul Sava, așezată nu departe de chervăsăria domnească, a avut propria ei chervăsărie. Ei, ce zici de asta?” Ce să zic, părinte? Cred că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Prut de frica aceluiași padișah, care s-ar fi răzbunat pentru moartea lui Skimni-Aga, trimis asupra Iașilor tocmai să-l prindă pe el, trădătorul care se aliase cu leșii.” De ce ai amintit de acest domn, părinte? „Citește cu luare aminte suretul de pe uricul lui Gașpar Grațiani din 12 aprilie 7128 (1620), tradus de „Pisah Grigoraș sin Vasile uricariul de pe sârbie românește, let 7235 (1727), februarie 28.” și te vei dumiri.” Așa am să fac, părinte. Când am sfârșit de citit, bătrânul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bolnița care a fost făcută la mănăstirea Golia pentru săracii calici. „ Iaca și dovada că încă din 1620 mănăstirea Golia a devenit bolniță pentru săracii calici." Ai dreptate, părinte, și mare bucurie mi-ai făcut atrăgându-mi atenția asupra acestui suret. „ Acum cată de înțelege și slăbiuciunile lumești ale unui biet călugăr.” Despre ce-i vorba, părinte? „Citește ce spune Ștefan al II-lea Tomșa.” „Io Ștefan Tomșa voievod...Am dat această carte...rugătorilor noștri,...de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bătrân sfătos și plin de gânduri bune față de mine. Din acest hățiș de gânduri m-a trezit tot glasul bătrânului: „Și acum ce ai rămas așa pierdut? Mergi mai departe!” Am tresărit și mi-am amintit că tocmai citisem un „suret de pe o carte sârbească de giudecată de la Moisii Moghila voievod, din văleat 7139 (1631), iunie 15.” Am răspuns repede înșirând cuvintele fără să mă gândesc. La fel de neașteptată mi s a părut și întrebarea bătrânului ce a urmat imediat: „Despre ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cine știe...Îl pot supăra pe călugăr. Din tăcerea bătrânului mi-am dat seama chiar că nici lui nu i-ar fi plăcut să continuăm dialogul pe acest ton. Atunci am luat altă vorbă: Iaca ce scrie la sfârșitul acelui suret, sfințite: „S-au tălmăcit de Gheorghei Evloghie, la văleat 1789, iunie 12.” „Asta înseamnă că au trecut peste 150 de ani de când a fost scrisă cartea de judecată. Hai, însă, să ne întoarcem din nou la vremea lui Miron Barnovschi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mâna aceluiași arhitect franțuz - am îndrăznit eu. „Dacă aș spune că nu-i așa, aș greși, dar...” Dar mai bine să mergem mai departe, părinte, poate ne va fi dat să ne bucurăm de alte fapte domnești. „Ce scrie în suretul pe care îl ții în mână? Am ajuns deja în a doua domnie a lui Duca vodă.” Este un rezumat după hrisovul din 8 aprilie 1669 (7177) al lui Gheorghe Duca voievod. „ Despre ce-i vorba în hrisovul despre care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
însă prea mult, fiindcă mă trezesc cu un nou manuscris pus dinainte: „Tot am vorbit noi despre școlari. Hai să vedem ce spune Grigore Ghica voievod, la 23 noiembrie 1736 (7245).” Iau manuscrisul și văd că de fapt este un suret (copie n.n) care începe astfel: „Alt hrisov de la Grigorie Ghica vodă prin care iarăși miluiește și întărește sfintei Mitropolii ca să aibă în veci a scuti 300 vite, vaci cu boi, și 150 cai cu iepe, nici un ban să nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ar fi băgat în seamă, muțenia mea, a reluat vorba: „ Apoi, pentru un fost diac domnesc nu-i prea frumos să stea în fața grămezii de manuscrise și să nu pună mâna să le cerceteze. Hai, dezmeticește te! Uite aici un suret după o carte domnească a lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din 10 noiembrie 1741 (7250). Citește, să aud și eu ce mai spune vodă. Iau manuscrisul întins de călugăr și, după ce mă obișnuiesc cu scrisul diacului...încep să citesc: „O
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
numită mănăstirea “La Greci”, părinte? ― Probabil că la început o fi având alt nume, dar fiindcă a ajuns în mâna călugărilor greci s-a ales și cu supranumele “mănăstirea La Greci”. Pentru început, însă, să vedem ce scrie într-un suret (rezumat) după un hrisov din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Hrisovul a fost scris cu zece ani înainte ca Aron Vodă să fi zidit Mănăstirea din Țarină, la 1594. ― Te voi urma pas cu pas. ― Și spune Petru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Astăzi aș mai adăuga faptul că temelia pe care a fost zidită actuala bisericuță era mult mai largă. Aspectul te duce la gândul hazliu că un copil chisnovat a încălțat ciubotele tătâne-su. ― Hai să vedem ce e scris în suretul după hrisovul lui Ieremia Moghila voievod din 1606 luna mai 25: ― În acel suret găsim: “Facem cunoscut cu această carte a noastră... că au venit înaintea noastră și înaintea întregului Sfat al domniei mele obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
era mult mai largă. Aspectul te duce la gândul hazliu că un copil chisnovat a încălțat ciubotele tătâne-su. ― Hai să vedem ce e scris în suretul după hrisovul lui Ieremia Moghila voievod din 1606 luna mai 25: ― În acel suret găsim: “Facem cunoscut cu această carte a noastră... că au venit înaintea noastră și înaintea întregului Sfat al domniei mele obștea creștinilor rugători călugări de la sfânta mănăstire Zugraf... care este la Sfântul Munte Athos”. ― Ei! De aici înainte, lucrurile sunt
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat” ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș preciza că: “Jaloba” călugărilor de la Zografu în fața voievodului Ieremia Moghila se referă la Mănăstirea de La Greci, cea despre care se vorbește în suretul după hrisovul din aprilie 1584 al lui Petru Șchiopu voievod. Acea mănăstire avea tot “hramul Ierarhului și făcătorului de minuni Nicolai”. Apoi, în 1594, când a fost zidită Mănăstirea din Țarină (Aroneanu), Petru Șchiopu voievod plecase de pe tronul Moldovei încă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu tot venitul... ― Se înțelege, dragule, că o danie către locurile sfinte nu se făcea doar din “vârful limbii”, cum s-ar spune, ci cu cățel și purcel... sau, în două cuvinte: “cu tot venitul”. ― Iată ce aflăm dintr-un “suret” (rezumat), făcut după hrisovul din 2 aprilie <1628> al lui Miron Barnovschi Moghila voievod. În acel hrisov se spune că vodă a dat mănăstirii Balica “ci este mitoh sfintei... m(ă)n(năstiri), ci este la Muntele Sinaiului” trei sate
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
este la Muntele Sinaiului” trei sate cu tot avutul lor și vreo patru fălci de vie la Cotnari și în “Dealul Ursului din târgul Ieșii”... ― Uite că între timp ne iese în cale mănăstirea Sfânta Vineri. Asta o aflăm din suretul făcut după hrisovul lui Gheorghe Duca voievod la 8 aprilie 1669, când vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Sfânta Vineri, ctitorie a lui Nestor Ureche, mare vornic (demolată în 1895), nu mai puțin de nouă sate, cu tot avutul lor: vii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
satile și viile ei”... Din cele ce știm, nu putea să lipsească și întărirea acestei închinări de către domnie. Așa că, la 30 martie 1606, Ieremia Moghila voievod își pune iscălitura și pecetea pe actul de întărire a acestei închinări. ― Dintr-un suret după un ispisoc al lui Gașpar Grațiani voievod, “din anii 7128”, aflăm că “giupâneasa Chiriții Dumitrachi post(elnic)... au dat la Sf(â)nta Patrierșie a Țarigradului o vie ce este la Iași;... și pe urmă Mitropolitul... au vândut vie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
apoi vornic de Bârlad, Schiva (Paraschiva), soția lui Dabija Nădăbaico. Inițial, satul și moșia Țigăneii s-a împărțit în trei, fiecare din cele trei surori stăpânind câte o treime, aceasta fiind situația și cu ocazia unei redistribuiri din 1636, în „Suretul ispisocului de la Vasili Vodă de înpărțala ce ș-au împărțit moșiile”, fiecărei surori revenindu-i, printre altele, „a tree parte din Dimăceni, ce esti la ținutul Tecuciului [...] și a tree parte din satul Țigănenii (sic) în ținutul Tecuciului” (subl. ns
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]